Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârile instanţelor aflate în conflict
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila la data de 15.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, să se constate existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare plăţilor reprezentând indexările şi actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 şi obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. să restituie sumele reţinute din pensie reprezentând indexările şi actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările menţionate, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare.
În motivare, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (3), (5), art. 79 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei.
Prin sentinţa nr. 386 din data de 11 mai 2023 Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că obiectul principal al acţiunii este reprezentat de solicitarea reclamantului de a se constata vătămarea produsă printr-o ordonanţă a Guvernului României, act normativ emis de o autoritate centrală, astfel încât competenţa materială revine curţii de apel, prin aplicarea criteriului rangului autorităţii publice, iar în privinţa capetelor de cerere accesorii a avut în vedere dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.
Prin sentinţa nr. 244 din data de 18 octombrie 2023 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinate competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că la stabilirea competenţei materiale de soluţionare a acţiunii reclamantului, care vizează repararea prejudiciului/restituirea sumelor reţinute din pensie reprezentând indexările şi actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, apreciate ca neconstituţionale, trebuie avut criteriul valoric reglementat de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Brăila, iar această instanţă, prin sentinţa nr. 54 din data de 22 februarie 2024 a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să soluţioneze conflictul.
Pentru a hotărî astfel, raportat la temeiul juridic legal al cererii de chemare în judecată (Legea nr. 554/2004), având în vedere finalitatea demersului judiciar, precum şi faptul că se contestă o ordonanţă de urgentă emisă de Guvernul României - autoritate centrală, instanţa a constatat că revine curţii de apel competenţa materială de soluţionare a cauzei, prin aplicarea criteriului rangului autorităţii publice.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit urmare a declinărilor succesive, în raport cu hotărârile pronunţate şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine următoarele:
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
Obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acţiunii, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017.
Reclamantul este nemulţumit de împrejurarea că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, i s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, astfel cum era reglementat de dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă menţionată, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Cererea de chemare în judecată priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.
Astfel, în raport cu scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acţiunii şi cu obiectul acesteia, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
În cauză, acţiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţilor de apel.
În consecinţă, în raport şi cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Galaţi, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripţia teritorială a acesteia.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.