Şedinţa publică din data de 28 martie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2022, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, anularea Ordinului nr. 103/07.06.2021 al Ministrului Cercetării, Dezvoltării, Inovării şi Digitalizării, cu privire la următoarele puncte cuprinse în Anexa acestuia, anexă care cuprinde Pachetul de informaţii pentru derularea competiţiei 2021 pentru tipul de Proiecte de Cercetare Exploratorie, Programul 4 "Cercetare fundamentală şi de frontieră" din cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pe perioada 2015-2020 (PNCD III):
- Pct. 12 Procedura de depunere, evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte;
- Anexa 2 care reglementează "Cererea de finanţare", pct. B2. B2. Vizibilitatea şi impactul contribuţiei ştiinţifice a directorului de proiect. Se vor prezenta următoarele categorii de informaţii: lit. e), anularea actelor administrative emise de UEFISCDI prin care s-au respins propunerile de proiecte ale reclamanţilor ca fiind neeligibile, publicate pe site-ul pârâtei, anularea actelor administrative prin care au fost respinse contestaţiile reclamanţilor cu privire la eligibilitatea propunerii de proiecte, contestaţii cu nr. 1202/28.07.2021, 1247/28.07.2021, respectiv 1286/30.07.2021, acte administrative materializate prin corespondenţa email din data de 10.08.2021 şi obligarea pârâtului de rând 2 să procedeze la evaluarea proiectelor reclamanţilor, cu cheltuieli de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 146/2022 din 26 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii, prematurităţii şi tardivităţii cererii de chemare în judecată.
A fost admisă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.
A fost anulat, în parte, Ordinul nr. 103/07.06.2021 emis de Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu privire la următoarele puncte cuprinse în Anexa acestuia, Anexă care cuprinde Pachetul de informaţii pentru derularea competiţiei 2021 pentru tipul de Proiecte de Cercetare Exploratorie, Programul 4 "Cercetare Fundamentală şi de frontieră" din cadrul Planului Naţional de Cercetare-dezvoltare şi Inovare pe perioada 2015-2020 (PNCDI III):
- Pct. 12 Procedura de depunere, evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte
- Anexa 2, care reglementează "Cererea de finanţare", pct. B.2, lit. e).
S-a dispus anularea actului administrativ emis de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării prin care s-a respins propunerea de proiect a reclamantului ca fiind neeligibilă, publicat pe site-ul pârâtei, precum şi a celui prin care s-a respins contestaţia nr. 1202/28.07.2021 formulată de reclamant cu privire la eligibilitatea propunerii de proiect, act administrativ materializat prin corespondenţa email din data de 10.08.2021.
A fost obligată pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cecetării, Dezvoltării şi Inovării să procedeze la evaluarea proiectului reclamantului.
Au fost obligaţi pârâţii Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării la plata, în favoarea reclamantului A. a sumei de 6.028,6 RON, cheltuieli de judecată.
3. Cererile de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs pârâţii Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.
3.1 Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a declarat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, cu consecinţa casării sentinţei atacate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat ca fiind act administrativ cu caracter normativ Ordinul MCID nr. 103/07.06.2021, dispunând anularea parţială a acestuia.
Recurentul a menţionat că ordinul respectiv reprezintă un act administrativ emis în executarea H.G. nr. 1265/2004, fără a reprezenta un act normativ, întrucât nu legiferează, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice generale şi impersonale, ci se adresează unor potenţiali contractori pe baza unor principii şi obiective deja legiferate prin actul normativ în a cărui aplicare este emis.
Recurentul a susţinut că nu este obligatorie publicarea în Monitorul Oficial a ordinului întrucât nu are aplicabilitate generală, nu se adresează şi nu produce efecte erga omnes, fiind un act individual exceptat de la publicare, ce urmăreşte stabilizarea unei situaţii juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns şi bine definit de subiecţi de drept cărora li se adresează.
A mai arătat recurentul că, în mod nelegal, instanţa de fond a indicat în citativ la obiectul dosarului titlul "anulare act administrativ cu caracter normativ", antepronunându-se cu privire la caracterul ordinului atacat.
Totodată, recurentul a criticat şi cuantumul cheltuielilor de judecată excesive în sumă de 6028,6 RON stabilite în sarcina sa, arătând că sunt disproporţionate în raport cu complexitatea şi dificultatea cauzei, solicitând micşorarea cuantumului acestora.
