Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data 04 februarie 2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a solicitat:
- anularea notificării nr. x/08.07.2021, prin care CNAS a comunicat o serie de date în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferentă trimestrului I al anului 2015;
- anularea notificării nr. x/08.07.2021, prin care CNAS a comunicat o serie de date în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferentă trimestrului IV al anului 2014.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2199 din 23 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia autorităţii de lucru judecat ca neîntemeiată şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiată.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 2199 din 23 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
În susţinerea cererii de recurs, recurenta a pretins că prima instanţă a încălcat puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul x/2015, fapt ce atrage necesitatea casării sentinţei în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Deşi prima instanţă se referă la "date primare", în realitate, hotărârile pronunţate în dosarul x/2015 s-au referit (atât Curtea de Apel, cât şi Înalta Curte) la "data vânzării efective către pacienţi", informaţii care lipsesc cu desăvârşire atât din noile notificări, cât şi din răspunsul la plângerea prealabilă.
În continuare, a învederat că prima instanţă a stabilit în mod nelegal că notificările emise de CNAS nu reprezintă acte administrative şi, implicit, nu sunt supuse condiţiilor de motivare ale acestei categorii de acte. Astfel, recurenta a apreciat că notificările emise de CNAS, prin care sunt comunicate datele în baza cărora se calculează contribuţia clawback datorată de fiecare plătitor, constituie acte administrative în sens strict, dat fiind că sunt acte unilaterale emise de o autoritate publică (CNAS), în regim de putere publică şi că sunt emise în vederea executării în concret a legii (a O.U.G. nr. 77/2011), dând naştere unui raport juridic concret, acela în care plătitorul este obligat să calculeze contribuţia si să depună o declaraţie în acest sens, pe baza datelor din notificare, iar nu a altora, date pe care CNAS le stabileşte şi pe care nu le publică sub vreo altă formă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând, în esenţă, apărările susţinute în faţa instanţei de fond.
Referitor la primul motiv de casare a susţinut că în litigiul invocat de recurentă, instanţa a anulat, în parte, Notificarea nr. x/29.01.2015, aferentă trimestrului IV al anului 2014 şi Notificarea nr. x/29.04.2015, aferentă trimestrului I al anului 2015, în sensul că "recurenta-pârâtă CNAS are obligaţia de a comunica DAPP valoarea consumului şi nicidecum consumul în sens cantitativ. A arătat astfel că, având în vedere dispoziţiile acestui titlu executoriu precum si calitatea de subiect plătitor al contribuţiei trimestriale a A. pentru trimestrul al IV-lea al anului 2014 şi trimestrul I al anului 2015, a pus în executare în termen legal dispoziţiile deciziei civile nr. 6469/13.12.1019 pronunţată de ÎCCJ, secţia de contencios administrativ si Fiscal, prin emiterea notificărilor CNAS nr. P/794/29.01.2015 si nr. F 4147/29.04.2015, potrivit celor dispuse de instanţa de judecată.
Criticile recurentei-reclamante cu privire la faptul că notificarea CNAS nu este motivată, sunt nefondate, întrucât instanţa de fond în mod corect, analizând actele si lucrările dosarului prin raportare la dispoziţiile legale incidente, a reţinut că "autoritatea pârâtă a respectat întocmai dispoziţiile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, potrivit cărora "Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferenta consumului centralizat de medicamente, care include şi TVA, suportat din FNUASS şi din bugetul MS, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 14.02.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Primul motiv de casare invocat de recurenta reclamantă şi întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1). 5 C. proc. civ. vizează pretinsa încălcare a efectului pozitiv al lucrului judecat al sentinţei civile nr. 2422 din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ, astfel cum aceasta a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 6469/13.12.1019 pronunţată de ÎCCJ, secţia de contencios administrativ si Fiscal.
În esenţă, recurenta a pretins că, la emiterea actelor contestate, autoritatea intimată nu a respectat dispoziţiile titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2422 din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ. Prin urmare, Înalta Curte constată că, în realitate, recurenta a susţinut că a avut loc o încălcare a obligativităţii şi a puterii executorii a acestei hotărâri judecătoreşti, astfel cum aceste efecte sunt recunoscute de dispoziţiile art. 433 C. proc. civ. raportat la 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi de art. 435 alin. (1) C. proc. civ.
Motivul este nefondat
După cum a reţinut judecătorul fondului, prin sentinţa civilă nr. 2422/14.07.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii modificatoare, ca neîntemeiată şi s-a admis în parte acţiunea, în sensul că s-au anulat Notificarea nr. x/29.01.2015 aferentă trimestrului al IV-lea al anului 2014 şi adresa nr. x/04.03.2015, precum şi, în parte, Notificarea nr. x/29.04.2015 aferentă trimestrului I al anului 2015 şi adresa nr. x/16.06.2015 transmise de intimata CNAS reclamantei, A.. Totodată, intimata a fost obligată la comunicarea către recurentă a consumului de medicamente suportate din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum înregistrat în trimestrul al IV-lea al anului 2014 şi în primul trimestru al anului 2015, aferent vânzărilor celei dintâi.
Prin Decizia nr. 6469/13.12.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 2422 din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. A casat, în parte, sentinţa atacată şi rejudecând, a înlăturat obligarea pârâtei CNAS la comunicarea către reclamantă a consumului de medicamente suportat din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferent vânzărilor reclamantei. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei. A respins recursul incident declarat de reclamanta A., ca nefondat.
