Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 13.04.2023 sub nr. x/2023, reclamanţii A.. al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România şi B.. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul Romaniei şi Ministerul Finantelor, au solicitat obligarea obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor ca, în dublă calitate, în nume propriu şi ca reprezentant a Statului român, să plătească următoarele sume:
1) Pentru demnitarii reclamanţi, suma totală de 2.552,303 RON, cu titlu de prejudiciu salarial aferent anilor 2020-2022, suma de 955.974 RON reprezentând prejudiciu salarial calculat pentru perioada ianuarie - martie 2023, precum şi, în continuare, suma lunară de 318,658 RON, reprezentând prejudiciu salarial pentru fiecare lună, începând cu luna aprilie 2023 şi până la data încetării efectelor prevederilor neconstituţionale ale ordonanţelor de urgenţă care împiedică angajatorii lor să le plătească indemnizaţiile cuvenite în raport cu evoluţia salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
2) Pentru salariaţii reclamanţi, suma totală de 9.050.328 RON, cu titlu de prejudiciu salarial aferent anilor 2020-2022, suma de 3.763.833 RON reprezentând prejudiciu salarial calculat pentru perioada ianuarie - martie 2023, precum şi, în continuare, suma lunară de 1.254.611 RON, reprezentând prejudiciu salarial pentru fiecare lună, începând cu luna aprilie 2023 şi până la data încetării efectelor prevederilor neconstituţionale ale ordonanţelor de urgenţă care împiedică angajatorii lor să le actualizeze salariile în raport cu evoluţia salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1 Prin sentinţa civilă nr. 140 din data de 15.06.2023 Curţii de Apel Constanţa s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că acţiunea este grefată pe refuzul angajatorilor de plată a indemnizaţiilor actualizate, determinat de aplicarea unor ordonanţe de urgentă, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 in raport de rangul unităţilor administrativ teritoriale, in raport cu care se solicită în concret plata despăgubilior.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1512 din data de 22 noiembrie 2023 a Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că sunt aplicabile speţei dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, reclamanţii se consideră vătămaţi prin aplicarea prevederilor Articolului I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 6 ianuarie 2020, Articolului I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2020, Articolului I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 130 din 17 decembrie 2021, Articolului I alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168 din 9 decembrie 2022 prin care indemnizaţiile demnitarilor (primar şi viceprimar) au fost plafonate succesiv la acelaşi nivel cu cel corespunzător anului 2019, prin raportare la salariul minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în anul 2019, respectiv 2080 RON, iar în vederea recuperării prejudiciului au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru plafonarea drepturilor salariale operate nelegal ca efect al aplicării unor acte normative criticate ca fiind neconstituţionale, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabile pentru cauzarea acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată: "(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. …
(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."
De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
Raportat la scopul urmărit prin introducerea acţiunii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii constând în obligarea autorităţii pârâte Guvernul României (autoritate publică centrală) la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună încetarea vătămării, Înalta Curte constată că, în speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţii pârâte, iar competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamanta.
Reţine Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluţii de principiu adoptate în cadrul Şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curţi de unificare a jurisprudenţei, consacrat de art. 126 (3) din Constituţia României şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că: "Raportat la scopul urmărit de către reclamanţi prin introducerea acestor acţiuni pe rolul instanţelor de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţii pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi au domiciliul reclamanţii".
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Constanţa – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţi, în număr de 477 angajaţi ai unor comune şi oraşe din judeţele Tulcea şi Constanţa, reprezentanţi prin A.. al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România şi în număr de 69 de demnitari (primari şi viceprimari) ai unor comune şi oraşe din judeţele Tulcea şi Constanţa, reprezentaţi prin B. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor în favoarea Curţii de Apel Constanţa – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 23 ianuarie 2024.