Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti– secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 21 octombrie 2022, sub numărul de dosar x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, a solicitat să se dispună punerea în executare silită a dispoziţiilor titlului executoriu constând în hotărârea civilă nr. 471/19.09.2019, rămasă definitivă la data pronunţării deciziei nr. 1255/02.03.2022 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aplicarea conducătorului instituţiei publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere urmare a nerespectării termenului de 30 de zile stabilit de dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în vederea executării de bună voie a obligaţiei, acordarea de penalităţi întârziere în cuantum de 1.000 de RON pe zi de întârziere până la data executării obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, în condiţiile art. 906 din C. proc. civ., precum şi obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 16 decembrie 2022, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a conducătorului Oficiului Naţional pentru Jocuri de noroc, respectiv a d-lui B., cerere formulată în temeiul dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 470 din 13 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi B., în calitate de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi a obligat pârâta la executarea sentinţei civile nr. 471/19.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub sancţiunea plăţii unei amenzi de către conducătorul autorităţii pârâte în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, respectiv sub sancţiunea plăţii unor penalităţi în favoarea reclamantelor în cuantum de 1000 RON/zi de întârziere.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 470 din 13 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, ca fiind netemeinică şi nefondată.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate, ca fiind temeinică şi legală.
5. Aspecte procesuale relevante în cauză
La acest termen de judecată, recurentul-pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus Adresa nr. x/22.11.2023 potrivit căreia în şedinţa din data de 22 noiembrie 2023, Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 471/19.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a înscrisurilor depuse în dovedire în calea de atac a recursului, precum şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în următoarele limite şi pentru următoarele considerente:
În cauză, reclamanta A., a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâţilor la executarea sentinţei civile nr. 471/19.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1255/2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că în şedinţa din data de 22 noiembrie 2023, Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 471/19.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie .
Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, precum şi cele ale art. 32 din acelaşi cod, care reglementează condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune, una dintre acestea fiind cea privind formularea unei pretenţii.
Aşadar, unul dintre elementele acţiunii civile, este, alături de părţi şi cauză, obiectul acţiunii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.
În raport de aceste texte normative, Înalta Curte constată că obiectul cererii cu care reclamanta a învestit instanţa de judecată îl constituie punerea în executare a titlului executoriu, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 471/19.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia nr. 1255/02.03.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, obligaţie îndeplinită ca urmare a şedinţei din data de 22 noiembrie 2023, în care Comitetul de Supraveghere a aprobat punerea în executare a titlului executoriu.
În consecinţă, având în vedere că răspunderea reglementată prin dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 funcţionează ca un mijloc de constrângere pentru obţinerea executării hotărârii, ca garanţie a realizării dreptului de către subiectele de drept cărora le incumbă o anumită obligaţie, iar prin reglementare, caracter şi scop, acestea presupun, cu necesitate, ipoteza neexecutării hotărârii judecătoreşti definitive până la momentul epuizării tuturor fazelor procesuale în litigiul ce urmăreşte sancţionarea conducătorului autorităţii publice, se reţine cererea de chemare în judecată fiind rămasă fără obiect.
Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi B., în calitate de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinţei civile nr. 470 din 13 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi B., în calitate de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.