Şedinţa publică din data de 1 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin sentinţa civilă nr. 234 din 08.02.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Cluj, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, iar acesta a fost obligat să îi furnizeze reclamantului informaţiile solicitate prin cererea din data de 16.08.2021, după anonimizarea datelor cu caracter personal.
S-a respins ca neîntemeiată, cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a formulat apel, ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.04.2022, sub acelaşi număr de dosar.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin decizia civilă nr. 14/2022 din 10 iunie 2022, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 234 din 08.02.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Cluj, pe care a menţinut-o în întregime.
3. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate la pct. I.2 apelantul-reclamant A. a formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul ÎCCJ-SCAF, la data de 5.07.2022, sub acelaşi număr de dosar.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
În considerarea dispoziţiilor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte analizând condiţiile de admisibilitate ale cererii de recurs, va respinge cererea de faţă, ca inadmisibilă.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Totodată, se va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Înalta Curte constată că hotărârea ce face obiectul recursului, respectiv decizia civilă nr. 14/2022 din 10 iunie 2022 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a fost pronunţată în soluţionarea apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 234 din 8.02.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Cluj, iar respectiva decizie este definitivă şi nu putea fi atacată cu recurs.
Prin urmare, recursul declarat de recurentul A. priveşte o hotărâre cu caracter definitiv, potrivit art. 634 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, care nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Cu alte cuvinte, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 14/2022 din 10 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 1 februarie 2024.