Şedinţa publică din data de 23 aprilie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 22 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatorii A. şi B. au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, solicitând:
(i) în principal, anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/C/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Giurgiu şi a Procesului-verbal nr. x din 12.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 48 com. Stoeneşti, jud. Giurgiu;
(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 30H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/C/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Giurgiu şi împotriva Procesului-verbal nr. x din 12.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 48 com. Stoeneşti, jud. Giurgiu, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa, contestaţiile privitoare la componenţa birourilor electorale de circumscripţie locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene.
Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanţa învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, contestatorii au arătat că înţeleg să invoce şi excepţia de nelegalitate faţă de dispoziţia prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.
În motivarea cererii, contestatorii au prezentat argumente în sprijinul caracterului admisibil al contestaţiei. Astfel, expunând conţinutul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, contestatorii au susţinut că împotriva Hotărârilor emise de Biroul Electoral Central se pot formula contestaţii, la instanţa de judecată.
În ceea ce priveşte prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora hotărârea pronunţată este definitivă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi al locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare, contestatorii au arătat că nu este posibilă o interpretare lato sensu şi au subliniat că aceste prevederi legale au fost interpretate din perspectiva aplicabilităţii lor atât de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii, prin Decizia nr. 16/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69, cât şi de către Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 429/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1174 din 26 decembrie 2023).
Astfel cu privire la posibilitate contestării pe cale judecătorească a Hotărârii BEC, Înalta Curte a statuat prin pct. 69 din decizia RIL nr. 16/2017, "69. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale aleart. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei. Totodată, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004[7], a reţinut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiţie. Aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.". În acelaşi sens a fost şi punctul de vedere al Curţii Constituţionale, care, prin Decizia nr. 429/2023, a înţeles să reamintească opinia sa deja consacrată prin Decizia nr. 325/2004, conform căreia hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative şi nu sunt excluse de la controlul judecătoresc.
În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate, contestatorii învederează că înţeleg să invoce această excepţie în măsura în care instanţa de judecată apreciază că prezenta contestaţie ar fi inadmisibilă din perspectiva punctului 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
În susţinerea excepţiei de nelegalitate s-au invocat aceleaşi argumente mai sus prezentate, în completare subliniindu-se că a aprecia ca legal un act administrativ unilateral care îngrădeşte accesul liber al justiţie în vederea efectuării unui control de legalitate faţă de un act administrativ emis de o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituţiei României, dar şi a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a unei astfel de contestaţii, contestatorii au considerat că singura instanţă competentă teritorial şi material să soluţioneze cauza prin raportare la prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar materia procedurilor electorale, care presupune termene scurte, impune soluţionarea cu celeritate a prezentei contestaţii.
Au mai precizat contestatorii că Hotărârea nr. 30H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central impune efectuarea unei noi trageri la sorţi în ceea ce priveste nominalizarea preşedintilor si locţiitorilor de preşedinţi, procedură ce se face de urgenţă. O lipsă de celeritate a soluţionării cauzei va conduce pe lângă tergiversarea procedurilor electorale şi la o soluţie de respingere a cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosintă, în condiţiile în care Biroul Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015, îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Sub acest aspect, se invocă jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi a curţilor de apel, prin care contestaţiile în contra hotărârilor Biroului Electoral Central au fost respinse ca fiind formulate împotriva unei părţi lipsite de capacitate procesuală de folosinţă, din cauza dizolvării acestei entităţi constituită cu caracter temporar.
Pe fondul contestaţiei, contestatorii au învederat că prin Hotărârea nr. 30H/19.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestaţia şi a dispus:
"Art. 2 - Desfiinţează Procesul-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024, privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscriptie din judeţul Giurgiu şi a loctiitorilor acestora pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 09 iunie 2024 şi anexa la procesul-verbal cuprinzând Lista persoanelor desemnate presedinti ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora.
Art. 3. - (1) Dispune reluarea operaţiunii de desemnare a presedintilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 19 Giurgiu şi ai birourilor electorale de circumscripţie orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a loctiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 1 15/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Lista întocmită de către preşedintele Tribunalului Giurgiu va cuprinde doar judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
(3) Numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistrati prevăzute la alin. (2), se constată că numărul de judecători şi procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de presedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul Giurgiu, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorti întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză pot fi înscrişi judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscriptia Tribunalului Giurgiu, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea."
