Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 04 octombrie 2022, pe rolul Judecătoriei Roman, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, a solicitat anularea răspunsului emis de IPJ Neamţ - Serviciul Rutier la data de 03.10.2022, cu numărul x/03.10.2022 şi a actului/dispoziţiei care a stat la baza acestui răspuns, prin care s-a respins solicitarea reclamantului de reducere a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice la o perioadă de 30 de zile, după susţinerea şi promovarea testării cunoştinţelor rutiere.
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1331 din 06 iunie 2023, Judecătoria Roman a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Roman şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 14 iunie 2023.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 982 din 6 noiembrie 2023, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea soluţiei astfel dispuse, Tribunalul Neamţ a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum şi împrejurarea că reclamantul are domiciliul pe raza teritorială a Tribunalului Gorj.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 923 din 11 decembrie 2023, Tribunalul Gorj - – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi, constatând ivit conflict negativ de competenţă materială, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a dispune soluţia de declinare a competenţei, Tribunalul Gorj a reţinut că Tribunalul Neamţ a soluţionat excepţia necompetenţei teritoriale la al doilea termen de judecată, contrar dispoziţiilor art. 131 C. proc. civ. şi Deciziei nr. 31/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii.
A mai reţinut că, la primul termen de judecată, instanţa a efectuat acte de procedură, acordând termen pentru introducerea a două obiecte secundare şi pentru citarea reclamantului cu menţiunea achitării taxei de timbru aferente acestora şi prorogând verificarea competenţei. Cum prevederile art. 131 alin. (2) C. proc. civ. permit acordarea unui termen doar dacă sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenţei, a considerat că Tribunalul Neamţ a depăşit primul termen de judecată la care trebuia să verifice, din oficiu, competenţa, astfel că a rămas competent să soluţioneze cauza.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Gorj – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 131 din C. proc. civ.: "(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop."
Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 31/2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.."
Aceste prevederi legale şi decizia interpretativă a Înaltei Curţi au fost avute în vedere de Tribunalul Gorj în sprijinul soluţiei de declinare a competenţei în favoarea Tribunalului Neamţ, însă Înalta Curte constată că, din verificarea actelor dosarului, nu rezultă că verificarea competenţei de soluţionare a cauzei ar fi fost făcută de Tribunalul Neamţ cu încălcarea art. 131 din C. proc. civ. şi a Deciziei Înaltei Curţi nr. 31/2019.
Astfel, la primul termen de judecată, din 18 septembrie 2023, Tribunalul Neamţ a constatat că reclamantul a solicitat, prin acţiunea introductivă, şi obligarea pârâtului la plata de daune morale şi materiale, sens în care a dispus rectificarea citativului prin introducerea a două obiecte secundare şi a stabilit în sarcina reclamantului obligaţiile de a preciza cuantumul daunelor materiale solicitate şi de a achita taxa de timbru aferentă petitului vizând plata daunelor morale. Prin urmare, a dispus citarea reclamantului în sensul arătat şi a prorogat verificarea competenţei la următorul termen de judecată.
La termenul de judecată din 6 noiembrie 2023, Tribunalul Neamţ a constatat că reclamantul a depus la dosar relaţiile solicitate la termenul de judecată anterior (precizări şi taxa de timbru) şi a pus în discuţia părţii prezente excepţia necompetenţei teritoriale, rămânând în pronunţare asupra acestei excepţii.
În raport de măsurile dispuse de Tribunalul Neamţ prin încheierea din 18 septembrie 2023, Înalta Curte constată că la acest termen instanţa a socotit că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 131 alin. (1) C. proc. civ. pentru a proceda la verificarea competenţei de soluţionare a cauzei şi la soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale, câtă vreme obiectul cauzei nu era stabilit corespunzător. În lipsa determinării corecte a cadrului procesual obiectiv, Înalta Curte apreciază că, în aceste circumstanţe, acordarea unui termen de judecată se subsumează art. 131 alin. (2) C. proc. civ., iar invocarea şi admiterea necompetenţei teritoriale a Tribunalului Neamţ la termenul următor, din 6 noiembrie 2023, s-a făcut cu respectarea art. 131 C. proc. civ.
Este reală împrejurarea că, deşi Tribunalul Neamţ a prorogat în mod expres verificarea competenţei pentru următorul termen de judecată, nu a indicat că această prorogare se va face în condiţiile art. 131 alin. (2) C. proc. civ. cu toate acestea, dat fiind motivele care au condus la amânarea cauzei, Înalta Curte apreciază că este incident textul de lege amintit, acordarea unui nou termen de judecată subsumându-se sintagmei de lămuriri necesare determinării instanţei competente.
Înalta Curte mai reţine că reclamantul are domiciliul stabilit în municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, în circumscripţia teritorială a Tribunalului Gorj, iar prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său.
Pentru aceste considerente, în raport de locul situării domiciliului reclamantului şi constatând că invocarea necompetenţei teritoriale a Tribunalului Neamţ şi soluţia de declinare a competenţei sunt dispuse cu respectarea termenului legal, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, în favoarea Tribunalului Gorj – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.