Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.05.2022pe rolul Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi A., să se constate nulitatea absolută a Licenţei de Acvacultură nr. x/03.02.2022, emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, iar în subsidiar, să se dispună anularea acesteia, ca nelegală.
De asemenea, a solicitat suspendarea executării Licenţei de Acvacultură nr. x/03.02.2022 până la pronunţarea instanţei de fond.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 280 din 20 iunie 2023, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi A..
A anulat licenţa de agricultură nr. x/03.02.2022 emisă de pârâta ANPA.
A obligat pârâta ANPA la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5000 RON, onorariu avocat.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs recurenta-pârâtă A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea căii de atac formulate, recurenta-pârâtă arată că prima instanţă a nesocotit titlurile părtilor, respectiv contractul nr. x/2021 incheiat cu Administraţia Naţionala APELE ROMANE - Administraţia Bazinala de Apa Olt, potrivit căruia recurenta a inchiriat suprafaţa de 230.954 mp teren albie minora a râului Olt (Balta Slatina-Milcov Cacana), bun imobil inscris in CF nr. x a UAT Slatioara, jud. Olt si in baza căruia a primit din partea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate avizul favorabil nr. 198/22.12.2021 şi autorizaţia de mediu nr. x/21.02.2022 din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, toate aceste înscrisuri stând la baza emiterii licenţei de acvacultura.
Reiterează recurenta cuprinsul acestui contract, precum şi scopul pentru care a fost incheiat acest contract.
Agenţia Naţionala pentru Pescuit si Acvacultura a emis Licenţa de Acvacultura nr. x/03.02.2022 pentru intreaga suprafaţa de 23,0954 ha, unitatea fiind licenţiata pentru producerea de peste de consum din mai multe specii.
De cealaltă parte, intimata ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ A VÂNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI OLT a prezentat un contract incheiat cu Agenţia Naţionala pentru Pescuit si Acvacultura in scopul utilizării resurselor acvatice vii prin pescuit recreativ (cap III din contractul reclamantei).
La termenul din 14.03.2023, prima instanţă a dispus efectuarea unei adrese către Agenţia Naţionala pentru Pescuit si Acvacultura pentru a preciza titlul in baza căruia deţine lacul de acumulare Ipotesti cu balta adiacenta si titlul in baza căruia a incheiat contractul nr. x/18.08.2017, precum si daca au intervenit schimbări in ceea ce priveşte modalitatea de deţinere a acestui lac de acumulare, asa cum reiese din adresa inaintata in data de 07.04.2023.
Recurenta subliniază că instanţa a interpretat in mod greşit dispoziţiile art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 23/2008, potrivit cărora Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura are, printre numeroasele atribuţii, si pe cele prevăzute la lit. z), respectiv administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», în condiţiile legii si dispoziţiile art. 2 alin. (3) lit. d) si e din acelaşi act normativ, potrivit cărora habitate piscicole naturale sunt bălţile si lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea si evacuarea apei si lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri.
Fata de răspunsul răspunsul la adresele emise către pârâta ANPA şi Administraţia Bazinala de Apă Olt, instanţa a concluzionat in mod greşit ca pârâta ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipotesti si implicit a bălţilor adiacente
Potrivit anexei la contractul nr. x/2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii in scop recreativ, zonele de pescuit recreativ menţionate sunt lacurile de acumulare, nu lacuri naturale astfel incat sa administreze si băltile adiacente .
Recurenta arată, în al doilea rând, că instanţa a reţinut dispoziţiile art. 2 pct. l, 2 si -pct. 18 indice 2 din O.U.G. nr. 23/2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare privind pescuitul şi acvacultura, insa a nesocotit dispoziţiile art. 23 din acelaşi act normativ, care prevăd că:
"(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si în amenajările piscicole si în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărei membru este, cât si pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.
La acest moment exploatarea se face potrivit propriilor reguli si in conformitate cu autorizaţiile primite, in special autorizaţia de mediu, care permite amenajare piscicola cu exploatare in sistem extensive (cap. I pct. 4), dar si recoltare si asigurarea condiţiilor pentru activitatea de pescuit sportiv(cap. I, Activitate autorizata, pct. 5).
