Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11 mai 2022, pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România - UNBR, Casa de Asigurări a Avocaţilor – CAA, Casa de Asigurări a Avocaţilor - CAA - Filiala Bucureşti şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, a solicitat:
(i) să se constate că dreptul la pensie al avocaţilor în sistemul propriu reglementat de Legea nr. 72/2016 nu este un drept la pensie publică şi că interesul ocrotit de acest sistem de asigurare nu este un interes public, ci este un drept la pensie privat şi un interes privat;
(ii) obligarea pârâtei ASF la exercitarea atribuţiilor de autorizare, reglementare, supraveghere şi control prevăzute de art. 2 lit. c) din O.U.G. nr. 93/2012 pentru sistemul de pensii private, cu privire la fondul propriu de pensii al avocaţilor ca fond de pensii ocupaţionale;
(iii) obligarea pârâtei C.A.A. - Filiala Bucureşti, în solidar cu C.A.A. Bucureşti şi UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlul de contribuţii lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, actualizate la data plăţii, cu dobânzile legale aferente.
1.2. La data de 25 iulie 2022, reclamanta A. a depus cerere modificatoare, prin care şi-a modificat acţiunea în sensul că:
a) primul capăt de cerere va avea următorul conţinut: "să se constate nulitatea absolută a persoanei juridice Casa de Asigurări a Avocaţilor şi a persoanei juridice Casa de Asigurări a Avocaţilor - Filiala Bucureşti";
b) se adaugă capătul de cerere nr. x, cu următorul conţinut: "să se constate desfiinţarea de drept a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaţilor".
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6218 din 10 octombrie 2022, Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea acestei soluţii, Tribunalul Bucureşti a reţinut că, prin primul capăt al acţiunii modificate, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii persoanelor juridice Casa de Asigurări a Avocaţilor şi Casa de Asigurări a Avocaţilor - Filiala Bucureşti, pârâte asimilate autorităţilor publice. Cum pârâta Casa de Asigurări a Avocaţilor este autoritate publică centrală, Tribunalul a constatat că sunt incidente prevederile art. 1 alin. (1) raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind Curţii de Apel Bucureşti, iar pentru cererea vizând constatarea nulităţii Filialei Bucureşti a Casei se Asigurări a Avocaţilor, operează prorogarea de competenţă în favoarea curţii de apel, în baza art. 99 alin. (2) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte petitele 2-4 din cerere, Tribunalul a apreciat că au caracter accesoriu faţă de capătul principal de cerere, urmând a fi soluţionate de instanţa competentă în soluţionarea acestui petit, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1167 din 27 iunie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe cu privire la capetele 3 şi 4 din cerere, a declinat competenţa de soluţionare a acestor cerere în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Totodată, prima instanţă a disjuns capetele 1 şi 2 de cerere, urmând a forma un nou dosar, pentru care a stabilit termen de judecată.
Motivând hotărârea de declinare, curtea de apel a reţinut că cererile ce fac obiectul capetelor 3 şi 4 ale acţiunii, având ca obiect obligarea pârâtei C.A.A.- Filiala Bucureşti, în solidar cu C.A.A. Bucureşti şi UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlu de contribuţii lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, precum şi desfiinţarea de drept a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaţilor, pun în discuţie probleme care intră în categoria celor pentru care este incidentă jurisdicţia instanţelor de asigurări sociale.
Totodată, a apreciat că petitele 3 şi 4 din cerere se întemeiază pe cauze juridice proprii şi nu decurg din primele două capete de cerere, chiar reclamanta precizând că toate cererile au natura juridică a unor capete principale, iar împrejurarea că toate petitele se întemeiază pe prevederile Legii nr. 72/2006 nu atrage prorogarea de competenţă conform art. 99 alin. (2) C. proc. civ.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că prezentul conflict negativ de competenţă priveşte doar competenţa de soluţionare a petitelor 3 şi 4 din cererea reclamantei A., astfel cum a fost modificată. Pentru capetele 1 şi 2 din cerere, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că este competentă să soluţioneze aceste pretenţii, sens în care, prin hotărârea de declinare a competenţei şi de constatare a conflictului negativ în privinţa capetelor 3 şi 4 din cerere, a dispus şi disjungerea primelor două petite şi formarea unui nou dosar, în care s-a acordat termen de judecată.
