Şedinţa publică din data de 21 februarie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 august 2020, reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman (OI POCU - MEC), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Direcţia Generala Autoritatea de Management pentru programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSTDRU), a solicitat anularea în totalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului Convergenţă încheiat nr. 1297/SJCSN din data de 12.02.2020 privind proiectul formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii- x cod SMIS 21891 şi anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei depuse de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor înregistrate cu numerele de mai sus.
A chemat în garanţie pe chematul în garanţie S.C. A. S.A..
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
A respins acţiunea formulată de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, cu sediul în Oradea, judeţul Bihor în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman (OI POCU) cu sediul în Bucureşti.
A anulat cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, împotriva chematei în garanţie S.C. A. S.A. – având CUI x şi Jx, cu sediul în Bucureşti.
A respins cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman, împotriva chematei în garanţie Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - AMPOSDRU - Bucureşti.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecarea cauzei să se admită cererea de chemare în judecată.
În susţinerea cererii de recurs, recurentul-reclamant arată că instanţa de fond a aplicat şi interpretat în mod greşit prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009.
Arată recurentul că i se impută, în calitate de beneficiar, că "nu a respectat aceste prevederi legale" şi cum că "la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A. nu a derulat o procedură de selecţie transparentă şi nediscriminatorie."
Or, atât instanţa cât şi organul de control OIPOCU a impus această procedura de selecţie legată de un formalism care nu era în vigoare la momentul selectării partenerului S.C. A. S.A..
Selecţia partenerului privat din proiect a fost făcută, dar nu după formalismul impus prin OMFP nr. 2548/15.09.2009 -Normele metodologice la O.U.G. nr. 64/2009.
Aceste Norme Metodologice au fost publicate ulterior încheierii Acordului de Parteneriat şi au intrat în vigoare ulterior încheierii Acordului de Parteneriat, respectiv în data de 15.09.2009.
La momentul selectării partenerului S.C. A. S.A., conducerea Inspectoratului Şcolar, ţinând seama de ofertele de pe piaţă de la acel momentul, de obiectul activităţii S.C. A. şi de asumarea de către acesta de a gestiona o asemenea platformă informatică de formare a câtorva mii de cadre didactice, de dotarea tehnică necesară derulării şi implementării unei asemenea activităţi de suport informatic pentru formarea cadrelor didactice, a parcurs toate aceste proceduri de selectare a partenerului privat S.C. A. S.A..
Pentru faptul că ele nu au îmbrăcat o formă concretă s-a declarat ca şi cheltuială neeligibilă tot bugetul acestui partener, ceea ce apreciează recurentul că este nelegal.
Cererea de finanţare, inclusiv partenerii propuşi şi indicaţi că vor face parte din echipa de proiect a fost verificată de către autorităţile competente şi nu s-a cerut nici un formalism de selectare a partenerilor proiectului.
Cererile de finanţare depuse de recurent în parteneriat cu A. S.A. au fost verificate şi aprobate de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice ("OIR POSDRU-MEN").
Verificarea cererilor de finanţare de către OIR POSDRU-MEN a implicat expres verificarea eligibilităţii partenerilor alături de verificarea solicitantului şi a proiectului, şi, în legătură cu niciunul dintre aspecte Organismul Intermediar nu a semnalat existenţa vreunei neregularităţi legale.
Normele Metodologice au prevăzut o procedură, un formalism de selecţie a partenerilor, dar acestea nu au fost aplicabile Proiectului deoarece nu fuseseră date publicării la momentul selectării partenerului A. S.A. de către reciurent.
Ulterior selectării de către ISJ Bihor a lui A. S.A. în calitate de partener, selecţie realizată exclusiv în baza Ghidului 2007-2013 şi a O.U.G. nr. 64/2009, şi ulterior încheierii Acordurilor de Parteneriat (10.09.2009), la data de 15.09.2009, s-a publicat Ordinul 2548/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice la O.U.G. nr. 64/2009 cu trei luni mai târziu decât termenul stabilit prin O.U.G. nr. 64/2009 prin care se reglementa, printre altele, modul de derulare a procedurilor de selecţie a partenerilor privaţi menţionate la art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009.
La data de 15.09.2009 (n.n. Ghidul solicitantului condiţii specifice caii 87 fiind publicat din luna Mai 2009 iar competiţia de proiecte fiind deschisă din data de 09.05.2009), Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor şi partenerii semnaseră Acordurile de parteneriat, iar Cererile de finanţare erau transmise spre evaluare în sistemul B..
