Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Acţiunea judiciară
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.01.2021, sub nr. de dosar x/2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să constatate calitatea de colaborator al fostei Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 361 din 01.03.2022, a admis acţiunea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea pârâtului A. de colaborator al fostei Securităţii.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul, care a solicitat casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că hotărârea fost dată de un alt judecător decât cel stabilit în mod aleatoriu, iar compunerea instanţei a fost schimbată în mod nejustificat după ce judecătorul căruia i s-a repartizat iniţial cauza i-a încuviinţat acestuia administrarea probei cu înscrisurile aflate în posesia instituţiei intimate.
3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a arătat că judecătorul fondului cauzei a încălcat normele de procedură, respectiv cele ale art. 29 alin. (2) raportat la art. 254 alin. (1) şi (2), art. 259, art. 263 şi art. 271 alin. (1) C. proc. civ., împrejurare ce atrage nulitatea hotărârii pronunţate.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.
3.2.1. Aşa cum rezultă din încheierile de şedinţă din datele de 15.12.2021, 15.02.2022 şi 01.03.2022, judecătorul fondului, prin nesocotirea rolului său activ, prevăzut ca obligaţie în art. 29 C. proc. civ., şi cu vădită rea-credinţă, a înlăturat în mod nemotivat toate probele deja încuviinţate pârâtului de către judecătorul învestit aleatoriu, fără să respecte dispoziţiile art. 259 C. proc. civ.
3.2.2. O altă încălcare a regulilor de procedură de către judecătorul fondului se referă la respingerea cererii de completare a probatoriului depusă la termenul din data de 15 februarie 2022, respectiv la primul termen după ce reclamanta a depus nişte hârtii albe intitulate "proces-verbal" din 18.11.2020 în care se enumerau alte două note de constatare ce nu au fost anexate la cererea de chemare în judecata, respectiv S/DJ/151/12.04.2018 şi S/DJ/133/12.04.2018.
Recurentul arată că, prin obligarea reclamantei să depună la dosar şi cele două note de constatare, judecătorul fondului avea posibilitatea să lămurească paradoxul din nota de constatare nr. x/13.03.2018 unde, la pct. 7 "(…) Colegiul CNSAS a dispus eliberarea unei adeverinţe pe numele d-lui A.", ceea ce semnifică faptul că, la data de 05.12.2017, când s-a întocmit procesul-verbal prin care s-a analizat nota de constatare nr. x din 18.02.2015, acesta nu avea calitatea de colaborator al Securităţii.
3.2.3. Recurentul menţionează faptul că instanţa de fond a încălcat drepturile sale la apărare şi la un proces echitabil, în contextul în care hotărârea judecătorească a fost fundamentată numai pe notele informative anexate selectiv la acţiune.
Parte opinează în sensul că cele 109 note informative regăsite în dosarele anexate la acţiune, cărora judecătorul fondului le-a acordat forţă probantă, nu pot face dovada colaborării sale cu Securitatea. La dosar există 3 note informative olografe semnate "B." ce îi sunt atribuite, însă raportul de expertiză criminalistică nr. 87/14.06.2008 este lovit de nulitate absolută pentru încălcarea prevederilor art. 11 din H.G. nr. 368/1998 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de expertize criminalistice. În fine, recurentul arată şi faptul că celelalte note informative nu dovedesc în niciun mod identitatea dintre acesta şi sursa "B.".
3.3. Recurentul arată că prima instanţă nu a soluţionat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ce a fost invocată prin întâmpinare. Pe acest aspect, parte arată că se impune admiterea excepţiei aflate în discuţie, întrucât nu avea calitatea de "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989", potrivit definiţiei aflate la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004.
4. Apărările formulate în cauză
4.1. Intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru apărările prezentate la dosar.
4.2. Recurentul a depus răspuns la întâmpinare .
5. Alte aspecte procesuale
5.1. La termenul de judecată din data de 19.10.2023, Înalta Curte a respins cererea recurentului de suspendare a cauzei până la soluţionarea dosarului penal nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3, întrucât a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile impuse de prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 şi 2 C. proc. civ., între cele două cauze neexistând o legătură în sensul normelor anterior arătate.
