Şedinţa publică din data de 20 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 19.04.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună: solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de: art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60, din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023.
De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi penalizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60, din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, art. 1 şi art. 2, conform gradului de comisar şef/colonel deţinut, sume actualizate cu indicele de inflaţie, daca este cazul, şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, punctul2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alineat (l) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.
În drept, a invocat art. 9 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 779 din data de 15.06.2023 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Gorj şi, în consecinţă, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Tribunalul Gorj a reţinut că acţiunea are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G nr. 59/2017 care se produc direct asupra unui drept legitim al reclamantului (dreptul la pensie) şi sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind astfel incidentă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului, sesizare care a fost formulată în cauză.
În ceea ce priveşte cadrul procesual, chiar dacă doctrina şi jurisprudenţa au statuat în sensul că în acţiunile întemeiate pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, ce au ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate ca urmare a ordonanţei considerate neconstituţionale, calitatea procesuală pasivă are Guvernul României, instanţa reţine că verificarea legitimării procesuale a părţilor este subsecventă stabilirii competenţei, fiind un aspect ce nu poate fi pus în discuţia părţilor anterior stabilirii competenţei instanţei.
Aşadar, acţiunea de faţă este o acţiune ce intră în competenţa instanţei de contencios administrativ.
Sub aspectul instanţei de contencios competente în speţă, a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Constatând că actul administrativ considerat vătămător este o ordonanţă a Guvernului, ce este un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, observând şi domiciliul reclamantului, ce se află în raza Curţii de Apel Craiova, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, acţiunea de faţă este competenţa Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal cauza a fost înregistrată sub dosar nr. x/2023, fiind citate părţile.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 412 din data de 02.10.2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, şi în consecinţă, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, având în vedere obiectul cererii deduse judecăţii, respectiv recuperarea sumelor reţinute din pensia reclamantului de la pârâţii chemaţi în judecată - Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Interne, precum şi interdicţia prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că "obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuţii, dintre cele menţionate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecinţa fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei.
Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze revine tribunalului, nefiind chemat în judecată emitentul actului normativ a cărui neconstituţionalitate este invocată, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale având caracter accesoriu.
Pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal cauza a fost înregistrată sub dosar nr. x/2023.
2.3. Prin sentinţa nr. 52 din 22 ianuarie 2024, Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne cu sediul în Bucureşti şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că din cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate rezultă că reclamantul a înţeles să se judece în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, iar ca temei de drept a invocat disp.art. 9 din Legea 554/2004, astfel că a făcut aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004.
II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităţilor pârâte (Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar, reclamantul având domiciliul în Municipiul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 februarie 2024.