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman, intimaţii-chemaţi în garanţie Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) şi S.C. A. S.A. au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în cuprinsul întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Susţinerile referitoare la inadmisibilitatea acţiunii, motivat de faptul că obiectul cererii de chemare în judecată, prin care reclamanta solicită instanţei anularea Deciziei nr. x/10.06.2020 şi anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare (PVC) nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, nu se circumscriu prevederilor imperative ale art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, normă specială, deci derogatorie de la cadrul general instituit de Legea nr. 554/2004, sunt nefondate.
Potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (19) şi (20) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare constituie titlu de creanţă şi este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 reglementează o procedură administrativă prealabilă obligatorie de contestare a titlurilor de creanţă emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli şi de soluţionare a contestaţiilor administrative împotriva titlurilor de creanţă. Autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă se pronunţă prin decizie asupra contestaţiei, iar decizia de soluţionare a contestaţiei, potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, este definitivă în sistemul căilor administrative de atac şi poate fi atacată de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Nu conduce la inadmisibilitatea acţiunii faptul că prin cererea de chemare în judecată nu sunt aduse critici deciziei pronunţate în soluţionarea contestaţiei administrative, fiind formulate critici doar cu privire la procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, acesta fiind actul administrativ prin care se stabileşte cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor şi care cuprinde motivele de fapt şi temeiul de drept.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că deşi reclamantul invocă şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu formulează critici concrete şi nu aduce argumente în susţinerea acestui motiv de casare, criticile formulate de recurenta reclamantă fiind formulate exclusiv în susţinerea cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.
În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că invocarea acestor prevederi a fost făcută strict formal, întrucât recurentul reclamant nu a prezentat nicio critică ce poate fi subsumată acestui motiv de nelegalitate, respectiv nu a prezentat argumente privitoare la lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea ori la prezentarea unor considerente contradictorii ori străine de natura cauzei.
Înalta Curte apreciază că argumentele recurentului reclamant vizând pretinsa încălcare sau greşita aplicare de către instanţa de fond a normelor de drept material nu sunt întemeiate.
Reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor a realizat proiectul x "Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în calitate de partener naţional 1, S.C. A. S.A. în calitate de partener naţional 2 şi Tehne – Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie în calitate de partener naţional nr. 3. Pe parcursul derulării proiectului au fost solicitate la rambursare şi plătite cheltuielile efectuate pentru implementarea proiectului, inclusiv cheltuielile efectuate de partenerul A. S.A..
În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, în baza aspectelor semnalate în Raportul Curţii Europene de Conturi - DAS 2014, Scrisoarea de management nr. 60650/AP/17.03.2017 privind rezultatele preliminare ale auditului de închidere pentru POSDRU, recurentul pârât OIPOCU - MEC, în calitate de organism intermediar cu competenţe delegate în gestionarea fondurilor europene, a procedat la efectuarea unor verificări asupra aspectelor semnalate în cadrul suspiciunii de neregulă nr. x/24.03.2017, în baza verificărilor derulate de către Curtea de Conturi Europeană, asupra cheltuielilor solicitate în declaraţiile de plată făcute de statul român către Comisie.
Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. PVC nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, OIPOCU-MEC a stabilit în sarcina Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, în calitate de beneficiar al proiectului x "Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii ", cod SMIS 21891, o creanţă bugetară în valoare de 4.998.591,91 RON, valoare care reprezintă în totalitate contribuţie din fonduri UE.
S-a constatat neeligibilitatea cheltuielilor aferente contractului pentru nerespectarea prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, potrivit căruia, "Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autorităţile sau instituţiile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat", motivat de faptul că beneficiarul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecţie transparente şi nediscriminatorie, la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A., faptele reţinute constituind neregulă în sensul prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare.
S-a reţinut faptul că reclamantul, prin adresa nr. x/20.11.2017, în urma verificărilor efectuate, a comunicat că realizarea parteneriatului pentru implementarea proiectelor POSDRU s-a făcut conform legislaţiei aplicabile şi în vigoare pentru depunerea cererilor de finanţare. Pentru proiectele depuse ânaiante de data de 15.09.2009 nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 24 din O.G. nr. 64/2009.
Contestaţia formulată de reclamant împotriva procesului-verbal de constatare menţionat a fost respinsă prin Decizia nr. x/10.06.2020 de soluţionare a contestaţiei.
