Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal,
Obiect al prezentei judecăţi este acţiunea exercitată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (denumită UEFISCDI în continuare), cauza având ca obiect „anulare act administrativ” - Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de UEFISCDI.
Soluția instanței de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1142 din 21 iunie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei.
Admite acţiunea exercitată de reclamantul A., cu domiciliul ales la B. S.P.A.R.L., în mun. Bucureşti, Sectorul 1, b-dul (...), în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, cu sediul în mun. Bucureşti, Sectorul 1, str. (...), şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, cu sediul în mun. Bucureşti, Sectorul 1, str. (...), şi, în consecinţă: anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, solicitând admiterea căii de atac, cu consecința casării sentinței atacate, iar, pe fond, să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea eronată a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.].
Prin acţiunea introdusă, reclamantul în mod intenţionat încearcă să inducă instanţei faptul că atribuţiile UEFISCDI ar fi cele care de fapt legal aparţin CNATDCU, atribuţii care privesc analizarea pe fond a unor sesizări depuse în baza Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020. După primirea sesizărilor UEFISCDI a procedat corect şi legal când a emis următoarele acte:
1. Adresa UEFISCDI nr. 122/21.01.2022, ref. sesizare nr. 111/ 20.01.2022;
2. Adresa UEFISCDI nr. 137/25.01.2022, ref. sesizare nr. 123/ 21.01.2022;
3. Adresa UEFISCDI nr. 160/27.01.2022, ref. sesizare nr. 143/ 25.01.2022, pentru următoarele argumente.
UEFISCDI, în conformitate cu dispoziţiile legale din Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020 pentru aprobarea metodologiei lor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum şi la soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, nu avea dreptul legal de a analiza, cenzura şi/sau modifica înţelesul unei reclamaţii.
Astfel argumentaţia ca pentru emiterea adreselor UEFISCDI, mai sus precizate, ar fi trebuit aplicate dispoziţiile din reglementările legale care stabilesc modalitatea de emitere a actelor administrative (motivate, argumentate şi susţinute conform prevederilor din Codul administrativ) rugăm instanţa de judecată să constate că, potrivit OME nr. 5229/2020, UEFISCDI are doar rol de registratură şi nu are dreptul legal de a analiza/aviza, inclusiv juridic, sesizările primite.
De asemenea, UEFISCDI, având rol distinct doar de registratură, de natură administrativă premergătoare, instituţia doar constată existenţa unor înscrisuri, imparţial, care nu are legătură cu fondul sesizărilor, UEFISCDI nefiind reprezentatul legal al CNATDCU.
În acest sens, UEFISCDI a aplicat aceeaşi procedură de verificare din punct de vedere administrativ a sesizărilor, din anul 2016, până în prezent, respectând astfel toate dispoziţiile şi reglementările legale aplicabile inclusiv cele venite” pe toată perioada menţionată, din partea autorilor sesizării sau din partea Ministerul Educaţiei.
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 681/2011 şi art. 1 din Anexa 3 a OM nr. 5229/2020, sesizările se înregistrează la UEFISCDI şi se verifică doar existenţa documentelor prevăzute în art. 3 din Anexa nr. 3 a OM nr. 5229/2020, fără să se aprecieze/evalueze conţinutul acestora, demers, de tip registratură (chiar dacă nu este specificat expres termenul registratură) corespunde etapei premergătoare a constituirii de către Secretariatul Tehnic al CNATDCU, din cadrul M.E., a dosarului de analiză a sesizării.
Menţionează că după constituirea dosarului de către Secretariatul Tehnic, se demarează procesul de analiză şi soluţionare a sesizării de către CNATDCU şi, în plus, noţiunea de Secretariat Tehnic este menţionată acolo unde există reprezentantul legal al CNATDCU, UEFISCDI neavând legal această calitate.
Având în vedere cele de mai sus, solicită ca instanţa să admită recursul aşa cum a fost formulat şi să caseze hotărârea recurată cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată
Apărarea formulată în cauză
Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulității recursului promovat, iar, în subsidiar, respingerea acestuia, ca neîntemeiat.
Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de către intimat, Înalta Curte o va respinge, ca nefondată.