De asemenea, a menţionat recurentul că, întrucât competiţia a fost organizată în cadrul PNCDI III, program ce nu se mai prelungeşte după 30.06.2022, cererea reclamantului a rămas fără obiect.
3.2 Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a formulat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia.
În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit ordinul atacat ca fiind un act administrativ cu caracter normativ.
Ordinul atacat are un caracter individual şi nu este obligatorie nici publicarea în Monitorul Oficial a ordinului şi nici individualizarea expresă a celor cărora li se adresează, fiind emis în beneficiul unei pluralităţi de destinatari, determinabili prin conţinutul actului, şi anume cercetători participanţi la competiţie, în conformitate cu criteriile de eligibilitate cuprinse în pachetul de informaţii.
A mai arătat recurenta că, în mod nelegal, instanţa de fond a indicat în citativ la obiectul dosarului titlul "anulare act administrativ cu caracter normativ", antepronunându-se cu privire la caracterul ordinului atacat.
Totodată, recurenta a criticat şi cuantumul cheltuielilor de judecată excesive în sumă de 6028,6 RON stabilite în sarcina sa, arătând că sunt disproporţionate în raport cu complexitatea şi dificultatea cauzei, solicitând micşorarea cuantumului acestora.
De asemenea, a menţionat recurenta că, întrucât competiţia a fost organizată în cadrul PNCDI III, program ce nu se mai prelungeşte după 30.06.2022, cererea reclamantului a rămas fără obiect.
4. Apărările intimatului şi recursul incident declarat în cauză
4.1 Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
Totodată, intimatul-reclamant a declarat recurs incident, solicitând admiterea acestuia, înlocuirea considerentelor sentinţei atacate cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii.
A susţinut că, în ipoteza în care s-ar admite recursurile pârâţilor, s-ar ajunge la situaţia în care actul administrativ reprezentat de ordin ar fi considerat un act administrativ individual, iar celelalte argumente ale reclamantului cu privire la anularea acestuia, precum şi a actelor administrative individuale nu au fost analizate în niciun fel de instanţa de fond, întrucât aceasta a considerat că ordinul este un act administrativ normativ care trebuia publicat, iar în lipsa publicării sancţiunea respingerii ca neeligibilă a propunerii de proiect nu mai avea niciun temei legal.
A menţionat recurentul că instanţa de fond nu a mai analizat în niciun fel celelalte critici formulate, iar această omisiune echivalează cu o necercetare în fond a cauzei, respectiv cu o nemotivare a hotărârii.
4.2 Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a formulat întâmpinare faţă de recursul declarat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, solicitând admiterea acestuia.
4.3 Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a formulat întâmpinare faţă de recursul incident, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.
A susţinut că din hotărârea recurată nu reiese niciun element de natură să atragă admisibilitatea recursului incident, considerentele primei instanţe fiind conforme cu pretenţiile invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
A apreciat recurentul că o aşa zisă nemotivare nu constituie un motiv de recurs incident, ci de recurs principal cu solicitare de casare cu trimitere spre rejudecare.
4.4 Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a formulat întâmpinare faţă de recursul declarat de reclamant, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului incident, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în raport de dispoziţiile art. 491 şi 472 din C. proc. civ., întrucât, în situaţia admiterii recursurilor pârâtelor, este justificat interesul reclamantului privind analizarea celorlalte critici invocate prin intermediul cererii de chemare în judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 103/07.06.2021 al Ministrului Cercetării, Dezvoltării, Inovării şi Digitalizării, cu privire la o parte din punctele cuprinse în Anexa acestuia, anexă care cuprinde Pachetul de informaţii pentru derularea competiţiei 2021 pentru tipul de Proiecte de Cercetare Exploratorie, Programul 4 "Cercetare fundamentală şi de frontieră" din cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pe perioada 2015-2020 (PNCD III).
Soluţionând cauza, curtea de apel a admis cererea reclamantului şi a anulat în parte ordinul contestat. Totodată, a dispus anularea actului administrativ emis de UEFISCDI prin care s-a respins propunerea de proiect a reclamantului ca fiind neeligibilă, precum şi a celui prin care s-a respins contestaţia nr. 1202/28.07.2021 formulată de reclamant. A fost obligată pârâta UEFISCDI să procedeze la evaluarea proiectului reclamantului.