În sustinerea acestei solutii, intimatul Biroul Electoral Central a indicat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.
În ceea ce priveşte interesul în formularea prezentei contestaţii, contestatorii au arătat că au formulat cerere către Preşedintele Tribunalului Giurgiu prin care au solicitat includerea în lista magistraţilor care doresc să participe în calitate de preşedinte sau locţiitor în cadrul Birourilor electrorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Giurgiu pentru alegerile electorale din iunie 2024, în considerarea calităţii de magistraţi sau asimilati magistratilor în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 alin. (1) şi (2) şi art. 235 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.
La data de 11.04.2024 a fost emis Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăseneşti şi comunale din Judeţul Giurgiu prin care s-a stabilit că numitul B. este numit preşedinte al Biroului de circumscripţie comunală Stoeneşti, iar numitul A. este numit numit locţiitor de preşedinte al Biroului de circumscripţie din comuna Stoeneşti.
Împotriva Procesului-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024 au fost formulate mai multe contestaţii, admise de către Biroul Electoral Central, care a apreciat că procedura de desemnare a presedinţilor şi locţiitorilor preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie de pe raza Judeţului Giurgiu a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
În opinia contestatorilor, această interpretare a Biroului Electoral Central este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material. În primul rând, au apreciat contestatorii, că în mod greşit Biroul Electoral Central a admis contestaţiile, în condiţiile în care acestea erau tardive.
Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.
Totodată, conform art. 123 alin. (2) din acelaşi act normativ, termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0:00 a zilei următoare. Prorogarea legală nu intervine în cazul termenelor pe ore. Astfel, termenul de 48 de ore a început să curgă începând cu ora 0:00 a zilei de 12 aprilie şi s-a împlinit în ziua de 13 aprilie, ora 24:00. Or, în cauză, contestaţiile au fost formulate mult după expirarea termenelor legale. În Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 se menţionează expres la pct. 55 că aceste contestaţii pot fi exercitate în temen de 48 de ore de la desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de 17 aprilie. Menţionarea datei de 17 aprilie nu poate avea semnificaţia că aceste căi de atac pot fi exercitate inclusiv în această zi. Ipoteza vizează exclusiv situaţiile în care desemnarea preşedintelui de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia s-a făcut la data de 15 aprilie 2024, aceasta fiind data maximă la care acest lucru se putea întâmpla (potrivit pct. 50 din acelaşi calendar). Nu poate fi omisă nici împrejurarea că respectivul calendar a fost aprobat printr-o hotărâre de Guvern. Chiar acceptând că în interpretarea respectivului calendar este permisă formularea de contestaţii inclusiv pe 17 aprilie 2024 (lucru arătat deja că nu corespunde adevărului), trebuie avută în vedere ierarhia actelor normative. Printr-o hotărâre de Guvern nu se poate deroga de la o lege, iar modalitatea de calcul a termenului este mai mult decât evidentă în art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015.
Chiar apreciind că respectivele contestaţii au fost formulate în termen, au considerat contestatorii că ele oricum trebuiau respinse ca inadmisibile.
În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central este necompetent să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucuresti, competentă ce cade în sarcina exclusivă a Biroului electoral de circumscriptie judeteană sau a municipiului Bucuresti.
Aşadar în condiţiile în care contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/C din 11.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judetul Giurgiu nu a fost depusă şi soluţionată de Biroul electoral de circumscripţie judeţeană astfel cum prevede art. 41 alin. (2) din Legea nr. 1 15/2015, Biroul Electoral Central a emis o hotărâre în ceea ce priveşte desfiinţarea procesului-verbal sus-amintit cu încălcarea normelor speciale de competenţă.
Şi în acest caz, pârâtul, adăugând la lege, a aplicat reguli proprii de competenţă în soluţionarea contestaţiei care viza componenţa şi constituirea birourilor electorale de circumscripţie locală. Conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 Biroul Electoral Central are competenţă să soluţioneze doar contestaţiile privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti.
Având în vedere cele de mai sus, hotărârea Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 apare ca fiind pronunţată cu aplicarea si interpretarea greşită a legii electorale (Legea nr. 115/2015), precum şi cu încălcarea procedurii de emitere a hotărârilor de interpretare a legii prevăzută de art. 39 alin. (5) din aceeaşi lege.
