Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 24.03.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, obligarea Guvernului României la executarea obligaţiei stabilite de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, raportată la prevederile art. 4 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 341/2004, obligarea Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 la executarea obligaţiei stabilite de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, raportată la prevederile art. 4 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 341/2004 şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 77 din data de 6 octombrie 2021, Curtea de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de ambii pârâţi prin întâmpinări, a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâţi şi a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva hotărârii indicate în punctul I.2 de mai sus a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., prin care acesta a solicitat casarea sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, apreciind, în esenţă, că soluţia primei instanţe cuprinde motive străine de natura cauzei şi reflectă o încălcare şi aplicare greşită a normelor de drept material, cu ignorarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Totodată, recurentul – reclamant a reiterat aspectele evocate prin cererea de chemare în judecată şi răspunsul la întâmpinare depus în faţa instanţei de fond.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă, intimatul-pârât Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului, pentru nemotivare, apreciind că argumentele evocate prin memoriu de recurs nu vizează soluţia pronunţată de instanţa de fond, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate, drept temeinică şi legală.
5. Încheierea de suspendare a judecăţii
Prin încheierea de şedinţă din data de 5 aprilie 2023, Înalta Curte a suspendat judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 77 din data de 6 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că, prin încheierea de şedinţă din 5 aprilie 2023, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A., apreciind incidente prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.
Încheierea de şedinţă din data de 5 aprilie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 5 octombrie 2023.
Înalta Curte reţine şi faptul că, în cauză, nu a fost formulată de părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu, de către instanţa de judecată.
În consecinţă, Înalta Curte, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, va admite excepţia invocată din oficiu şi va constata intervenită sancţiunea perimării recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 77 din data de 6 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia perimării.
Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 77 din data de 6 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.