Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin hotărârea arbitrală parţială din data de 17.07.2023, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în dosarul ICC nr. x, s-a dispus respingerea excepţiilor de necompetenţă invocate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR S.A. şi s-a stabilit că Arbitrul Unic are competenţă cu privire la revendicările asocierii A. - B. S.R.L., prin A..
2. Prin cererea înregistrată la data de 21 august 2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţiile publice, sub nr. x/2023, pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR S.A., în contradictoriu cu reclamanta Asocierea A.- B. S.R.L. prin A., a solicitat anularea hotărârii arbitrale parţiale pronunţate în dosarul ICC nr. x şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţiile publice, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a X-a de contencios administrativ şi achiziţii publice, invocată de reclamantă şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiilor civile ale Curţii de Apel Bucureşti, specializate în materia raporturilor dintre profesionişti.
În argumentarea soluţiei, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice, în forma în vigoare la 28 martie 2022, data înregistrării acţiunii arbitrale, potrivit cărora secţiile civile sunt competente funcţional şi nu secţia de contencios administrativ specializată în litigii de achiziţii publice.
2. Cauza a fost înregistrată la 20 decembrie 2023 pe rolul secţiei a V-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti, sub numărul x/2023.
Prin încheierea nr. 1 din 16 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale în soluţionarea acţiunii în anulare, invocată din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţiile publice.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivare, s-a reţinut că prin acţiunea în anulare nu sunt puse în discuţie aspecte privind executarea în concret a obligaţiilor contractuale de către părţi, în discuţie fiind o problemă de interpretare a clauzei arbitrale şi de aplicare/validitate a acesteia, raportat la conţinutul diferit al clauzei, cuprins în ofertă, condiţiile generale şi condiţiile speciale ale contractului, fiind avute în vedere totodată şi Ordinul de Ministru nr. 146/2011, H.G. nr. 1405/2010 şi jurisprudenţa creată în alte litigii purtate între părţi, etc.
De asemenea, s-au reţinut şi cele statuate prin decizia nr. 11/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, potrivit cărora competenţa materială de soluţionare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziţii publice înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 101/2016 prin Legea nr. 208/2022, respectiv după data de 10.09.2022, aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.
Totodată, curtea de apel a stabilit că nu sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (11) şi art. 55 din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data formulării acţiunii în anulare, întrucât sunt de strictă interpretare, astfel că acestea nu pot fi extinse şi la alte cazuri nereglementate expres, respectiv nu pot fi extinse şi asupra unor hotărâri arbitrale pronunţate în litigii arbitrale.
Fiind un litigiu de natură administrativă în raport de contractul ce face obiectul dosarului, Curtea a apreciat că litigiul este de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal, motiv pentru care a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţiile publice.
3. Dosarul a fost înregistrat la 7 martie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Secţiile a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţiile publice şi a V -a civilă, ale Curţii de Apel Bucureşti, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a V-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti, pentru următoarele considerente:
În cauză, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei materiale procesuale a secţiei Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea cauzei.
Fiind dedusă judecăţii o acţiune în anularea unei hotărâri arbitrale, competenţa de soluţionare a acesteia se determină potrivit regulilor prevăzute în Cartea a IV-a C. proc. civ. intitulată "Despre arbitraj".
Potrivit art. 610 C. proc. civ. "competenţa de a judeca acţiunea în anulare revine curţii de apel în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul".
Spre deosebire de reglementarea anterioară, care stabilea în art. 365 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865 competenţa de a judeca acţiunea în anulare, în primă instanţă, în favoarea instanţei judecătoreşti imediat superioare celei prevăzute la art. 342 din cod, cea care ar fi fost competentă să soluţioneze litigiului în fond, în lipsa convenţiei arbitrale, noua prevedere nu mai reglementează explicit instanţa căreia îi revine competenţa specializată, care este subsumată competenţei materiale procesuale, de soluţionare a acţiunii în anulare, respectiv secţia din cadrul curţii de apel căreia îi revine această competenţă.
Cu toate acestea, nu se poate ignora faptul că legislaţia din materia achiziţiilor publice reglementează o astfel de competenţă specializată, în funcţie de obiectul litigiului, prin norme de ordine publică.
Pe de altă parte, raportat la specificul acţiunii în anulare, care reprezintă o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunţate în arbitraj, şi la soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa care judecă acţiunea în anulare, conform art. 613 C. proc. civ., stabilirea competenţei specializate de soluţionare a acesteia se face cu luarea în considerare a obiectului acţiunii arbitrale.
Aceasta pentru că, în cazurile reglementate de lege, curtea de apel este chemată să se pronunţe ea însăşi asupra fondului litigiului, aplicând normele speciale din materia achiziţiilor publice.
În cauză, prin acţiunea arbitrală, reclamanta a solicitat revizuirea parţială a Deciziei CAD din 28 martie 2019 în sensul prelungirii duratei de execuţie cu 722 de zile prevăzute în acordul contractul nr. x pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Sebeş - Turda, lot x, încheiat conform raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/23.07.2014.
Faţă de obiectul acţiunii arbitrale, constând în executarea unui contract de achiziţie publică, competenţa materială procesuală a secţiei se va determina potrivit regulilor prevăzute în Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
Înalta Curte reţine că acţiunea în anulare este o cale de atac specială deschisă împotriva hotărârilor arbitrale; acestora li se aplică legea sub care a început procesul, potrivit art. 27 C. proc. civ., după cum litigiului declanşat prin cererea de arbitrare i se aplică legea în vigoare la momentul începerii procesului arbitral, în concordanţă cu art. 24 din acelaşi cod.
În cazul litigiilor arbitrale soluţionate prin arbitraj instituţionalizat, data începerii procedurii arbitrale se determină în conformitate cu normele de procedură arbitrală; ca regulă generală, aceasta este data înregistrării cererii la secretariatul instituţiei arbitrale, similar cu reglementarea art. 192 alin. (2) C. proc. civ. potrivit căreia "procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii".
Potrivit termenilor de referinţă ai arbitrajului, secretariatul curţii de arbitraj a primit cererea de arbitrare la 28 martie 2022, iar locul arbitrajului a fost stabilit la Bucureşti, România, în conformitate cu prevederile sub-clauzei 20.6 ale contractului încheiat de părţi.
Aşadar potrivit art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data înregistrării acţiunii arbitrale "litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul".
Contrar celor reţinute de secţia civilă a curţii de apel, dispoziţiile art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 sunt aplicabile în cauză la determinarea competenţei materiale procesuale a secţiei, întrucât nomele indicate stabilesc competenţa materială procesuală a secţiei prevăzute de lege pentru judecata în primă instanţă, aplicabile si în judecarea acţiunii în anulare potrivit art. 610 alin. (1) C. proc. civ.
În raport cu aceste elemente, instanţa supremă reţine că secţiei civile a curţii de apel îi revine competenţa materială procesuală de soluţionare a acţiunii în anularea hotărârii arbitrale.
În consecinţă, Înalta Curte în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 aprilie 2024.