În drept, recursul este întemeiat pe dispoz art. 488 si urm. C. proc. civ.
4. Apărările formulate în recurs
4.1. Intimata-reclamantă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olta formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, arătând că, întrucât emitentului actului anulat de către instanţă nu a formulat recurs, hotărârea a rămas definitivă, astfel că invocă excepţia lipsei de interes în formularea recursului.
De asemenea, invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că aspectele invocate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., sunt confuze şi contradictorii şi constituie nemulţumiri legate de modul de apreciere a probelor.
Mai arată că în speţă, contractul de închiriere invocat de recurentă cuprinde clauze contradictorii, în condiţiile în care, deşi scopul contractului este desfăşurarea activităţii de acvacultură în ape dulci, potrivit art. 12 pct. 15 din contract, locatarul are obligaţia "să nu exploateze bunul închiriat în vederea culegerii de fructe naturale, civile, industriale sau producte".
4.2. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată că în faţa instanţei de fond s-a efectuat o expertiză pentru lămurirea problemei legate de identitatea zonei pentru care s-a acordat licenţa de acvacultură, respectiv cu cea în care se desfăşoară activităţile descrise în contractul nr. x/18.08.2017 şi că, fiind o zonă de pescuit recreativ,pe balta Căcâna se pot realiza doar activităţile menţionate în contractul nr. x/18.08.2017, acesta fiind încheiat potrivit O.U.G. nr. 23/2008 şi a Ordinului MADR 30/2017.
Susţine că instanţa de fond a reţinut în mod corect aceste aspecte, în condiţiile în care activităţile de pescuit recreativ sunt incompatibile cu cele de acvacultură, astfel că în mod corect s-a dispus anularea licenţei din speţă.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 8 ianuarie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 10 aprilie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În cauză, intimata-reclamantă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi A., să se constate nulitatea Licenţei de Acvacultură nr. x/03.02.2022, emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Prima instanţă a admis cererea, reţinând, în esenţă, că licenţa de acvacultură încalcă clauzele contractului nr. x/2017, contract care are pentru pârâta ANPA forţa obligatorie a legii, în conformitate cu prevederile art. 1270 C. civ.
Prin recursul formulat, recurenta-pârâtă invocă greşita aplicare şi interpretare de către prima instanţă a normelor de drept material.
Criticile recurentei sunt neîntemeiate, Înalta Curte constatând că prima instanţă nu a nesocotit titlurile părtilor, astfel cum susţine recurenta, ci a efectuat o corectă analiză a acestora.
Astfel, trebuie precizat că intimata pârâtă ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipoteşti şi implicit a bălţilor adiacente, în timp ce Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Olt este administratorul bălţilor adiacente lacului de acumulare Ipoteşti, care reprezintă proprietatea publică a statului.
Intimata – reclamantă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt, prin contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 01/18.08.2017, încheiat cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură pe o perioada de 10 ani, a primit din partea administratorului dreptul de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, în zonele de precizate în anexa 1 la contract, printre care se numără şi lacul de acumulare Ipoteşti, cu bălţile adiacente.
Ulterior, la data de 03.02.2022, intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a emis, pentru recurenta A. S.R.L., licenţa de acvacultură nr. x, pentru Balta Slatina-Milcov "Căcâna", la caracteristicile tehnice fiind menţionată suprafaţa luciului de apă de 23,0954 ha, licenţa fiind acordată pentru producerea de peşte de consum din speciile enumerate.
Emiterea acestei licenţe de acvacultură a avut la bază contractul nr. x/2021 încheiat cu Administraţia Naţională Apele Române-Administraţia Bazinală de Apă Olt, pe o perioada de 10 ani, prin care recurenta a primit în folosinţă bunul imobil în suprafaţă de 230,954 mp, teren albia minoră a râului Olt (balta Slatina-Milcov Căcâna) în vederea desfăşurării activităţii de acvacultură în ape dulci.
