Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. anularea certificatului seria nr. x.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2843 pronunţată la 18 mai 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârât şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - Secţiile de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 8 alin. (7) din Legea nr. 341/2004 contestaţiile împotriva actelor administrative de respingere a cererilor pentru acordarea calităţilor prevăzute de prezenta lege şi obţinerea certificatului, precum şi împotriva actelor administrative privind anularea certificatelor în condiţiile legii se soluţionează în instanţa de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea competenţei prevăzute la art. 25.
În cauză, în raport de criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului a cărui anulare se solicită, în sistemul administraţiei publice şi de obiectul acţiunii în contencios, respectiv anularea Certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Bucureşti, Secţiile de contencios administrativ şi fiscal, iar nu Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa constată că Legea nr. 341/2004 stabileşte competenţa specială a Tribunalului, secţia de contencios administrativ şi fiscal în cazul acţiunilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor [art. 9 alin. (5)], contestaţiilor privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant [ art. 92 alin. (7)] şi cele legate de aplicarea dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, dar în care acţiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat (art. 26).
Având în vedere că aceste norme de procedură sunt norme speciale care derogă de la normele generale privind competenţa în materia contenciosului administrativ şi fiscal, instanţa reţine că acestea se interpretează restrictiv, fiind aplicabile numai în cazurile expres prevăzute.
2.2. Prin sentinţa civilă civilă nr. 1659 pronunţată la 10 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă material, a declinate competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II -a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competentă să soluţioneze conflictul.
Curtea de Apel a constatat că, deşi art. 26 din Legea nr. 341/2004, cu modificările ulterioară, stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea tribunalului doar în cazul în care cererile sunt formulate în contradictoriu cu Secretariatul, totuşi, neputând reţine stabilirea unei competenţe materiale diferite pentru soluţionarea acţiunii în anularea aceluiaşi act, în funcţie de persoana care a sesizat instanţa.
Curtea precizează că prezenta acţiune formulată de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 cade tot în competenţa tribunalului, în speţă Tribunalul Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal.
În acelaşi sens a fost şi Minuta şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 16.10.2023 în care s-a dezbătut problema de drept "competenţa materială de soluţionare a cererilor având ca obiect acţiunea reclamantului Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul, persoană fizică, de anulare a certificatului de luptător cu rol determinat emis pe numele pârâtului" prin prisma dispoziţiilor legale incidente (art. 26 din Legea nr. 341/2004; art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 563/2014), în care s-a consemnat că în unanimitate, judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal au hotărât că:
"Instanţă competenţă material pentru judecarea acţiunilor formulate împotriva pârâţilor persoane fizice, de către Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, prin care se solicită anularea Certificatelor privind recunoaşterea calităţii de luptător cu rol determinant emise pe numele pârâţilor, este Tribunalul, secţia de contencios administrativ şi fiscal."
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 - 1989 de anulare a certificatului seria nr. x emis pe numele pârâtului pârâtul A. şi retragerea titlului de revoluţionar al acestuia.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018:
"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...)
(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Aşadar ca regulă generală, potrivit criteriului rangului autorităţii emitente, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, se soluţionează în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
În raport cu obiectul cauzei deduse judecăţii, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora:
"Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, în care acţiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, se soluţionează, în fond, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel."
Acest text legal instituie o derogare de la norma generală de competenţă materială în litigiile legate de aplicarea Legii nr. 341/2004, acestea fiind date în competenţa de soluţionare a tribunalului, secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar referirea din textul legal la situaţia în care acţiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat este menită să întărească această interpretare, întrucât acesta este autoritate publică centrală, a cărei calitate ar fi atras, în lipsa dispoziţiei derogatorii, competenţa materială a curţii de apel.
Cu alte cuvinte, această precizare a textului art. 26 nu înseamnă că derogarea de la norma generală de competenţă vizează doar acţiunile formulate de persoana vătămată prin emiterea/neemiterea certificatului de luptător, ci şi acţiunile formulate de Secretariatul de stat în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, fiind de neconceput ca, în situaţia în care se schimbă calitatea părţilor, aceeaşi categorie de litigii să fie soluţionate de instanţe de grad diferit, în condiţiile în care soluţionarea litigiului vizează verificarea respectării aceloraşi dispoziţii legale.
Art. 26 din Legea nr. 341/2004 a fost introdus prin Legea 2/2013, respectiv prin art. V din această lege, privind unele măsuri de degrevare a instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., iar scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidenţiat în titlul său, respectiv degrevarea instanţelor judecătoreşti, fiind instituită o derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competenţa de soluţionare tribunalului, ca instanţă de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 este o instituţie centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989.
Pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanţelor judecătoreşti, legiuitorul a avut în vedere şi asigurarea accesului la justiţie pentru persoanele destinatare ale Legii nr. 341/2004, fiind stabilită prin derogare competenţa materială în favoarea tribunalului şi nu a curţii de apel pentru soluţionarea în fond a unor astfel de litigii, raţionament ce nu poate fi diferit în funcţie de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant.
Cum în Legea nr. 341/2004, cu completările şi modificările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de O.U.G. nr. 168/2022, se regăsesc dispoziţii speciale cu privire la competenţa instanţei de contencios administrativ, reprezentată de secţia de contencios administrativ a tribunalului, ce soluţionează acţiunea pe fond, respectiv cele prevăzute la art. 8 alin. (7), art. 9 alin. (5), art. 92 alin. (7) şi art. 26, având conţinut similar, în regulator de competenţă, Înalta Curte constată că nu poate fi competentă o instanţă de un anumit grad raportat la calitatea părţii care o învesteşte şi nu pot fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ dacă acţiunea dedusă judecăţii este promovată de secretariatul de stat, ca emitent al actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Pe cale de consecinţă, având în vedere caracterul de normă specială, derogatorie, a art. 26 din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în raport de rangul autorităţii pârâte, aceste prevederi având caracter general în raport de dispoziţiile Legii nr. 341/2004, care se aplică cu prioritate.
Un argument în plus, îl reprezintă faptul că problema de drept a făcut obiectul unei soluţii de principiu adoptate în cadrul Şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curţi de unificare a jurisprudenţei, consacrat de art. 126 (3) din Constituţia României şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că:
"Instanţă competenţă material pentru judecarea acţiunilor formulate împotriva pârâţilor persoane fizice, de către Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, prin care se solicită anularea Certificatelor privind recunoaşterea calităţii de luptător cu rol determinant emise pe numele pârâţilor, este Tribunalul, secţia de contencios administrativ şi fiscal."
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este tribunalul, în speţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 29 februarie 2024.