Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat -în principal- obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN), EVEROLIMUS (denumire comercială AFINTOR) şi TEMOZOLAMID pentru indicaţia GLIOBLASTOM, iar în subsidiar obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 117 din 20 septembrie 2022, Curtea de Apel Braşov:
- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A., invocată de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România;
- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Ministerul Sănătăţii, invocată de aceşti pârâţi prin întâmpinare;
- a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România;
- a respins excepţia lipsei de obiect a acţiunii, a prematurităţii acţiunii şi a lipsei plângerii prealabile, invocate de pârâtul Ministerul Sănătăţii;
- a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi în consecinţă:
- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, faţă de autoritatea de lucru judecat provizorie a sentinţei civile nr. 41/F/2022 din 15.03.2022 pronunţată de către Curtea de Apel Braşov.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului se arată, în esenţă, că prima instanţă a admis în mod eronat excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2021 care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov a avut ca obiect obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei de medicamente Bevacizumab (denumire comercială Avastin) şi Everolimus (denumire comercială Afinitor), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâţilor la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a combinaţiei Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everoslimus (denumire comercială Afinitor) şi Temozolamid, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond.
Acest lucru se datorează evoluţiei bolii pacientului, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinaţia de medicamente anterior menţionată, care acţionează sinergic.
Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanţe preşedinţiale pentru a evoca excepţia autorităţii de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinaţie) căci numai în acest mod vor avea un efect terapeutic.
4. Apărările formulate în recurs
4.1. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar.
4.2. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, solicitând în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respectiv ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală, pentru apărările dezvoltate la dosar.
4.3. Legal citaţi, intimaţii-pârâţi Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au depus întâmpinări în dosarul de recurs.
II. Soluţia instanţei de recurs
II.1. În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte constată că este neîntemeiată şi urmează să o respingă, întrucât, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) cu referire la art. 488 din C. proc. civ., argumentele invocate de recurentul-reclamant se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 acelaşi Cod.
II.2. În ceea ce priveşte fondul recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% a combinaţiei medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everolimus (denumire comercială Afintor) şi Temozolamid pentru indicaţia terapeutică Glioblastom; în subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 4.09.2018.
Soluţionând cauza, după respingerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor A.N.M.D.M.R. şi Ministerul Sănătăţii, inadmisibilităţii acţiunii, lipsei de obiect a acţiunii, a prematurităţii acţiunii şi a lipsei plângerii prealabile, curtea de apel a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Prima instanţă a constatat că prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov reclamantul din prezenta cauză a solicitat, în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi, obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin) şi Everolimus (denumire comercială Afinitor) pentru indicaţia terapeutică Glioblastom; precum şi obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în dosarul nr. x/2021 a fost soluţionată în sensul admiterii cererii prin sentinţa civilă nr. 41/F/2022 din 15.03.2022, iar aceasta a intrat în autoritatea lucrului judecat provizorie (fiind atacată cu recurs la ÎCCJ şi având termen de judecată la data de 18.10.2023).
Faţă de aspectele învederate, observând şi obiectul prezentei cereri de judecată şi, totodată, dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi art. 431 din C. proc. civ., instanţa de fond a constatat că identitatea de părţi şi cea de cauză faţă de dosarul soluţionat prin sentinţa civilă nr. 41/F/2022 este neîndoielnică.
În ceea ce priveşte obiectul celor două cauze, judecătorul fondului a reţinut că scopul urmărit este, practic, acelaşi: includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a unor medicamente; iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
A concluzionat judecătorul fondului că repunerea în discuţie într-o nouă procedură judiciară a aceloraşi cereri şi în contradictoriu cu aceleaşi părţi sau cu succesorii lor ar însemna ignorarea efectelor juridice a sentinţei civile nr. 41/F/2022 şi menţinerea pe termen nelimitat a unui conflict între părţi şi/sau între acestea şi succesori, ceea ce ar afecta grav siguranţa raporturilor juridice şi încrederea în sistemul judiciar, astfel că, reţinând şi identitatea obiectului, a apreciat că excepţia autorităţii de lucru judecat este întemeiată.
Analizând recursul declarat în raport de aspectele invocate, instanţa de control judiciar îl apreciază ca fiind fondat, în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi art. 431 din C. proc. civ.
Astfel, prima instanţă a admis în mod nelegal excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de cele dispuse în dosarul nr. x/2021, în prezent, soluţionat definitiv prin decizia nr. 2668/12.05.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - SCAF, în sensul admiterii recursurilor declarate de pârâţi.
Întrucât dispoziţiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente cât şi la combinaţii distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menţionată, Înalta Curte apreciază că în cauză nu se poate reţine identitatea de obiect, având în vedere că în dosarul nr. x/2021 solicitarea priveşte includerea în listă a medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin) şi Everolimus (denumire comercială Afinitor) pentru indicaţia terapeutică Glioblastom, în timp ce în prezenta cauză solicitarea reclamantului priveşte includerea în listă a combinaţiei de medicamente Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everolimus (denumire comercială Afintor) şi Temozolamid pentru indicaţia terapeutică Glioblastom.
În aceste condiţii, având în vedere că prima instanţă, reţinând în mod eronat îndeplinirea condiţiei privind identitatea de obiect, a admis în mod greşit excepţia autorităţii de lucru judecat, fără a cerceta fondul cauzei, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale, pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, instanţa de control judiciar apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cât priveşte excepţiile invocate în dosarul de fond (lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor A.N.M.D.M.R. şi Ministerul Sănătăţii, inadmisibilitatea acţiunii, lipsa de obiect a acţiunii, prematuritatea acţiunii şi lipsa plângerii prealabile) şi soluţionate prin sentinţa atacată, se constată că soluţia asupra excepţiilor procesuale a dobândit putere de lucru judecat, prin nerecurare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A., va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului.
Admite recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 117 din data de 20 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 11 aprilie 2024.