Instanţa de fond a reţinut că problema de drept din speţă este reprezentată de caracterul de act administrativ individual sau normativ al actului contestat, reclamantul apreciind că acesta este un act administrativ cu caracter normativ care poate fi atacat oricând, potrivit dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 554/2004 şi care trebuie publicat în Monitorul Oficial al României, ambii pârâţi apreciind că, din contră, acesta reprezintă un act administrativ cu caracter individual care nu este supus obligaţiei publicării în Monitorul Oficial şi care poate fi contestat în anumite termene, depăşite de către reclamant.
Prin urmare, având în vedere scopul acestui Program, destinatarii cărora li se adresează, aceştia fiind cercetători, cetăţeni români, dar şi străini, Ordinul contestat producând efecte juridice faţă de un număr nedefinit de persoane, instanţa de fond a apreciat că Ordinul nr. 103/2021 este unul cu caracter normativ.
Reţinând că în speţă se contestă un act administrativ cu caracter normativ, având în vedere şi dispoziţiile art. 71 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora plângerea prealabilă poate fi formulată oricând, instanţa de fond a constatat că excepţiile inadmisibilităţii cererii din perspectiva dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, precum şi a tardivităţii, sunt neîntemeiate, fiind respinse pentru acest motiv.
De asemenea, pentru aceleaşi considerente, a fost respinsă şi excepţia prematurităţii, cu atât mai mult cu cât, pe parcursul litigiului, pârâţii au susţinut legalitatea actului contestat, neexistând vreo intenţie de abrogare a acestuia.
Pe fondul cauzei, reţinând caracterul de act administrativ normativ al Ordinului contestat, judecătorul fondului a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora, în vederea intrării lor în vigoare, legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului ministru, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României: a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii; b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3), actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară; atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.
Judecătorul fondului a concluzionat că, astfel cum rezultă din adresa nr. x/03.05.2022 emisă de Monitorul Oficial R.A, Ordinul nr. 103/07.06.2021 nu a fost primit spre publicare, prin urmare acesta nu poate să îşi producă efectele juridice.
Împotriva soluţiei instanţei de fond au declarat recurs principal pârâtele, criticând greşita calificare de către prima instanţă a actului administrativ atacat ca fiind unul normativ, în loc de individual, iar reclamantul a declarat recurs incident, susţinând că instanţa de fond nu a mai analizat în niciun fel celelalte critici formulate prin intermediul cererii de chemare în judecată.
Instanţa de control judiciar găseşte fondată critica privind greşita calificare de către prima instanţă a actului administrativ atacat ca fiind unul normativ, în loc de individual.
Înalta Curte constată că o definiţie a actului normativ se regăseşte în cuprinsul art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică:
"act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală".
În jurisprudenţa sa constantă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că încadrarea unui act infralegislativ într-una dintre cele două categorii mai sus arătate nu se poate realiza prin "decuparea" unor dispoziţii din acel act, afectând în acest mod caracterul unitar al acestuia, ci prin examinarea integrală a conţinutului său, prin prisma trăsăturilor fiecăreia dintre cele două categorii de acte.
Prin actul administrativ cu caracter normativ se vor cuprinde reguli generale de conduită, impersonale şi de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării unui număr nedeterminat de subiecţi.
Or, aceste trăsături nu se regăsesc în cazul Ordinului contestat; astfel, actul atacat nu are aplicabilitate generală, nu cuprinde reguli de conduită generale şi impersonale, aplicându-se unui număr determinat de subiecţi.
O clasificare fundamentală pe baza căreia se face delimitarea între actele administrative şi cele individuale este gradul de întindere a efectelor juridice. Actul administrativ normativ conţine astfel de reguli generale şi impersonale de conduită, asemenea legilor. Astfel, unul dintre criteriile de distincţie între cele două tipuri de acte administrative îl reprezintă acela al determinabilităţii persoanelor cărora li se aplică. Actul normativ are o aplicabilitate generală, asupra unui număr nedeterminat de persoane, pe când cel individual îşi produce efectele faţă de un număr restrâns şi determinat/determinabil de beneficiari, o manifestare de voinţă care creează, modifică sau stinge drepturi şi obligaţii în beneficiul sau în sarcina destinatarilor săi.