După cum se observă din dispoziţiile legale, Biroul Electoral Central are competenţa de a se pronunţa exclusiv asupra modalităţii de desemnare a preşedintelui şi a locţiitorului biroului electoral judeţean. Or, în cadrul Biroului Electoral Judeţean Giurgiu preşedinte a fost desemnat doamna C., judecător în cadrul Tribunalului Giurgiu, iar locţiitor doamna D., aleasă de pe lista de experţi. Practic, niciuna dintre chestiunile învederate de Biroul Electoral Central nu vizează modalitatea de desemnare a acestui birou electoral, iar Biroul Electoral Central a desfiinţat toate birourile electorale din judeţul Giurgiu pentru motive ce nu vizau şi biroul electoral judeţean, deşi doar desemnarea acestuia putea fi cenzurată în procedura care a dus la pronunţarea Hotărârii nr. 30H/19.04.2024
În final, dacă se va aprecia că respectivele contestaţii au fost formulate în termen şi erau admisibile, contestatorii au solicitat a se constata că acestea erau şi neîntemeiate. Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu permit interpretarea la care a ajuns Biroul Electoral Central, întrucât potrivit acestora "Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorti, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinti şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt desemnaţi preşedinti sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedintele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoană licentiată în stiinţe juridice."
În ceea ce-i priveste pe magistraţi, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului se face cu prioritate din lista magistratilor. Textul de lege citat mai sus, nu conţine nicio menţiune privitoare la instituţia la care magistraţii îşi exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind preşedinţii şi locţiitorii pentru Birourile electorale de circumscripţie locală fiind, în mod cumulativ: - calitatea de magistrat; - domiciliul sau reşedinţa să nu fie la o distanţă mare faţă de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.
Contestatorii au precizat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 şi art. 235 din Legea nr. 303/2022, că au calitatea de magistraţi, fiind judecători în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Contestatorul B. are domiciliul în com. Clinceni, locuind la 42 de km de sediul Biroului Electoral, în timp ce A. locuieşte în fapt în Bucureşti, Bd. x nr. 23 (potrivit contractului de închiriere înregistrat la A.N.A.F, ataşat la dosar), aşadar la 45 de km de sediul aceluiaşi birou (într-adevăr, potrivit cărţii de identitate acesta are domiciliul în Bacău, însă raportat la faptul că este judecător la Curtea de Apel Bucureşti este evident că nu locuieşte la adresa din cartea de identitate).
Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu fac vreo referire la gradul profesional al magistratului, la instanţa la care acesta trebuie să activeze sau la domiciliul acestuia. Nu există nicio bază legală care să permită interpretarea conform căreia în cadrul unui birou electoral din judeţul Giurgiu calitatea de preşedinte poate să-i revină unui judecător din cadrul Tribunalului Giurgiu dar nu şi unui judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti (instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află respectivul tribunal). Nicio dispoziţie din Legea nr. 115/2015 nu exclude judecătorii din cadrul curţii de apel de la posibilitatea participării în calitate de preşedinte sau locţiitor în cadrul birourilor electorale.
În ceea ce priveşte distanţa faţă de sediul biroului electoral contestatorii au subliniat faptul că întotdeauna vor exista comune într-un judeţ care să fie situate la o distanţă mai mare de 45 de km de reşedinţa acelui judeţ, reşedinţă în care judecătorul de la tribunal locuieşte. Nu există niciun motiv pentru care doi judecători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei curţi de apel în a cărei circumscripţie se află acel birou electoral şi care locuiesc la 42 km, respectiv, 45 de km de acel birou să nu poată face parte din acele birouri. Totodată, este de notorietate şi faptul că aceasta a fost interpretarea constantă şi la alegerile din anii 2016, 2019 şi 2020. De altfel, Comisia 1 a secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - Legislaţie şi cooperare internaţională a stabilit la 10 aprilie 2024 că un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. poate deţine o astfel de calitate. Or, în acest caz procurorul nu este procuror în exerciţiu la parchetul de pe lângă tribunal.
