Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 900/2023

Decizia nr. 900

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele, a formulat contestaţie împotriva adresei răspuns x/25.03.2020 emisă de Comisariatul General al Gărzii de Mediu si împotriva notei de constatare din 28.02.2020 înregistrată sub nr. x întocmită de reprezentanţii Gărzii de Mediu, solicitând anularea acestor acte şi a măsurilor dispuse prin aceasta.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 161/2021 din 19 mai 2021 Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi a anulat nota de constatare nr. x/28.02.2020 şi răspunsul nr. x/25.03.2020 emise de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe pârâtele Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General prin Serviciul Comisariatului Judeţean Olt au formulat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Ceea ce contestă recurentele este aspectul potrivit căruia instanţa de fond reţinând efectului pozitiv al puterii de lucru judecat în privinţa aspectului litigios dezlegat în dosarul nr. x/2020, a concluzionat că anularea definitivă a actului juridic iniţial – Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/28.02.2020 produce efecte şi asupra actelor juridice emise ulterior, în legătura cu primul.

Mai apreciază recurentele că nota de constatare are o natură diferită de cea a procesului-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională şi excede cadrul legal al plângerii contravenţionale astfel cum este definit de O.G. nr. 2/2001.

4. Apărările formualte în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General pentru nemotivare, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul formulat este nefondat.

Prealabil, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L. apreciind că, în mod formal, criticile se circumscriu cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că deşi pârâtele invocă şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu formulează critici concrete şi nu aduce argumente în susţinerea acestui motiv de casare, criticile formulate de recurentele pârate fiind formulate exclusiv în susţinerea cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că invocarea acestor prevederi a fost făcută strict formal, întrucât recurentele-pârâte nu a prezentat nicio critică ce poate fi subsumată acestui motiv de nelegalitate, respectiv nu a prezentat argumente privitoare la lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea ori la prezentarea unor considerente contradictorii ori străine de natura cauzei.

Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente şi concludente, recurentele-pârâte reiterează sub o altă formă considerentele prezentate prin cererile formulate la instanţa fondului fără a dezvolta un raţionament juridic pentru care apreciază că sentinţa recurată este neîntemeiată, fără a aduce reale critici modului în care curtea de apel a soluţionat prezenta cauză, fiind nemulţumite de fapt de soluţia pronunţată de aceasta.

Înalta Curte apreciază că argumentele recurentele-pârâte vizând pretinsa încălcare sau greşita aplicare de către instanţa de fond a normelor de drept material nu sunt întemeiate.

Totodată, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., analiza instanţei de recurs presupune examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Dispoziţiile criticate vizează reţinerea greşită, din perspectiva recurentelor, a efectului pozitiv al puterii de lucru judecat în privinţa aspectului litigios dezlegat în dosarul nr. x/2020, anularea definitivă a actului juridic iniţial – Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/28.02.2020 producând efecte şi asupra actelor juridice emise ulterior, în legătura cu primul.

Or, autorităţile recurente nu a avut în vedere în redactarea cereririlor de recurs faptul că în pronunţarea sentinţei recurate, în mod corect, instanţa de fond a dat prevalenţă deciziei civile nr. 267/01.04.2021 definitivă pronunţată de Tribunalul Olt, reţinând că efectele litigiul purtat anterior între aceleaşi părţi sunt definitorii pentru litigiului pendinte.

Aşadar, reţinerea cu privire la faptul că este pe deplin aplicabil efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat cu privire capătul de cerere referitor la anularea Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/28.02.2020 este corectă şi nu se impune a fi reformată.

Potrivit dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. noţiunea de "Autoritate de lucru judecat" este definită astfel: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Înainte de a proceda la analiza criticilor evocate, Înalta Curte aminteşte că, în legea procesual civilă, autoritatea de lucru judecat cunoaşte două aspecte. Pe de o parte, există efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., care presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză şi care instituie un fine de neprimire, orice astfel de acţiune fiind respinsă fără a fi cercetată în fond. Aceasta, întrucât nu poate avea loc o nouă judecată între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

Pe de altă parte, există şi efectul pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit căruia oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. După cum reiese din aceste prevederi legale, nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o problemă litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent de calitatea soluţiei anterioare (dacă este sau nu corectă).

Din aceste perspective, în privinţa Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/28.02.2020 sunt incidente prevederile art. 431 alin. (1) C. proc. civ. conform căruia nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Or, cum, în mod corect, a reţinut instanţa fondului câtă vreme în litigiul pendinte nu au fost susţinute şi administrate probe care să înlăture interdependenţa faptică şi juridică între procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei nr. x/28.02.2020 şi actele administrative atacate, anularea definitivă a actului juridic iniţial produce efecte si asupra actelor juridice emise ulterior, în legătura cu primul.

Pe de altă parte, în privinţa criticilor formulare de reclamant vizând natura diferită a notei de constatare faţă de procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei, Înalta Curte nu le poate primi.

Astfel cum au recunoscut partile la termenul din 19.05.2021 şi rezultă din actele dosarului de fond, măsurile dispuse prin nota de constatare nr. x/28.02.2020 şi menţinute prin răspunsul din procedura prealabilă nr. 1756/25.03.2020 sunt consecinţa stabilirii unor fapte de natura contravenţională reţinute în sarcina reclamantei cu ocazia controlului din 21.02.2020 si 27.02.2020 şi care s-a finalizat cu nota de constatare nr. x din 28.02.2020.

Aşadar, câtă vreme aceleaşi fapte de natură contravenţională reţinute în cuprinsul actelor administrative contestate au fost stabilite ca fiind nereale în urma administrării probatoriilor cu înscrisuri şi martori în dosarul nr. x/2020 soluţionat definitiv prin decizia civilă nr. 267/01.04.2021 pronunţată de Tribunalul Olt, este evident că soluţia de anulare a notei de constatare nr. x/28.02.2020 şi a răspunsului nr. x/25.03.2020 emise de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General, este corectă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este neîntemeiat, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursurile declarate de pârâtele Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General prin Serviciul Comisariatului Judeţean Olt împotriva sentinţei nr. 161/2021 din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata reclamantă A. S.R.L..

Respinge recursurile declarate de pârâtele Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General prin Serviciul Comisariatului Judeţean Olt împotriva sentinţei nr. 161/2021 din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.