Şedinţa publică din data de 24 aprilie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.08.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) şi cu Ministerul Afacerilor Interne-Direcţia Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., anularea Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de M.A.I.-Direcţia Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., prin care a fost declarat inapt pentru a urma instituţii de învăţământ militare/similare, obligarea M.A.I. la încadrarea/angajarea reclamantului în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, ca urmare a absolvirii programului de studii universitare de licenţă, organizat de Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.A.I şi excepţia tardivităţii introducerii cererii de chemare în judecată, iar, pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
2. Hotărârea instanţei de fond
La termenul de judecată din data de 15.11.2022 a fost respinsă excepţia tardivităţii iar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost unită cu fondul cauzei.
Prin sentinţa nr. 172 din 21 decembrie 2022, Curtea de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, invocată prin întâmpinare; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Medicală – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. şi Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 172 din 21 decembrie a Curţii de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi reclamantul A., motivele de recurs fiind circumscrise prevedderilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
3.1 Recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne
Susţine recurentul M.A.I că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive întrucât instituţia nu are abilitatea legală de a răspunde pentru obligaţiile aflate în sarcina unităţilor din subordine.
Apreciază recurentul că raţionamentul instanţei este viciat din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată care este reprezentat de anularea unui act administrativ, respectiv obligarea pârâţilor la încadrarea/angajarea reclamantului în structurile M.A.I. cu acordarea gradului profesional corespunzător.
Odată corect stabilit obiectul cererii de chemare în judecată şi natura litigiului, instanţa era ţinută a observa că, în cadrul unui litigiu având ca obiect anulare act administrativ, o autoritate publică poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluţionat în termenul legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Or, în cauză, actul pe care recurentul reclamanta înţeles să îl conteste, respectiv Decizia medicală nr. 207 din 13.07.2022, a fost emisă de către Direcţia Medicală - Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul M.A.I.
În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de a i se acorda gradul de subinspector de poliţie şi de a fi încadrat în structurile M.A.I., învederează, în esenţă că, şi din această perspectivă instanţa de fond ar fi trebuit să admită excepţia lipsei calităţii procesual pasive a M.A.I. motivat de faptul că. în prezent, competenţa de acordare a gradelor profesionale a fost modificată, în sensul atribuirii acesteia şefului unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine.
3.2 Recursul declarat de reclamantul A.
În primul rând, susţine recurentul reclamant că textul de lege a cărui aplicabilitate a fost reţinuta de instanţa fondului se refera la elevi si studenţi ("...elevii şi studenţii se expertizează după criteriile specifice instituţiei beneficiare..") şi nu la absolvenţi, cu diploma de licenţă.
În al doilea rând, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, astfel că, având în vedere calitatea recurentului reclamant de absolvent cu diploma de licenţa al programului de studii de ordine şi siguranţă publică, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de poliţie «Alexandru Ioan Cuza», acestuia trebuia să i se acorde gradul profesional de subinspector de politie si sa fie încadrat in structurile M.A.I., fără nicio altă condiţionare.
Ulterior, în calitate de angajat, recurentul reclamant putea fi expertizat medical în condiţiile altor reglementari legale, respectiv H.G. nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
Or, conform anexei la H.G. nr. 56/2012, diagnosticul medical al recurentului reclamant este considerat ca fiind o afecţiune usoară/medie, care se poate încadra in maxim gradul III de invaliditate. dar care, de asemenea, poate să nu conducă la vreun grad de invaliditate.
Mai subliniază faptul că a renunţat la administrarea probei cu expertiza medicala întrucât aceasta urmează a fi efectuata de către instituţiile beneficiare, după acordarea gradului profesional, criteriile de expertizare fiind diferite de cele aplicabile elevilor/studenţilor, asa cum reiese din cele mai sus arătate.
Arată recurentul reclamant că intimatele au avut cunoştinţă despre starea sa de sănătate înca din momentul depistării bolii, respectiv martie 2020, astfel cum rezultă din menţiunile înscrise in carnetul de sănătate nr. 163/2019 eliberat de Direcţia Medicala a M.A.I. şi, cu toate acestea, s-a aşteptat mai mult de 2 ani pentru efectuarea expertizei, finalizarea procedurii administrative de expertizare medicală având loc după momentul absolvirii Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" când nu mai avea calitatea de student, ci aceea de absolvent cu diploma de licenţă.
4. Apărările formulate în cauză
Pârâtul intimat Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului ca nefondat, reiterând apărările formulate în faţa primei instanţe.
Pârâta intimată Direcţia Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I a formulat întâmpinare prin care a invocat, cu privire la recursul reclamantului, excepţia tardivităţii şi excepţia nulităţii pentru nemotivare, pe fond solicitând respingerea recursului pentru aceleaşi motive susţinute şi de către pârâtul intimat Ministerul Afacerilor Interne.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, care, în drept, se circumscriu prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
5.1 Succintă prezentare a situaţiei de fapt deduse judecăţii
Recurentul reclamant A. a avut calitatea de student al Academiei de Poliţie "Al. I. Cuza, " Facultatea de Poliţie, specializarea Ordine şi Siguranţă Publică, specialitatea Investigaţii Criminale, învăţământ cu frecvenţă, fiind înmatriculat în cadrul instituţiei prin D.Z.R. nr. 171/09.09.2019.