Împotriva Deciziei nr. x/10.06.2020 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. PVC nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, reclamantul a formulat acţiune în anulare respinsă prin sentinţa recurată.
Instanţa de fond a constatat că sunt nefondate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă privind faptul că art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 nu poate constitui temei pentru declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate de partenerul A., dat fiind faptul că modul de interpretare a art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 a fost definit prin art. 31 alin. (6) din Ordinul MFP nr. 2548/2009 privind normele de aplicare ale O.U.G. nr. 64/2009, ulterior încheierii de către reclamant a Acordului de parteneriat cu partenerul A..
Înalta Curte constată că susţinerile recurentului reclamanat sunt nefondate. Prin contractul de finanţare, beneficiarul s-a obligat "(1) (...) să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu. 4) (...) să respecte prevederile cuprinse în cererea de finanţare şi să asigure conformitatea cu legislaţia şi politicile Uniunii Europene şi naţionale, în special cele privind achiziţiile publice, egalitatea de şanse şi nediscriminarea, informarea şi publicitatea, concurenţa loială, dezvoltarea durabilă şi ajutorul de stat, acolo unde este cazul" (articolul 9), în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională în vigoare (articolele 1 şi 15)
De asemenea, prin contractul de finanţare părţile au stabilit că eligibilitatea sumelor proiectului se stabileşte în condiţiile stabilite de "Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU, cu modificările şi completările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de instrucţiunile AMPOSDRU, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile" (articolul 4).
Înţelesul noţiunii de neregulă în executarea contractului de finanţare a fost stabilit, astfel cum invocă recurentul, prin chiar contractul de finanţare, în sensul că "(1) Prin "neregulă" se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor Contractului de finanţare şi a legislaţiei comunitare şi naţionale în domeniu, rezultată dintr-o acţiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanţarea publică naţională. (2) Constatarea neregulilor şi recuperarea sumelor plătite necorespunzător se realizează conform prevederilor legale în domeniu, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003" (articolul 11).
În mod corect i s-a solicitat beneficiarului dovada derulării oricărui tip de procedură de selectie, astfel cum este prevăzut în actul normativ de bază, O.U.G. nr. 64/2009, art. 23-24, şi nu dovada respectării procedurii de selecţie prevăzute de normele de aplicare ale acestuia, Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, fiind neîntemeiată invocarea acestuia pentru anularea actelor administrative.
Este greşit raţionamentul recurentului în sensul că întrucât prin art. 26 din O.U.G. nr. 64/2009 legiuitorul a stabilit că în 10 zile de la data intrării în vigoare a acesteia se vor emite norme de aplicare ale acesteia, fapt transpus cu întârziere prin O.M.F.P. nr. 2548/2009, aşadar cadrul legal care definea alegerea corectă a partenerilor a fost reglementat abia ulterior alegerii de către reclamantă a partenerului A. şi subsecvent încheierii acordului de parteneriat cu acesta, reclamantul nu poate fi sancţionat pentru nerespectarea unor dispoziţii care nu erau în vigoare la momentul încheierii contractului de parteneriat, respectiv nerespectarea unei proceduri transparente si nediscriminatorii în alegerea partenerului.
Argumentele recurentului în sensul că alegerea partenerului de proiect A. S.A. a fost determinată pe motiv că la momentul încheierii parteneriatului nu fuseseră publicate normele metodologice, potrivit prevederilor Ghidului Solicitantului - Condiţii Specifice, în vigoare la data încheierii acordului de parteneriat, Condiţiile specifice pentru cererile de propuneri de proiecte nr. (...) 87 Profesionişti în educaţie " (...), Capitolul 3 "Criterii de eligibilitate", subcapitolul 3.1. Flexibilitatea solicitanţilor şi a partenerilor, pentru verificarea eligibilităţii solicitanţilor şi a partenerilor acestora, care prevăd că "Partenerii reprezintă organizaţii similare categoriilor de beneficiari eligibili şi desfăşoară activităţi relevante pentru domeniul proiectului sau demonstrează că în obiectul de activitate al instituţiei pe care o reprezintă se află şi activitatea/activităţile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.", sunt, de asemenea, eronate.
Este corect faptul că O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, art. 25 prevedea că "Aspectele legale, financiare şi de altă natură privind proiectele implementate în parteneriat, finanţate în cadrul programelor operaţionale pentru obiectivul convergenţă, vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă", iar potrivit art. 26, "În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului finanţelor publice, se aprobă normele metodologice de aplicare."
