Şedinţa publică din data de 21 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat anularea deciziei FGA prin care i s-a respins cererea de plată ca tardiv formulată, precum şi obligarea pârâtei la acordarea despăgubirilor solicitate.
2. Prin sentinţa nr. 153 din 02 februarie 2022, prima instanţă a respins acţiunea ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală pentru că prima instanţa a interpretat greşit dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Norma nr. 16/2016 ASF şi nu a lămurit care ipoteză a acestui text legal este incidentă în cauză.
Conform susţinerilor recurentului, momentul de la care curge termenul de 90 de zile de formulare a cererii de plata, pentru creanţele născute ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment este data naşterii dreptului de creanţă al creditorului de asigurări.
În speţă, acest termen echivalează cu data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 1914/28.02.2017.
Or, sentinţa civilă nr. 1914/28.02.2017 pronunţată de către Judecătoria Ploieşti nu a rămas definitiva in data de 28.03.2017, cum reţine prima instanţă, ci la data pronunţării Deciziei nr. 2188/18.11.2020 de admitere a apelui şi de modificare a sentinţei atacate.
La data de 05.02.2021 (deci in termenul legal de 90 de zile), recurentul a formulat cererea de plată, soluţionată prin Decizia nr. 26248/12.04.2021, ce face obiectul prezentei cauze.
Aşadar, greşit a reţinut prima instanţă că cererea de plată era tardivă.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând, în esenţă, că soluţia primei instanţe este legală, recurentul depunând cererea de plata după expirarea termenului legal de depunere a cererilor de plata la F.G.A. pentru asigurătorul B. S.A. - in faliment.
II. Analizând legalitatea sentinţei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate şi a apărărilor intimatului, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, în vederea încasării indemnizaţiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior.
Potrivit art. 20 alin. (1) şi (2) din Norma ASF nr. 24/2019, respectiv art. 20 alin. (1) din Norma ASF nr. 16/2015, cererea de plată se poate depune începând cu data publicării deciziei A.S.F. de închidere a procedurii de redresare financiară, în temeiul art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi în maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment; pentru creanţele de asigurări născute ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment, cererea de plată poate fi depusă în maximum 90 de zile de la data naşterii dreptului de creanţă al creditorului de asigurări.
Din aceste dispoziţii reiese că stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de 90 de zile pentru formularea cererii este diferit în funcţie de data naşterii dreptului de creanţă al creditorului de asigurări, respectiv după cum este vorba de o creanţă născută anterior sau ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii falimentului faţă de societatea de asigurări.
Mai exact, art. 20 alin. (1) din Norma nr. 16/2016 are două ipoteze legale ale momentului de la care curge termenul de 90 de zile:
a. pentru creanţele născute anterior hotărârii definitive de deschidere a falimentului, cererea de plată se depune în maxim 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment;
b. pentru creanţele născute ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment, cererea de plată poate fi depusă în maximum 90 de zile de la data naşterii dreptului de creanţă al creditorului de asigurări.
Or, prima instanţă reţine că cererea de plată nu a fost depusă în termenele prevăzute de art. 20 alin. (1) din Norma ASF nr. 16/2016 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, respectiv în maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, fără a clarifica mai întâi situaţia de fapt şi fără a lămuri care dintre cele două ipoteze legale este incidentă în cauză.
Statuând că în cazul reclamantului termenul curge de la data rămânerii definitive a sentinţei de deschidere a procedurii de faliment a B. S.A., respectiv 17.03.2017, iar data naşterii creanţei a fost 28.03.2017, când a rămas definitivă sentinţa civilă nr. 1914/28.02.2017 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, prima instanţă face o greşită aplicare a legii.
Aşa fiind, Înalta Curte conchide că recursul de faţă este fondat, urmând a fi admis, în temeiul art. 496 şi urm. C. proc. civ., cu consecinţa casării sentinţei recurate şi a trimiterii cauzei la prima instanţă pentru o nouă judecată.
În rejudecare, prima instanţă va analiza susţinerile contradictorii ale părţilor legate de data naşterii dreptului de creanţă al creditorului de asigurări şi, în funcţie de acest moment va stabili argumentat de când curge termenul legal de 90 de zile de formulare a cererii de plată şi, în consecinţă, dacă cererea de plată a fost tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 153 din 02 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 21 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.