Problema în cauză este generată de faptul că atât contractul încheiat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu intimata-reclamantă, cât şi licenţa de acvacultură emisă recurentei-pârâte A., privesc resursa acvatică vie existentă în balta Căcâlna.
Contrar criticilor recurentei, prima instanţă a analizat judicious dacă cele două tipuri de activităţi presupun operaţiuni distincte şi dacă este posibilă desfăşurarea lor concomitent, în aceeaşi zonă, respectiv a bălţii Căcâna, adiacentă lacului de acumulare Ipoteşti, raportat la obiectul contractului nr. x/2017.
Prima instanţă a ajuns astfel la concluzia corectă că cele două tipuri de activităţi presupun operaţiuni distincte, cea mai relevantă dintre acestea fiind cea de refacere şi exploatare a resursei acvatice vii, acestea neputând fi exercitate concomitent în aceeaşi zonă
Înalta Curte constată, în acest sens, că potrivit art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, prin acvacultură se înţelege "creşterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creşterii producţiei organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creştere/cultivare şi recoltare.
Din prevederile art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 23/2008 rezultă aşadar că pentru realizarea activităţii de acvacultură sunt necesare amenajări piscicole, enumerate de textul legal şi menţionate în cuprinsul licenţei de acvacultură, acvacultura prepupunând existenţa unei ferme de acvacultură şi un ecosistem acvatic amenajat, astfel cum rezultă şi din prevederile art. 43 alin. (2) din O.U.G. nr. 23/2008.
În acelaşi sens, potrivit obligaţiilor asumate de către părţi prin contractul nr. x/18.08.2017, ANPA avea obligaţia de a preda intimatei - reclamante zonele de pescuit şi de a emite permisele de pescuit, în schimbul refacerii resurselor acvatice vii, conform planului de management asumat, asigurarea pazei zonei de pescuit, precum şi alte obligaţii asumate prin contract.
Aşa fiind, Înalta Curte reţine, în accord cu judecătorul fondului, că în cazul acvaculturii sunt necesare amenajări specifice, o creştere a resursei acvatice vii peste capacitatea naturală a mediului (art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008), pescuitul în cazul acestui tip de activitate fiind unul commercial.
De cealaltă parte, pescuitul recreativ acordat în temeiul contractului încheiat, este necomercial, iar refacerea resursei acvatice vii se realizează evident în limitele resursei existente, care se dezvoltă în mod natural în zona respectivă.
Cât despre susţinerile recuremtei privind greşita interpretare de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 23/2008 şi art. 2 alin. (3) lit. d) si e din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează a le înlătura.
Potrivit acestor prevederi legale, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are, printre alte atribuţii, si pe cele prevăzute la lit. z), respectiv administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, iar habitatelr piscicole naturale sunt bălţile si lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea si evacuarea apei si lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri.
Contrar criticilor recurentei-pârâte, din aceste prevederi legale şi din răspunsul la adresele invocate prin cererea de recurs, rezultă tocmai faptul că ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipoteşti şi implicit a bălţilor adiacente
Cât despre pretinsa încălcare de către prima instanţă a prevederilor art. 23 din Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare privind pescuitul şi acvacultura, Înalta Curte reţine că acestea definesc noţiunea de pescuit recreativ/sportiv şi precizează că acesta se poate practica si în amenajările piscicole si în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.
Din analiza acestui text de lege rezultă că permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărei membru este titularul permisului, cât si pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.
Recurenta nu explică în ce fel sentinţa recurată încalcă aceste prevederi legale, iar Înalta Curte constată că ele nu contrazic concluzia la care a ajuns prima instanţă, respectiv aceea că este nelegală emiterea licenţei de acvacultură îmtr-o zonă în care intimata-reclamantă avea stabilit dreptul de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, în baza unui contract aflat în fiinţă şi care nu poate fi încălcat.
Prin urmare, aspectele invocate de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva sentinţei nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
În temeiul art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-pârâtă A., ca parte ce a pierdut procesul, la plata către intimata-reclamantă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt a sumei de 5.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva sentinţei nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă A. la plata către intimata-reclamantă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt a sumei de 5.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.