Contrar acestor dispoziţii, într-adevăr, Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 64/2009 au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2548/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 619 din 15 septembrie 2009, în timp ce Acordul de parteneriat între reclamantă şi partenerul A., în vederea obţinerii finanţării nerambursabile pentru proiect, a fost încheiat la data de 10.09.2009, anterior publicării normelor metodologice de aplicare, O.M.F.P. nr. 2548/2009. Acesta a prevăzut, prin art. 31 alin. (6), faptul că "Prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 se consideră îndeplinite dacă: a)liderul face dovada îndeplinirii prevederilor alin. (5) prin intermediul canalelor media cu acoperire naţională sau prin internet şi demonstrează că a ales partenerii dintre entităţile private care au răspuns anunţului public, în cazul parteneriatelor stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în România; b) liderul face dovada că partenerii au fost selectaţi dintre organizaţiile care au domenii de activitate în concordanţă cu obiectivele specifice ale proiectului, în cazul parteneriatelor stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în alte state membre ale Uniunii Europene."
Reclamantul nu a fost sancţionat, însă, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 31 alin. (6) din O.U.G. nr. 64/2009, prin actele contestate fiind reţinut faptul că normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 64/2009 au intrat în vigoare la data de 15.09.2009, după data limită de încărcare în sistemul B. a cererii de finanţare (07.09.2009) şi după data la care a fost semnat şi înregistrat Acordul de parteneriat 781/10.09.2009.
Neeligibilitatea cheltuielilor validate anterior pentru implementarea proiectelor s-a constatat pentru nerespectarea prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, motivat de faptul că, la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A., beneficiarul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecţie transparenţă şi nediscriminatorie.
Conform prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 64/2009, "Proiectele finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale pentru obiectivul convergenţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România, excepţie făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare teritorială", iar art. 24 prevede că "Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autorităţile sau instituţiile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat."
Art. 24 prevede posibilitatea autorităţilor/instituţiilor finanţate din fonduri publice de a stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, dar stabileşte obligativitatea de a derula o procedură transparentă şi nediscriminatorie la selectarea partenerilor din sectorul privat.
Aceste dispoziţii, a căror nerespectare s-a constatat prin procesul-verbal contestat, prevăd imperativ aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii în alegerea partenerilor din sectorul privat, impunând, aşadar, obligativitatea aplicării procedurii. Pentru încălcarea acestora a fost constatată neeligibilitatea cheltuielilor, întrucât reclamantul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecţie, transparente şi nediscriminatorii, din care să rezulte potenţialii parteneri avuţi în vedere în etapa de selecţie, modul în care a efectuat analiza acestora în etapa de selecţie, modalitatea de selectare a partenerului în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse şi realizării indicatorilor asumaţi.
Lipsa normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 nu determină inaplicabilitatea acestora şi nu justifică neaplicarea dispoziţiilor care stabileau imperativ selectarea partenerilor din sectorul privat prin derularea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii.
În raport de cele reţinute, actele administrative sunt legale, întrucât se confirmă neregula, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, care definesc neregula ca reprezentând "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită", art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, potrivit căruia constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate, şi art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, potrivit căruia "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
Aprobarea cererii de finanţare, validarea şi plata unei cheltuieli nu sunt de natură să împiedice constatarea unei nereguli. Chiar în situaţia în care sumele reprezentând contribuţia UE şi cele de la bugetul statului au fost încasate deja de beneficiar, autorităţile competente sunt obligate să îşi exercite activitatea de control asupra modului de utilizare a acestor fonduri, în situaţiile în care nu sunt respectate condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare şi să recupereze sumelee reprezentând creanţe bugetare rezultate din nereguli. Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a stabilit în jurisprudenţa sa că producerea unor nereguli, abateri sau fraude, produce un prejudiciu bugetului UE, iar statele membre au obligaţia de a solicita de la beneficiar restituirea fondurilor utilizate necorespunzător, regula fiind ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (Hotărârea din 15 septembrie 2005, Irlanda împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, C-199/03).
Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant, este legală, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă, raportat la dispoziţiile legale incidente în materia constatării şi sancţionării neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene.
Soluţia instanţei de recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intimatul pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman.
Totodată, nefiind incident motivul de casare invocat de recurentul reclamant, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor împotriva sentinţei nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intimatul pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman.
Respinge recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor împotriva sentinţei nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.