În ceea ce priveşte întinderea efectelor produse, actele administrative cu caracter normativ conţin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit de situaţii, astfel că produc efecte juridice erga omnes faţă de un număr nedefinit de persoane, în timp ce actele administrative cu caracter individual urmăresc realizarea unor raporturi juridice într-o situaţie strict determinată şi produc efecte fie faţă de o singură persoană, fie faţă de un număr determinat sau determinabil de persoane.
Or, prin Ordinul atacat, s-a realizat lansarea unei competiţii determinate (referitoare la un anumit tip de proiecte, cu un calendar stabilit), ceea ce a născut dezbateri fiind art. 2 din Ordin care aprobă Pachetul de informaţii; din cercetarea structurii acestui pachet, rezultă că acesta cuprinde informaţii privind standardele minimale de eligibilitate pentru directorii de proiect, modelul cererii de finanţare, standardele minimale de eligibilitate pentru experţii evaluatori, fişa de evaluare, enumerarea domeniilor ştiinţifice, definiţii, modelele de declaraţii şi de acord al conducătorului de doctorat.
Structura concretizată a pachetului de informaţii reiese din prevederile art. 42 din H.G. nr. 1265/2004 (prezentarea programului, incluzând scopul, obiectivele, conţinutul tematic, calendarul acţiunilor şi fondurile publice alocate cu această destinaţie; instrucţiuni privind modul în care se poate solicita şi obţine finanţarea în cadrul programului, cuprinzând: a) condiţiile de eligibilitate a ofertanţilor; b) categoriile de proiecte, activităţi, acţiuni care pot fi finanţate, precum şi condiţiile de finanţare; c) instrucţiunile de elaborare şi prezentare a propunerilor de proiecte; d) criteriile şi modul de evaluare şi selectare a propunerilor de proiecte; 3. modelul contractului de finanţare; 4. punctele de contact).
Ordinul atacat nu prevede reglementări de principiu şi nu are o aplicabilitate generală, ci urmăreşte reglementarea unei situaţii juridice precise- lansarea şi derularea Competiţiei 2021 pentru tipul de proiecte de Cercetare Exploratorie, Programul 4 "Cercetarea fundamentală şi de frontieră" din cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pe perioada 2015-2020, în favoarea unui număr restrâns şi bine definit de subiecte de drept, respectiv cercetătorilor participanţi la competiţia 2021.
Reţinând caracterul de act administrativ individual, devin aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora:
"(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
(...)
b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate".
Totodată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora:
"Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual".
Nici actele normative în baza cărora a fost emis ordinul contestat (O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări, H.G. nr. 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, H.G. nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015 - 2020 (PNCDI III) nu prevăd obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a Pachetului de informaţii.
Potrivit prevederilor art. 42 din H.G. nr. 1265/2004:
"În scopul informării potenţialilor contractori, autoritatea contractantă publică pe pagina sa de Internet sau furnizează solicitanţilor, la cererea acestora, contra cost, pachetul de informaţii, care are următoarea structură-cadru:
1. prezentarea programului, incluzând scopul, obiectivele, conţinutul tematic, calendarul acţiunilor şi fondurile publice alocate cu această destinaţie;
2. instrucţiuni privind modul în care se poate solicita şi obţine finanţarea în cadrul programului, cuprinzând:
a) condiţiile de eligibilitate a ofertanţilor;
b) categoriile de proiecte, activităţi, acţiuni care pot fi finanţate, precum şi condiţiile de finanţare;
c) instrucţiunile de elaborare şi prezentare a propunerilor de proiecte;
d) criteriile şi modul de evaluare şi selectare a propunerilor de proiecte;
3. modelul contractului de finanţare;
4. punctele de contact. »
În concluzie, instanţa de control judiciar apreciază că judecătorul fondului a aplicat în mod greşit normele de drept material în ceea ce priveşte calificarea actului administrativ contestat.
Având în vedere că instanţa de fond, găsind întemeiat un motiv de nelegalitate dintre cele invocate de reclamant, nu a mai analizat şi restul motivelor prezentate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii judecătoreşti ce va fi dată în cauză.
În rejudecare, instanţa de fond urmează a analiza cererea de chemare în judecată din perspectiva celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant, luând în considerare apărările pârâţilor şi administrând probele pe care le va considera necesare, în vederea lămuririi cauzei.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile principale declarate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi recursul incident declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 146/2022 din 26 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului incident.
Admite recursurile principale declarate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi recursul incident declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 146/2022 din 26 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 martie 2024.