În urma examinării medicale cu ocazia admiterii organizate de instituţia de învăţământ în anul 2019, reclamantul a fost declarat "apt" pentru a urma formele de învăţământ universitar ale Ministerului Afacerilor Interne.
Prin Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" Bucureşti, recurentul reclamant a fost clasat medical "inapt pentru a urma instituţii de învăţământ militar/similare".
La data de 12.07.2022, reclamantul a susţinut şi promovat examenul de licenţă, obţinând nota 9.00 la proba de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, absolvind programul de studii universitare de licenţă "Ordine şi siguranţă publică" cu media 8.71.
Împotriva Deciziei medicale nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" Bucureşti recurentul reclamant a formulat contestaţie. În soluţionarea contestaţiei, a fost întocmit Raportul de expertiză medico-militară nr. 14/168 din 13.07.2022 de către Comisia centrală de expertiză medico-militară a MAI, reevaluarea medicală de specialitate relevând menţinerea elementelor de diagnostic stabilite prin decizia medicală nr. 1079/30.06.2022. Astfel, Direcţia Medicală - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne a soluţionat contestaţia prin Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, recurentul reclamant fiind declarat "inapt pentru a urma instituţii de învăţământ militare/similare".
5.2. Recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne
În primul rând, trebuie de precizat că recursul incident vizează exclusiv soluţia dată de prima instanţă excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.
Înalta Curte reţine că, printre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, enumerate de art. 32 C. proc. civ., se numără şi calitatea procesuală, care, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului litigios. În practica judiciară, s-a statuat că reclamantul este titularul dreptului sau interesului încălcat sau lezat, iar pârâtul este, de regulă, numai persoana despre care se afirmă că a încălcat dreptul sau interesul reclamantului.
Sarcina justificării calităţii procesuale atât active, cât şi pasive, aparţine reclamantului, care, în cadrul cererii de chemare în judecată, va trebui să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptăţirea sa de a-l acţiona în judecată pe pârât.
Condiţia calităţii procesuale decurge din scopul procesului civil, acela de rezolvare a situaţiilor conflictuale ce apar în viaţa socială şi din necesitatea unei optime administrări a justiţiei, ce presupune desfăşurarea procedurii cu participarea persoanelor îndreptăţite să fie părţi în procesul civil, reprezentând o cerinţă care trebuie să fie întrunită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.
Calitatea procesuală pasivă reprezintă o condiţie de exercitare a acţiunii civile şi este dată de identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, reprezentând una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana împotriva căruia este formulată cererea de chemare în judecată pentru legala formulare şi exercitare a acţiunii civile, ce presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi persoana debitoare din raportul juridic dedus judecăţii. Are calitate procesuală pasivă în procesul civil acel subiect de drept împotriva căruia reclamantul tinde a-şi valorifica pretenţia dedusă judecăţii, adică subiectul pasiv din raportul juridic de drept materia afirmat de către reclamant, evident, ori de câte ori acţiunea se grefează pe un astfel de raport de drept material preexistent.
În cauză, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că intimatul pârât justifică calitate procesuală pasivă, având în vedere, pe de o parte, că actul administrativ contestat, respectiv Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, a fost emis de către Direcţia Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., organism care, conform art. 12 alin (1) din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016, "se constituie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, " iar, pe de altă parte, în baza art. 21 alin. (1) din Legea nr 360/2002, intimatul pârât M.A.I. poate avea calitatea de angajator al recurentului reclamant, chiar pentru aparatul central al ministerului (această vocaţie fiind recunoscută de către recurentul M.A.I. chiar în recurs), în condiţiile în care, recurentul reclamant a solicitat şi încadrarea/angajarea în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că, în cauză, recurentul pârât Ministerul Afacerilor Interne justifică calitate procesuală pasivă, astfel că recursul incident urmează a fi respins ca nefondat.
5.3. Recursul declarat de reclamantul A.
Cu prioritate, Înalta Curte subliniază că, prin încheierea de dezbateri din data de 11.04.2024, au fost respinse excepţiile tardivităţii, respectiv a nulităţii recursului declarat de către reclamant pentru nemotivare, excepţii invocate de către intimata pârâtă Direcţia Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I.
Cu privire la fondul recursului, Înalta Curte constată că aspectul de esenţă care trebuie decelat vizează legalitatea procedurii de evaluare medicală a recurentului reclamant, în condiţiile în care, la data emiterii Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022, acesta avea calitatea de absolvent, cu diplomă de licenţă, al Academiei de Poliţie, Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti.
Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014 "pe perioada şcolarizării în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, înainte de absolvire sau până la primirea primului grad, elevii şi studenţii se expertizează după criteriile specifice instituţiei beneficiare de către comisiile de expertiză medico-militare aparţinând instituţiilor din care fac parte unităţile de învăţământ menţionate, iar avizarea deciziilor medicale se face de către comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, după caz".
De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016, "Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuţii...propune tipurile de aptitudine pentru a urma instituţii de învăţământ/similare din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), pe timpul şcolarizării în instituţiile menţionate, înainte de absolvire sau până la obţinerea primului grad".
Din aceste dispoziţii rezultă, în afara oricărei ambivalenţe, că expertizarea medicală a recurentului reclamant se putea realiza după baremele medicale din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, pe timpul şcolarizării ..., înainte de absolvire sau până la obţinerea primului grad",.
Referitor la acest aspect, Înalta Curte, are în vedere că actul administrativ care a constatat că recurentul reclamant este "inapt pentru a urma instituţii de învăţământ militare/similare" este reprezentat de Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 a Direcţiei Medicale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne dată în soluţionarea contestaţiei împotriva Deciziei medicale nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" Bucureşti. Apare cu evidenţă faptul că Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 nu reprezintă decât o operaţiune premergătoare actului cu caracter definitiv, producător de efecte juridice, constând în Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, atâta timp cât, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, avizarea deciziilor medicale se face de către comisiile centrale de expertiză medico-militară, iar, potrivit art. 13 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016 Comisia centrală de expertiză medico-militară are următoarele atribuţii...analizează şi avizează deciziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară. Faptul că Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", nu produce efecte de sine stătătoare, în lipsa avizului constând în Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 a Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne, este confirmat şi de faptul că, deşi Decizia medicală nr. 1079 este anterioară datei stabilite pentru susţinerea examenului de licenţă, totuşi recurentului reclamant i s-a permis să susţină acest examen.
În aceste condiţii, instanţa reţine că, întrucât la data de 12.07.2022, recurentul reclamant a susţinut şi promovat examenul de licenţă, la data de 13.07.2022, când a fost emisă Decizia medicală nr. 207, acesta nu mai avea calitatea de "şcolarizat...înainte de absolvire". Într-adevăr, la data de 13.07.2022, recurentul reclamant încă nu obţinuse primul grad, însă acest aspect nu poate produce efecte în defavoarea sa, în condiţiile în care acordarea primului grad, după absolvirea examenului de licenţă, nu mai depinde de atitudinea reclamantului, prevederile legale, respectiv art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, lăsând la latitudinea discreţionară a intimatului pârât data acordării primului grad.
Astfel, se constată că, la data de 13.07.2022, când recurentul reclamant a fost declarat "inapt pentru a urma instituţii de învăţământ militare/similare", acesta nu se mai afla în situaţia premisă pentru a i se aplica baremele medicale din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, motiv de natură a atrage nelegalitatea Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de Direcţia Medicală- Comisia centrală de expertiză Medico-Militară a M.A.I.
Înalta Curte constată însă că, deşi Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 este nelegală, cererea recurentului reclamant de încadrare/angajare în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, este nefondată. Astfel, în primul rând, încadrarea absolvenţilor licenţiaţi ai Academiei de Poliţie, Alexandru Ioan Cuza" are loc concomitent cu depunerea jurământului de credinţă, în condiţiile art. 1 şi 2 din Anexa 7 a Ordinului M.A.I. nr. 140/2016, astfel că, pentru această categorie profesională de funcţionari publici cu statut special, încadrarea şi acordarea gradului profesional de subinspector este supusă şi altor formalităţi după absolvirea examenului de licenţă.
Mai mult, recurentul reclamant nu a făcut dovada că, anterior introducerii cererii de chemare în judecată a solicitat încadrarea/angajarea în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, or, în lipsa unui refuz nejustificat sub acest aspect, constituit într-un act administrativ tipic sau asimilat emanat de către intimatul pârât M.A.I., instanţa de contencios administrativ, în considerarea art. 1 din Legea nr. 554/2004, nu poate dispune, în mod direct, în sensul solicitat de recurentul reclamant.
6. Soluţia şi temeiul legal asupra recursurilor
Având în vedere cele de mai sus, Înalta Curte, în baza art. 497 din C. proc. civ., va admite recursul principal declarat de reclamantul A. şi va respinge recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat; în consecinţă, va casa, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare va admite, în parte, acţiunea în sensul anulării Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de Direcţia Medicală – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I, menţinând dispoziţia de respingere a cererii reclamantului de încadrare/angajare în structurile M.A.I., şi de acordare a gradului profesional corespunzător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul principal declarat de reclamantul A. sentinţei nr. 172 din 21 decembrie 2022 a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Respinge recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Casează, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Admite, în parte, acţiunea formulată de reclamantul A..
Anulează Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 emisă de Direcţia Medicală – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 24 aprilie 2024.