Se arată prin întâmpinarea depusă faptul că, deși este invocat drept motiv de recurs art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține la modul general faptul că „hotărârea a fost dată cu aplicarea eronată a normelor e drept material”, fără a indica în mod concret textele de lege a căror aplicare ar conduce în speță la o soluție contrară celei reținute prin sentința recurată.
În susținerea acestei excepții, intimatul mai arată că nu se poate reanaliza situația de fapt prin intermediul recursului, astfel că nu poate fi primit un motiv de recurs atunci când, deși se invocă nelegalitatea hotărârii, în realitate se critică situația de fapt reținută, modul de interpretare a probelor.
Înalta Curte constată că elementele de ordin critic dezvoltate în cererea de recurs se subsumează motivului prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de altfel invocat ca temei juridic al cererii, în memoriul de recurs.
Recurenta a învederat care sunt aspectele de nelegalitate pe care le apreciază ca fiind incidente în cauză, indicând în acest sens dispozițiile de drept pretins încălcate, ori greșit aplicate de instanță, raportându-se la soluția pronunțată și la argumentele folosite de instanța de fond în fundamentarea hotărârii.
În consecință, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.
Nici excepția lipsei de interes nu este întemeiată în cauză, recurenta-pârâtă urmărind un folos practic în urma acestui demers efectuat.
Asupra recursului promovat, din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă, Înalta Curte precizează că acesta este incident când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind vorba despre cauze de nelegalitate şi nu de netemeinicie ale hotărârii judecătoreşti.
Așadar, criticile de netemeinicie a hotărârii, respectiv, cele care vizează situaţia de fapt, nu pot face obiectul recursului, după cum s-a reţinut în cele de mai sus.
Cel de-al optulea motiv de recurs presupune faptul că, fie instanţa de fond nu a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie a recurs la aceste texte, însă le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, ori le-a aplicat greşit. În toate cazurile, pentru a constitui un motiv de recurs încălcarea sau aplicarea greşită a normei de drept material trebuie să se reflecte în dispozitivul hotărârii atacate, în caz contrar recurentul neputând justifica o vătămare de natură a impune casare deciziei.
Din perspectiva greșitei aplicări a normelor de drept material, Înalta Curte reține că, în esență, ceea ce se critică, este aprecierea instanței de fond cu privire la calitatea de act administrativ a actelor anulate prin sentința recurată, respectiv adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 și adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, adrese emise de către recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.
Din actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că intimatul-reclamant A. a solicitat prin prezentul demers judiciar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, anularea „actelor administrative” enunțate mai sus. Acestea vizează teza de doctorat intitulată „Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale”.
În mod eronat, prima instanță a anulat toate adresele contestate, analizându-le din punct de vedere al condițiilor de legalitate care vizează actele administrative.
Constată Înalta Curte că, în ceea ce privește adresele care fac obiectul prezentului dosar, acestea poartă ștampila „registratura” și nu fac altceva decât să constituie o operațiune prin sunt înaintate către autoritatea abilitată să cerceteze, sesizările referitoare la teza de doctorat a reclamantului-intimat.
Potrivit art. (2) lit. c) din Legea nr. 554/2002, actul administrativ „reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică , în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.”
Așadar, actul administrativ reprezintă o manifestare de voință făcută în scopul nașterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice, a cărei realizare este garantată prin forța de constrângere a statului, sau constată situații juridice reglementate de lege, cum ar fi, spre exemplu, diploma universitară.
Nu orice manifestare de voință este un act juridic, simpla manifestare a unei opinii din partea unei instituții publice administrative, nefiind un act administrativ.
De asemenea, potrivit dispozițiilor legale, citate de însăși instanța de fond cu privire la atribuțiile recurentei-pârâte în procedura de soluționare a sesizărilor cu privire la respectarea standardelor de calitate sau etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cazul unei teze de doctorat, respectiv art. (1) din OMEC nr. 5229/2020,” orice persoană fizică sau juridică. poate sesiza, în scris, prin intermediul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Consiliul general al CNATDCU…”.
Conform art. 5 din OMEC nr. 5229/2020, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării verifică în termen de maximum 3 zile respectarea cerințelor prevăzute de art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ și admiterea sesizării spre analiză și soluționare de către CNATDCU.
