Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1.1. Prin cererea înregistrată la data de 26.08.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, anularea Hotărârii nr. 490/13.07.2016 şi constatarea inexistenţei unor acte de discriminare exercitate asupra fostei salariate B..
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 596/22.02.2017 s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.
1.3. Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. S.A. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 12.07.2017 sub acelaşi număr de dosar.
1.4. Prin decizia civilă nr. 3512/14.07.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul, a casat în tot sentinţa civilă nr. 596/22.02.2017 şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, stabilind că se impune ca judecătorul fondului să pună în discuţie necesitatea introducerii în cauză a petentei B..
1.5. La data de 25.01.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată, în rejudecare, sub nr. x/2021, iar, potrivit îndrumărilor instanţei de recurs, în şedinţa publică din data de 13.04.2021 Curtea a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a numitei B. în conformitate cu dispoziţiile art. 78 C. proc. civ. şi art. 161 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Atât reclamanta, cât şi pârâtul au arătat că nu înţeleg să solicite introducerea în cauză a numitei B..
1.6. La termenul de judecată din data de 22.06.2021, Curtea a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A. S.A..
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 969 din data de 22 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva hotărârii indicate în punctul I.2 de mai sus a declarat recurs reclamanta societatea A. S.A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 490/13.07.2016, emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
În susţinerea căii de atac, recurenta a învederat, în esenţă, că prima instanţă nu a motivat de ce a apreciat că pricina nu poate fi soluţionată în lipsa numitei B. şi că, la dosar, au fost depuse toate actele necesare soluţionării acţiunii, iar în acest context, în raport şi de decizia de casare din primul ciclu procesual, se impunea analiza pe fond a cauzei, în aplicarea art. 501 alin. (3) C. proc. civ.. De asemenea, recurenta a formulat şi argumente subsidiare ce au vizat vârsta altor angajaţi ce, în mod similar numitei B., au fost concediaţi în temeiul art. 65 alin. (1) din Codul muncii.
4. Apărările formulate în cauză
Legal citat, intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare.
5. Încheierea de suspendare a judecăţii
Prin încheierea de şedinţă din data de 22 februarie 2023, Înalta Curte a suspendat judecarea recursului declarat de reclamanta societatea A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 969 din data de 22 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că, prin încheierea de şedinţă din 22 februarie 2023, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta societatea A. S.A., apreciind incidente prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.
Încheierea de şedinţă din data de 22 februarie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 22 august 2023.
Înalta Curte reţine şi faptul că, în cauză, nu a fost formulată de părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu, de către instanţa de judecată.
În consecinţă, Înalta Curte, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, va admite excepţia invocată din oficiu şi va constata intervenită sancţiunea perimării recursului declarat de reclamanta societatea A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 969 din data de 22 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia perimării.
Constată perimat recursul declarat de reclamanta societatea A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 969 din data de 22 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.