După cum judicios a reţinut şi prima instanţă, următoarele argumente expuse în Decizia nr. 6469/13.12.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sunt relevante pentru analiza motivului de casare în discuţie:
"În ceea ce priveşte soluţia primei instanţe de anulare a actelor contestate, Înalta Curte o va menţine, fiind în acord cu judecătorul fondului referitor la argumentele potrivit cărora DAPP nu are posibilitatea de a cunoaşte şi de a verifica data eliberării medicamentelor pe care le-a declarat ca făcând parte din portofoliul său. (...).
Într-adevăr, recurenta-pârâtă a comunicat datele centralizate însă lipsa datelor primare furnizate de spitale, centre de dializă şi farmacii referitoare la consumul de medicamente, care se comunică în baza O.U.G. nr. 77/2011, conduce la concluzia că s-a procedat într-o manieră unilaterală şi discreţionară prin stabilirea datelor menţionate în cuprinsul notificării, pe baza unor date centralizate în cadrul unui sistem informatic care nu sunt accesibile intimatei-reclamante.(...).
Chiar şi în situaţia în care sistemul de raportare este cel prevăzut prin dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2011, nu se poate înlătura accesul la justiţie a plătitorului taxei claw-back care trebuie să achite contribuţia legală însă nu poate verifica datele care au stat la baza raportărilor centralizate de C.N.A.S. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât chiar din rapoartele depuse de recurenta-pârâtă rezultă existenţa unor erori cu privire la valorile indicate iniţial în notificări."
Astfel, în acord cu judecătorul fondului, se constată că intimata avea obligaţia ca, la emiterea noilor notificări referitoare la achitarea contribuţiei claw-back aferente trimestrului al IV-lea al anului 2014 şi primului trimestru al anului 2015, să furnizeze datele primare pentru ca reclamanta în calitate de plătitor al taxei claw-back care trebuie să achite contribuţia legală să poată verifica datele care au stat la baza raportărilor centralizate de CNAS. Contrar însă celor susţinute indirect de către recurentă, această obligaţie nu viza comunicarea a însuşi consumului de medicamente suportate din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferent vânzărilor reclamantei. Aceasta, deoarece, după s-a arătat în cele ce preced, prin aceeaşi Decizie nr. 6469/13.12.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admisese şi recursul formulat de C.N.A.S, cu consecinţa, după rejudecare, a respingerii capătului de cerere referitor la obligarea acesteia la comunicarea către reclamantă a consumului de medicamente suportate din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (adică de comunicare a numărului de unităţi din fiecare medicament suportat din FNUASS/BMS), reţinând în acest sens că prevederile art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 conduc la concluzia că valoarea consumului se raportează la valoarea de compensare a medicamentelor din FNUASS şi din bugetul MS şi nu la consumul de medicamente aferent vânzărilor reclamantei.
Or, tocmai această obligaţie a fost îndeplinită de intimată prin Anexele 1 şi 2 comunicate recurentei odată cu soluţionarea contestaţiei prin adresa nr. x/15.02.2022.
După cum corect a remarcat şi curtea de apel, anexele în discuţie, spre deosebire de cele care au însoţit notificările anterioare, nu conţin doar situaţiile centralizate valoric pe fiecare cod de identificare, ci şi alte elemente suplimentare apte a permite recurentei verificarea datelor, fiind indicate câmpul de eliberare pentru fiecare medicament, casa de asigurări de sănătate la care s-a raportat fiecare medicament, codul de identificare al furnizorului, numele furnizorului de medicamente sau de servicii medicale care a raportat fiecare medicament, numele fişierului prin care s-a raportat fiecare medicament, data raportării acestuia la casa de asigurări de sănătate, codul de identificare, valoarea raportată pentru a fi suportată din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru fiecare medicament.
Prin urmare, opus celor susţinute de recurentă, se constată că, prin actele contestate, intimata a respectat obligaţia de a pune în executare sentinţa civilă nr. 2422/14.07.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015.
Cel de-al doilea motiv de casare invocat de recurentă, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1). 8 C. proc. civ., a criticat interpretarea dată de primă instanţă notificărilor emise de C.N.A.S., prin care s-a reţinut că acestea nu sunt supuse condiţiilor de motivare specifice actelor administrative.
În acord cu judecătorul fondului, în primul rând, Înalta Curte constată că notificările şi anexele aferente conţin toate elementele obligatorii prevăzute de art. 5 alin. (7) din O.U..G nr. 77/2011, câtă vreme au cuprins valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente, conform raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, la care se adaugă valoarea procentului "p".
În cel de-al doilea rând, în condiţiile în care decizia de soluţionare a contestaţiei (în speţă, adresa nr. x/15.02.2022 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva notificărilor) a fost calificată de legiuitor, prin art. 6 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 77/2011, ca fiind un act administrativ, rezultă că motivarea raportului juridic de drept fiscal prin intermediul acesteia respectă exigenţele de legalitate.
Prin urmare, nici acest motiv de casare nu se susţine.
7. Temeiul procesual al soluţiei date recursului
Pentru aceste considerente, criticile recurentei fiind lipsite de justeţe, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 2199 din 23 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.