5.2. La acelaşi termen de judecată, instanţa de control judiciar a respins cererea recurentului de înscriere în fals, cu motivarea că această cerere a fost formulată pentru prima oară în faţa instanţei de fond şi a fost respinsă, iar partea avea posibilitatea să recureze această soluţie.
5.3. Înalta Curte a respins cererea recurentului de administrare a probei cu înscrisuri, cu motivarea că nu este vorba despre înscrisuri noi. Totodată, în raport de invocarea motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus efectuarea unei adrese la instanţa de fond pentru a se comunica hotărârea Colegiului de conducere al instanţei de înlocuire a domnului judecător C. cu doamna judecător D., precum şi planificările de şedinţă. Aceste acte se regăsesc la dosar.
6. Soluţia instanţei de recurs
6.1. Consideraţii generale
Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 al deciziei de faţă, intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a investit instanţa de contencios administrativ cu acţiunea în constatarea calităţii recurentului A. de colaborator al fostei Securităţii.
După cum s-a menţionat la pct. 2 al aceleaşi decizii, prima instanţă a admis acţiunea şi a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru constatarea calităţii de colaborator a recurentului, reţinând, în esenţă, următoarele argumente juridice:
Pârâtul a furnizat informaţii privitoare la opiniile politice ale colegilor, la atitudinile naţionaliste ale acestora, la fapte făcute de aceştia în susţinerea libertăţii de exprimare şi împotriva cenzurii impuse de regimul comunist, la dorinţa de a pleca din ţară, privitoare la percepţia acestora cu privire la condiţiile de viaţă şi sociale în care trăiau şi munceau, cu privire la modul în care funcţiona Securitatea şi în legătură cu felul în care îşi îndeplineau atribuţiile profesionale.
Toate aceste informări au fost prelucrate de către structura Securităţii care îl recrutase, iar pe baza lor s-au determinat măsuri de adoptat şi organe de sesizat. Prin natura lor, toate aceste informări sunt intruzive cu privire la dreptul la viaţă privată, dreptul la credinţa religioasă proprie şi dreptul la libera exprimare.
Curtea de Apel a reţinut faptul că simpla obţinere a unor informaţii cu caracter personal referitoare la cei urmăriţi de Securitate, fără cunoştinţa lor şi fără acordul acestora şi pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, constituie violarea dreptului la viaţă privată.
Ca atare, informaţiile furnizate vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată, consacrat de art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice), precum şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice).
Înalta Curte apreciază că prima instanţă a analizat în mod detaliat şi judicios dispoziţiile normative comunitare şi naţionale incidente pe subiectul analizat, susţinerile părţilor litigante, precum şi întregul probatoriu administrat în cauză, respectiv înscrisuri şi expertiza tehnică de specialitate, iar concluzia la care a ajuns este corectă.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte reţine:
6.2. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. ("dacă hotărârea a fost pronunţată de un alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărei compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii")
Recurentul invocă încălcarea ultimelor două teze din norma anterior citată.
Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat.
Acţiunea dedusă judecăţii ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal a fost repartizat la completul 17 F, având ca titular pe dl. judecător C., care a participat la şedinţele de judecată din datele de 23.04.2021 şi, respectiv, 08.09.2021 (a se vedea filele x din vol. II dosar fond). Judecătorul anterior nominalizat a fost mutat la secţia a IX-a a Curţii de Apel Bucureşti (prin hotărârea Colegiului de conducere al instanţei nr. 205 din 09.09.2021)şi a fost înlocuit cu doamna judecător D., componenţa completului fiind modificată începând cu data de 01.10.2021, aşa cum rezultă din hotărârea Colegiului de conducere al instanţei nr. 216/30.09.2021 şi din planificarea şedinţelor de judecată din perioada 01.10.2021 - 01.03.2022.
În fine, este de observat faptul că judecătorul ce a reţinut cauza în pronunţare la termenul de judecată din data de 01.03.2022 a fost preşedintele completului şi la termenele de judecată din datele de 15.02.2022 şi, respectiv 15.12.2021, în faza cercetării judecătoreşti.
