Şedinţa publică din data de 28 martie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I-a civilă la data de 19.12.2022 sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de Pensii Timiş, pronunţarea unei sentinţe prin care să se dispună:
a) restituirea sumei totale de 78276 RON, reţinută în perioada ianuarie- decembrie 2022 inclusiv, din pensia lunară, din care cu titlu de impozit suma de 38340 RON si CASS suma de 39936 RON, cu dobânzi legale, actualizată cu rata inflaţiei;
b) obligarea acestor instituţii ca pe viitor să nu mai reţină din suma ce i se cuvine cu titlu de pensie a acestor sume cu titlu de impozit şi CASS.
Reclamantul a susţinut că în perioada ianuarie- decembrie 2022 inclusiv, instituţiile enumerate la pct. 2-4 din acţiune, în baza O.G. nr. 130/20212, au reţinut şi virat la Ministerul Finanţelor suma totală de 78276 RON, pe care o solicită să îi fie restituită.
În drept, a invocat decizia Curţii Constituţionale pronunţată la data de 16 decembrie 2022.
La data de 25.01.2023, reclamantul a depus cerere prin care a solicitat obligarea pârâţilor şi la plata sumei de 6523 RON reţinută din pensia ce i se cuvine pe luna ianuarie 2023, din care suma de 3328 RON cu titlu de CASS şi suma de 3195 RON cu titlu de impozit, şi majorări de întârziere în plată începând cu anul 2023 prevăzute de art. 124 Codul de procedură fiscală.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Timiş, secţia I civilă
Prin încheierea din data de 27 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei I Civilă - complet litigii de muncă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Timiş.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în cauză, cererea de chemare în judecată vizează valorificarea unor drepturi fiscale, fiind incidente dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 835 din data de 6 noiembrie 2023, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat necompetenţa sa materială şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 9 şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi faptul că este vorba despre despăgubiri solicitate ca urmare a aplicării unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern. În plus, în litigiul pendinte calitatea de pârât o are o autoritate publică centrală, împrejurare ce atrage competenţa de judecată a curţii de apel.
2.3 Hotărârea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 114 din data de 21 februarie 2024, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea secţiei I Civile a Tribunalului Timiş.
În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că litigiul de faţă vizează dreptul la pensie, iar competenţa revine completurilor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Timiş, în circumscripţia căruia îşi are domiciliul reclamantul.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, reclamantul se consideră vătămat în drepturile şi interesele sale legitime prin modificările aduse Codul fiscal de O.U.G. nr. 130/2021 şi solicită restituirea sumei reţinute din pensie începând cu luna ianuarie 2022 cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10 % din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, cu aplicarea de actualizări şi a dobânzii legale aferente.
Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ declarat neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, "(4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.. … (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."
Aşadar, potrivit art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Acţiunea astfel prevăzută poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.
De asemenea, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede: litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Astfel, având în vedere rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, competenţa de soluţionare a cauzei revine curţii de apel, conform dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, invocarea în cauză a prevederilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, respectiv a neconstituţionalităţii prevederilor legale care au stat la baza aplicării cotei de contribuţii de asigurări de sănătate asupra sumelor care depăşesc suma de 4.000 RON şi solicitarea reparării prejudiciului cauzat prin diminuarea pensiei urmare a reţinerii unei contribuţii de asigurări sociale de sănătate cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON reprezintă obiectul cererii de chemare în judecată şi determină aplicarea corespunzătoare a regulilor referitoare la competenţă în favoarea instanţei de contencios administrativ, din punct de vedere material fiind competentă curtea de apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Înalta Curte are în vedere şi faptul că, în Minuta şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 16 octombrie 2023 s-a stabilit că în cauzele formulate în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne având ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă, sub forma contribuţiilor sociale obligatorii, constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie, obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata către reclamanţi a unor sume egale cu cele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie, reţineri făcute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflaţiei, competenţa materială şi teritorială de soluţionare aparţine în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi au domiciliul reclamanţii.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., pe chemata în garanţie Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi pe pârâţii Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Judeţeană de Pensii Timiş în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., pe chemata în garanţie Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi pe pârâţii Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Judeţeană de Pensii Timiş în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 martie 2024.