Şedinţa publică din data de 1 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24.05.2023 pe rolul Tribunalului Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, cauză disjunsă din dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Prahova, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare Filiala Ploieşti, pentru A., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Ploieşti:
- recalcularea indemnizaţiilor (drepturilor salariale) de concediu de odihnă începând cu data de 01.03.2020 şi în continuare, pe toată perioada raporturilor de serviciu, până la schimbarea situaţiei de fapt, în sensul includerii în indemnizaţia de concediu de odihnă a cuantumului sporurilor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi condiţii grele de muncă;
- calcularea şi plata diferenţelor salariale dintre indemnizaţia de concediu de odihnă plătită în perioada efectuării concediului de odihnă şi cea cuvenită în mod legal, ca urmare a recalculării indemnizaţiei de concediu de odihnă (a drepturilor salariale pentru perioada concediului de odihnă);
- obligarea pârâtului la actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei, de la data scadenţei fiecăreia până la data efectuării plăţii;
- obligarea pârâtului la dobânda legală penalizatoare acordată începând cu data de 01.03.2020, de la data scadenţei fiecărui drept salarial şi până la data plăţii efective;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezentul demers judiciar.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 464 din 9 iunie 2023, Tribunalul Prahova a admis excepţia necomptenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 536 din Codul administrativ, art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, şi faptul că domiciliul reclamantului se află în circumscripţia Tribunalului Bacău.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 30.06.2023, sub acelaşi număr de dosar.
2.2. Hotărârea Tribunalului Bacău – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 605/2023 din 15 noiembrie 2023, Tribunalul Bacău a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că ceea ce interesează pentru stabilirea competenţei teritoriale în ipoteza reglementată de art. 10 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 554/2004 este locuinţa efectivă a persoanei fizice.
Având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamantul este angajat al Penitenciarului Ploieşti şi locuieşte efectiv în Ploieşti, fiind depus şi un contract de închiriere a unei locuinţe în această localitate, s-a apreciat că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Tribunalul Prahova.
În motivarea soluţiei, s-a făcut referire şi la practica ÎCCJ în soluţionarea unor conflicte de competenţă în speţe similare, respectiv decizia nr. 562/2018 şi decizia nr. 664/2018.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Aşadar, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin dispoziţiile Legii nr. 212/2018, textul de lege prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, situaţie reţinută în mod corect de ambele instanţe aflate în conflict. Problema care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte înţelesul noţiunii de "domiciliu", în sens procedural şi a diferenţei juridice dintre această noţiune şi aceea de "reşedinţă", precum şi a efectului pe care această distincţie îl produce asupra competenţei instanţei de judecată.
Potrivit art. 87 din C. civ., prin domiciliu se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar reşedinţa este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară.
Deşi dispoziţiile art. 107 şi următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înţelege prin domiciliul părţilor, prezintă relevanţă prevederile art. 155 pct. 6 C. proc. civ., care stipulează că, prin locul citării se înţelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuieşte la domiciliu, citarea se va face la reşedinţa cunoscută ori la locul ales de aceasta.
Aplicând aceste dispoziţii legale la speţa de faţă, Înalta Curte reţine că, deşi noţiunile de "domiciliu" şi "reşedinţă" nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, această distincţie nu este relevantă în procedura civilă, unde utilizarea alternativă a celor două sintagme urmăreşte să asigure legalitatea procedurii de citare, respectiv înştiinţarea corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii. Noţiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noţiunea de domiciliu de fapt, în cazul de faţă cu reşedinţa reclamantului, iar în raport de locuinţa statornică a părţii se stabileşte atât legalitatea procedurii de citare, cât şi instanţa competentă să soluţioneze pricina.
O interpretare contrară ar conduce, în speţă, la atribuirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea unei instanţe în circumscripţia căreia reclamantul nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voinţa legiuitorului, care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamanţilor accesul facil la instanţa de judecată aflată în circumscripţia teritorială în care locuiesc.
Din actele dosarului rezultă, într-adevăr, că reclamantul A. are domiciliul în judeţul Bacău, însă, reşedinţa se află în judeţul Prahova, locuind efectiv la locuinţa din localitatea Ploieşti unde îşi desfăşoară activitatea, aceasta fiind locuinţa statornică, în raport de care se stabileşte competenţa teritorială a instanţei de contencios administrativ.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Prahova, competent după reşedinţa în care locuieşte efectiv reclamantul.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare-Filala Ploieşti, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Ploieşti, în favoarea Tribunalului Prahova.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 1 februarie 2024.