Atunci când legiuitorul a apreciat că în cadrul unui birou electoral preşedintele sau locţiitorul trebuie să fie magistraţi din cadrul unei anumite instanţe/anumit parchet, a precizat expres. Asemenea soluţii legislative se regăsesc în cuprinsul art. 33 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi (3)sau art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
Or, art. 26 alin. (5) din lege nu face niciun fel de referire la instituţia la care îşi desfăşoară activitatea magistratul. Dacă legiuitorul ar fi apreciat în sensul indicat de Biroul Electoral Central, ar fi folosit o formulare identică celei din art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. Practic, există un text de lege (art. 26 alin. (5) care nu menţionează unde trebuie să activeze magistratul şi un altul (art. 33 alin. (1) care vizează exclusiv alegerile locale parţiale) care prevede expres că biroul electoral judeţean este format din 2 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului. Este absurd a fi aplicată regula dintr-un text de lege care priveşte un anumit tip de alegeri unei dispoziţii generale aplicabile alegerilor care au loc la expirarea mandatelor potrivit prevederilor locale.
Nu în ultimul rând, contestatorii au invocat şi aspecte de discriminare raportat la magistraţii care fac parte din cadrul Tribunalului Giurgiu şi la membrii Corpului experţilor electorali.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). De asemenea, în ceea ce priveşte încălcarea egalităţii în drepturi, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că este admisibilă diferenţa de tratament juridic pentru situaţii diferite, când aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, şi Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004).
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, pe baza art. 14 din Convenţie, a statuat că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, persoane aflate în situaţii relevant similare. O diferenţă de tratament nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, dacă aceasta nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Şerife Yigit împotriva Turciei, paragrafele 68 şi 69).
Or, în esenţă, prin hotărârea contestată Biroul Electoral Central i-a exclus pe contestatori de la posibilitatea de a participa în calitate de preşedinte, respectiv de locţiitor al preşedintelui birourilor de circumscripţie din judeţul Giurgiu, fără a avea în vedere niciun criteriu obiectiv, în afară de gradul superior al instanţei la care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Biroul Electoral Central a stabilit că pot participa la organizarea alegerilor din 09.06.2024 judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu, respectiv a judecătoriilor arondate în circumscripţie, deşi atât contestatorii, judecători în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, cât şi judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu sau judecătoriilor arondate deţin calitatea de magistraţi conform Legii nr. 303/2022; atât contestatorii cât şi judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu sau judecătoriilor arondate funcţionează în cadrul unor instanţe care au în competenţa teritorială judeţul Giurgiu.
De asemenea, nici criteriul domiciliului magistraţilor nu este unul care a fost avut în vedere de hotărârea Biroului Elelctoral Central, reclamantul B. având, după cum s-a precizat, domiciliul la mai puţin de 40 de km de Circumscripţia Comunală nr. 48 Stoeneşti la care a fost repartizat, iar A. la aproximativ 45 de km, distanţe mult mai mici decât cele pe care sunt nevoiţi să le parcurgă judecători care locuiesc în municipiul Giurgiu sau în municipiul Bucureşti, situaţie în care se găsesc aproximativ 70% din judecătorii Tribunalului Giurgiu.
Aşadar, în opinia contestatorilor, s-a creat o diferenţă de tratament juridic pentru situaţii identice, singurul aspect care a atras excluderea acestora de la participarea în cadrul alegerilor şi de la posibilitatea de a obţine venituri legale a fost acela al împrejurării că activează la instanţa superioară Tribunalului Giurgiu, respectiv în cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
Or, dacă este acceptată condiţia unei anumite calificări pentru a ocupa o fucţie, cum este cazul Biroului Electoral Central din componenţa căruia fac parte 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. 38 din Legea 115/2015), o eventuală excludere a contestatorilor datorată unei supracalificări nu este permisă din perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Cauza Moraru c. României).
Având în vedere dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 potrivit cărora desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie, contestatorii aveau cel puţin o "aşteptare legitimă" de a obţine un venit prin participarea la organizarea alegerilor din 09.06.2024, drept care le-a fost încălcat fără o justificare obiectivă de către Biroul Electoral Central prin hotărârea atacată, mai ales că, potrivit tezei a doua a articolului precizat, tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori.