6.3. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"),
Motivul de casare în discuţie are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului, în speţă, principiul dreptului la apărare şi principiul dreptului la un proces echitabil.
6.3.1. Înalta Curte apreciază că sunt nefondate criticile de nelegalitate ale sentinţei prezentate la pct. 3.2.1. şi pct. 3.2.2 din decizie
La termenul de judecată din data de 23.04.2021, instanţa de fond a pus în vedere intimatului să depună la dosar Procesul-verbal nr. x/18.11.2020 al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
La termenul de judecată din data de 08.09.2021, prima instanţă a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri. Pentru recurent, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar până la acel moment, precum şi emiterea unei adrese la partea adversă pentru a comunica dacă acesta a solicitat anularea certificatului de revoluţionar după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 95/2014, dacă în anul 2010 recurentul avea calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluţiei sau se încadra în altă categorie şi dacă, începând cu anul 2015, mai figura în evidentele sale, iar în caz afirmativ să precizeze în ce calitate figura.
La dosarul cauzei, au fost depuse: Procesul-verbal nr. x/18.11.2020 al şedinţei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii .
La termenul de judecată din data de 23.04.2021, instanţa de fond a pus în vedere intimatului să depună la dosar întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii notei de constatare nominalizate în acţiunea dedusă judecăţii.
La termenul de judecată din data de 15.02.2022, judecătorul fondului cauzei a respins: "ca tardive toate probele solicitate la acest moment procesual, faţă de împrejurarea că până la acest moment a trecut termenul prevăzut de art. 254 C. proc. civ., în care se puteau solicita probe şi anume prin întâmpinare sau ulterior depunerii înscrisurilor după al doilea termen, după depunerea înscrisurilor; în ceea ce priveşte probele care au fost cerute până acum, solicitarea se va respinge faţă de împrejurarea că aceste probe deja au fost respinse în şedinţa de judecată din data de 08.09.2021 şi în şedinţa de judecată de azi."
Contrar celor expuse de recurent, instanţa de fond a avut un rol activ, a verificat înscrisurile existente la dosar, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât a pus în vedere instituţiei intimate să depună la dosarul cauzei întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii notei de constatare nominalizate în acţiunea dedusă judecăţii.
Aşa cum s-a menţionat anterior, instanţa a expus în cuprinsul încheierii de şedinţă mai sus menţionate argumentele pentru care a procedat la respingerea cererilor suplimentare de probatorii formulate de recurent cu depăşirea termenului instituit de art. 254 C. proc. civ.
În plus de aceasta, instanţa nu a revenit asupra unor probatorii încuviinţate la termene de judecată anterioare, după cum se susţine de către recurent.
6.3.2. Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate a sentinţei prezentată la pct. 3.2.3. din decizie, întrucât prima instanţă nu a încălcat dreptul la apărare al recurentului, în contextul în care aceasta s-a pronunţat şi asupra cererii sale de probatorii formulată la data de 21.02.2021, şi iar la dosar au fost depuse relaţiile comunicate de SSPR.
Curtea de Apel a efectuat cercetarea judecătorească în cauză cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a avut în vedere probatoriile administrate de ambele părţi litigante.
6.3.3. Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate a sentinţei prezentată la pct. 3.3. din decizie, deoarece instanţa de primă jurisdicţie s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului prin soluţia dată în cauză.
În relaţiile comunicate, SSPR a menţionat următoarele aspecte:
- recurentul nu a solicitat anularea certificatului x eliberat la data de 11.12.2009 pentru calitatea de Luptător Remarcat;
- începând cu anul 2015, recurentul figurează cu cerere LRD nr. x/2015 şi cu certificat x.
Ca atare, în mod justificat, prima instanţă a considerat că recurentul deţinea "titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989", calitate prevăzută de dispoziţiile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008, la momentul formulării cererii nr. x/25.05.2010 adresate intimatului de către Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 (SSPR).
6.3.4. În raport de toate aspectele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat.
7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 361 din 1 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 februarie 2024.