În concluzie, în dosarul nr. x/2022, obiectul cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România - UNBR, Casa de Asigurări a Avocaţilor – CAA, Casa de Asigurări a Avocaţilor - CAA - Filiala Bucureşti şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, priveşte următoarele pretenţii:
- obligarea pârâtei C.A.A.- Filiala Bucureşti, în solidar cu C.A.A. Bucureşti şi UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlul de contribuţii lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, actualizate la data plăţii, cu dobânzile legale aferente;
- să se constate desfiinţarea de drept a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaţilor.
Problema care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe a privit interpretarea diferită a caracterului accesoriu sau principal al petitelor 3 şi 4 din cererea modificată. Tribunalul Bucureşti a considerat că aceste capete de cerere depind de soluţionarea petitului principal referitor la constatarea nulităţii persoanelor juridice Casa de Asigurări a Avocaţilor şi Casa de Asigurări a Avocaţilor - Filiala Bucureşti, astfel că sunt date în competenţa de soluţionare a instanţei învestite cu soluţionarea acestui petit, pe când Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că aceste petite au caracter principal, de sine stătător, în raport de cauza juridică diferită pe care se întemeiază şi de precizările reclamantei. Această din urmă instanţă a stabilit în mod corect competenţa de soluţionare a cauzei, pentru argumentele ce se succedă.
Înalta Curte reţine că, prin precizările depuse la dosar la data de 1 martie 2023, la solicitarea Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta a învederat în mod expres că toate capetele de cerere au caracter principal şi se bazează pe un titlu comun, respectiv Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, care constituie temei de drept distinct pentru fiecare dintre ele, indicând textele din lege incidente în cazul fiecăruia din cele patru capete de cerere. A mai arătat reclamanta că fiecare capăt de cerere are autonomie procesuală, putând fi promovat distinct în justiţie şi că soluţia niciunuia nu este dependentă de soluţia ce s-ar da altuia, neexistând raport de accesorialitate.
Aşadar, Înalta Curte constată că însăşi reclamanta a indicat că înţelege să formuleze o acţiune cu patru capete de cerere, care ar putea, fiecare, să facă obiectul unui proces distinct, neexistând raportul de accesorialitate reţinut de Tribunalul Bucureşti în privinţa petitelor 3 şi 4.
Aceste precizări se corelează cu împrejurarea că petitele în discuţie au fost întemeiate în drept pe texte de lege diferite şi anume dispoziţiile art. 2 lit. e), art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), art. 19 alin. (3), art. 35 alin. (4) şi art. 6 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 (capătul al treilea al cererii), respectiv Regulamentul creanţelor contributive – Anexa nr. 3 la Hotărârea Consiliului UNBR nr. 209/18.02.2017 (al patrulea capăt al cererii). Prin urmare, chiar în lipsa precizării reclamantei, Înalta Curte constată că petitele 3 şi 4 ale cererii modificate se întemeiază pe cauze juridice proprii, reclamanta urmărind, în esenţă, înlăturarea din sarcina sa a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale la sistemul de pensii al avocaţilor şi restituirea sumelor plătite cu acest titlu începând cu luna martie 2021, independent de soluţia ce se va da primelor două petite ale cererii.
Fiind contestată obligaţia legală de contribuţie la sistemul de pensii al avocaţilor, litigiul se supune jurisdicţiei asigurărilor sociale. Potrivit art. 122 din Legea nr. 72/2006, jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se realizează prin tribunale şi curţi de apel, iar în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (1) din acelaşi act normativ, tribunalele soluţionează, în primă instanţă, litigiile privind pensiile şi drepturile de asigurări sociale ale avocaţilor.
Pentru aceste considerente şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Supraveghere Financiară, Casa de Asigurări a Avocaţilor, Casa de Asigurări a Avocaţilor - Filiala Bucureşti şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.