Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1199/2024

Decizia nr. 1199

Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ CF CRAIOVA a formulat contestaţie împotriva raportului de investigare întocmit de AGENŢIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ - AGIFER în urma accidentului feroviar produs la data de 23.08.2021, solicitând următoarele:

- ca AGIFER să analizeze şi să interpreteze toate elementele constatate cu ocazia verificărilor în comisiile de specialitate, atât la linie cât şi la vagonul deraiat în sensul ca, la stabilirea factorului cauzal şi a factorilor contributivi din raportul de investigare, să fie luate în considerare defectele constatate la vagonul nr. y;

- modificarea raportului de investigare, în sensul stabilirii corecte a factorului cauzal precum şi a factorilor contributivi care au condus la producerea accidentului feroviar din data de 23.08.2021, pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CF Craiova, între staţiile CFR Valea Alba Balota km. 345+460, în circulaţia trenului de marfă nr. y, aparţinând operatorului de transport feroviar S.C. A. S.R.L., manifestat prin deraierea celui de-al 12-lea vagon de primul boghiu în sensul de mers.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 919/2023 din data de 23 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei în cauza privind pe reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALĂ CF CRAIOVA şi pe pârât AGENŢIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ - AGIFER. A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, reclamanta este CNCFR S.A. Bucureşti - Sucursala regională de Căi Ferate Craiova cu sediul în mun. Craiova şi potrivit art. 194 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. revenea reclamantului, dacă ar fi considerat necesar, să arate în cerere cine are calitatea de reprezentant şi cine are calitatea de parte litigant.

Prin urmare a aplicat principiul disponibilităţii, instanţa de judecată neputând interpreta că o acţiune formulată de regionala CFR ar fi, de fapt, o acţiune formulată de reclamanta CNCFR Bucureşti, întrucât cererea de chemare în judecată are la bază delegarea de competenţă pe care directorul general al CNCFR S.A. a acordat-o directorilor sucursalelor regionale potrivit pct. 1-8 din Dispoziţia nr. 153/2006.

Regionala CFR Craiova are calitatea să formuleze ea singură acţiune în instanţa de judecată, desigur în apărarea intereselor CNCFR central, însă reclamantă nu este CNCFR central, ci regionala CFR Craiova, cu sediul în mun. Craiova, aşa cum s-a şi menţionat explicit în actele dosarului.

La stabilirea competenţei nu se pune problema analizării calităţii procesuale active, nici a analizei personalităţii juridice a reclamantei, ci se analizează pur şi simplu formal, cine este reclamantul şi unde are sediul.

Prin notele din 22.05.2023 reclamanta a arătat că are calitate procesuală SRCF Craiova, aspect care este relevant din perspectiva competenţei, întrucât subliniază că reclamanta este SRCF Craiova şi nu CFR central.

2.2. Prin sentinţa nr. 459/2023 pronunţată la 10 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională CF Craiova şi pe pârâta AGENŢIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ - AGIFER în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi suspendă, din oficiu, judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului în vederea pronunţării regulatorului de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Curtea de Apel a constatat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care obligă, prin normă imperativă, reclamantul să se adreseze instanţelor de la domiciliul sau sediul său.

Reclamant în prezenta cauză este Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, iar Sucursala Regională Craiova are doar calitatea de mandatar. Se observă că prin notele scrise depuse, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. îşi susţine calitatea procesuală activă şi arată că a delegat doar atribuţiile de reprezentare în instanţă directorilor sucursalelor.

Reclamanta a depus o hotărâre a ÎCCJ vizând acţiunea în contencios administrativ pentru anularea unui alt raport de investigare emis de AGIFER, speţă similară celei de faţă, iar acţiunea în primă instanţă introdusă de Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A., prin Sucursala SRCF Craiova, a fost soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti. În dosarul respectiv, instanţele au reţinut că reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A. are calitate procesuală activă, fiind persoana pretins vătămată prin actul administrativ, în timp ce Sucursala SRCF Craiova a acţionat doar ca un reprezentant legal al reclamantei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Litigiul are ca obiect plângerea împotriva raportului întocmit de pârâtă cu privire la rezultatul investigaţiei accidentului feroviar produs în data de 23 august 2021 pe raza de activitate a Sucursalei Regionale Căi Ferate Craiova.

Astfel, în cauză, a fost contestat raportul de investigare, care a fost emis de pârâtă referitor la plângerea prealabilă formulată de reclamanta CNCFR Sucursala Regională Căi Ferate Craiova.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă vizează aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce priveşte stabilirea competenţei raportat la criteriul sediului reclamantului.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Prin dispozitia de delegare nr. 153/2006 CNCFR central a delegat directorilor regionali diferite competenţe, în domeniul: organizatoric, al planificării activităţii, economico - financiar, resurse umane, administrativ şi, respectiv, juridic.

Potrivit acestei dispoziţii de delegare au fost împuterniciţi directorii regionalelor CFR să emită acte juridice, să facă diferite operaţiuni, în reprezentarea intereselor CNCFR, însă pentru emiterea respectivelor acte, directorii regionalelor CFR au drept de semnătură proprie (în faţa instanţelor, a organelor judiciare, de executare silită etc), ceea ce presupune ca directorii regionalelor CFR din teritoriu să introducă acţiuni proprii în instanţă, neavând nevoie de acordul CFR central pentru promovarea fiecărei acţiuni în justiţie, ori a plângerilor penale, ori a actelor în materia executării silite.

Totodată, Înalta Curte reţine că în toate actele de procedură, reclamantă este CFR Regionala Craiova, iar în notele scrise reclamanta a solicitat expres respingerea excepţiei necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Craiova, chiar aceasta considerând, în baza delegării de competenţă prin dispoziţia nr. x/2006, că instanţa pe care a înţeles să o sesizeze potrivit criteriului sediului său este Curtea de Apel Craiova.

Prin urmare, competenţa teritorială revine exclusiv instanţei de contencios administrativ de la sediul reclamantei şi, având în vedere că sediul reclamantei este în municipiul Craiova, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.

Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA-Sucursala Regională CF Craiova, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Investigare Feroviară Română-AGIFER, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 29 februarie 2024.