(2) Dacă în urma verificării din punct de vedere administrativ se constată nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifică, în termen de maximum 15 zile de la înregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate şi clasează forma iniţială a sesizării.
(3) Dacă sesizarea este admisă, ea se anonimizează cu privire la datele de identificare ale autorului sesizării pentru protejarea identităţii persoanei fizice sau juridice care a depus-o, de către UEFISCDI, şi se încarcă în platformă.
(4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro şi este comunicată autorului sesizării.
(5) Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU şi preşedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare şi soluţionare a sesizării.
Potrivit Art. 3. - Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele şi prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondenţă electronică, pentru persoanele fizice, şi date de identificare şi adresele oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc., pentru persoanele juridice, incluse într-un document denumit Date_identificare_autor_sesizare;
b) să conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor în baza respectivei teze de doctorat, incluse într-un document denumit Date_identificare_teza;
c) să prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoana fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare şi a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărţi publicate etc.), incluse într-un document/fişier/arhivă electronică denumit „Anexe”;
d) să conţină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză, inclusă într-un document denumit „Motivaţie”. Art. 4. - Sesizarea şi anexele sale se depun şi se înregistrează oficial la UEFISCDI, inclusiv prin mijloace electronice.
Ulterior, potrivit Art. 26. - În cazul în care Consiliul general al CNATDCU decide că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce priveşte plagiatul, CNATDCU propune MEC, în baza unor rapoarte externe de evaluare, luarea următoarelor măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calităţii de conducător de doctorat/atestatului de abilitare;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi doctoranzi.
Art. 27. - Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU, IOSUD şi UEFISCDI cu privire la decizia CNATDCU. IOSUD are obligaţia de a transmite decizia CNATDCU autorului tezei de doctorat, iar UEFISCDI are obligaţia de a informa autorul sesizării despre decizia CNATDCU. Aceştia au la dispoziţie 10 zile de la data comunicării pentru formularea unei contestaţii privitoare la procedură.
Art. 28. - Consiliul general al CNATDCU are la dispoziţie 10 zile pentru formularea răspunsului la contestaţie.
Art. 29. - (1) Contestaţia se înregistrează la MEC şi se încarcă în platformă de Secretariatul tehnic al CNATDCU.
Așadar, adresele anulate de către prima instanță prin care sunt înaintate seizările primite nu dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, astfel că nu pot fi analizate ca fiind acte administrative.
Ele reprezintă simple operațiuni tehnice care pot fi contestate și astfel cenzurate de către instanță, în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Așadar, operațiunile administrative nu sunt exceptate controlului judecătoresc, cu condiția, însă, ca operațiunea administrativă să fie dedusă judecății împreună cu actul administrativ a cărui emitere a precedat-o.
Analiza pe care recurenta-pârâtă o face în această procedură vizează modul în care este concepută sesizarea persoanei, neavând nicio conotație asupra conținutului tezei de doctorat. Analiza pe fond a sesizării este realizată, așa cum rezultă din cuprinsul textelor legale mai sus citate, de către CNATDCU, printr-o decizie care poate fi contestată.
Nu adresa de înaintare prin care este verificată strict formal sesizarea depusă este cea care produce efecte juridice, ci decizia finală a CNATDCU care atestă că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce priveşte plagiatul
Or, în cazul dedus judecății, intimatul-reclamant nu a contestat, așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus citate, decizia CNATDCU, iar în cadrul acestei acțiuni și actele premetgătoare emise, ci a contestat exclusiv adresele de înaintare care nu au calitatea de acte administrative.
În concluzie, Înalta Curte apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material, respectiv dispozițile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 și dispozițiile OMEC nr. 5229/2020.
Astfel, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul promovat și va casa sentința atacată.
În rejudecare, având în vedere că acțiunea, astfel cum a fost formulată, nu este întemeiată, Înalta Curte o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepţia nulităţii recursului şi excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocate de intimatul-reclamant A.
Admite recursul declarat de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva sentinţei civile nr. 1142 din 21 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge acţiunea, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 31 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.