Interpretarea Biroului Electoral Central este eronată şi prin raporatare la modificările aduse Legii nr. 115/2015. Astfel, dacă forma anterioară prevedea în cadrul art. 26 alin. (5) necesitatea ca magistraţii să aibă domiciliul sau reşedinţa în judeţ sau în municipiul Bucureşti pentru a face parte din cadrul Biroului electoral judeţean sau de circumscripţie comunală, ulterior, în forma actuală, a fost exclusă această condiţie fiind evidentă intenţia legiuitorului de a lărgi posbilitatea magistraţiilor în funcţie, indiferent de domiciliu sau instanţa la care funcţionează efectiv, de a participa la organizarea alegerilor. Aşadar, interpretarea Biroului Electoral Central este contrară legii şi din acest punct de vedere, normele legale precizând în mod expres că "tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor" fiind deci evidentă intenţia legiutorului de a ocupa cu prioritate locurile destinate preşedinţilor şi locţiitorilor de circumscripţii de către magistraţi, având în vedere atât calificarea profesională, dar şi probitatea morală, aspecte care ar spori gradul de încredere referitor la corectitudinea de desfăşurare a procesului electiv.
Or în mod nelegal, Biroul Electoral Central, prin hotărârea adoptată, într-o interpretare eronată a dispoziţiilor legale, pare a acorda prioritate în ocuparea funcţiei de preşedinte, respectiv locţiitor, al birourilor electorale juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali, argumetele expuse anterior aplicându-se mutatis mutandis şi în raport cu aceştia. Astfel, vechimea în specialitate necesară pentru a face parte din cadrul Corpului experţilor electorali este de minim 5 ani, în antinteză un judecător care funcţionază în cadrul curţilor de apel are cel puţin o vechime dublă, iar criteriul distanţei faţă de circumscripţia electorală este unul relativ, contestatorii având domiciliul la o distanţă mai mică decât cei care locuiesc în fapt în municipiul Giurgiu.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia formulată şi nu a înaintat documentaţia care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea introductivă de instanţă, contestatorii A. şi B. au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024.
Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (5), art. 39 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (4), art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, art. 25 alin. (2) şi alin. (5) şi art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, autoritatea intimată a admis contestaţiile formulate, a desfiinţat Procesul-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024 privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Giurgiu şi a locţiitorilor acestora pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024 şi anexa la procesul-verbal cuprinzând Lista persoanelor desemnate preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 19 Giurgiu şi ai Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Giurgiu cu judecătorii şi procurorii aflaţi doar în exerciţiu la Tribunalul Giurgiu şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi, numai în ipoteza neacoperirii necesarului, cu judecători, şi procurori de la judecătoriile şi parchetele arondate circumscripţiei Tribunalului Giurgiu.
Contestatorii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 raportat la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi au susţinut, în esenţă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, câtă vreme art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu face distincţie între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central, care pot fi contestate.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."
Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte este competentă să soluţioneze doar contestaţiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu şi contestaţiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cum este cazul în speţă.
Opinia contestatorilor asupra competenţei Înaltei Curţi nu poate fi primită, având în vedere că, în materia procedurii electorale, legiuitorul a înţeles să atribuie instanţei supreme o competenţă punctuală, expres prevăzută de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluţionării contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea şi completarea Biroului Electoral Central, desemnarea preşedintelui Biroului Electoral Central, a locţiitorului acestuia şi a celorlalţi judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desfiinţare a alianţei electorale.
Or, în prezenta cauză, deşi se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central, actul atacat dispune măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Giurgiu şi la Birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Giurgiu, astfel că nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de legiuitor, anterior enumerate, ca fiind date în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că interpretarea eronată pe care contestatorii o fac cu privire la dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se datorează, pe de-o parte, omiterii înţelesului gramatical al termenilor utilizaţi de legiuitor la edictarea normei, iar pe de altă parte, necoroborării tezei finale a alin. (2) atât cu restul alineatului, cât şi cu alin. (1) al aceluiaşi articol. Astfel, legiuitorul a stabilit că Înalta Curte soluţionează contestaţiile "dacă privesc Biroul Electoral Central", sintagmă care, contrar celor afirmate de contestatori, nu se referă la hotărârile emise de intimat cu privire la constituirea birourilor electorale locale, ci doar la cele care îl privesc, adică cele care se referă, conform alineatului anterior, la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central.
Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la termenul în care se pot depune contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale, iar alin. (2) stabileşte procedura de soluţionare a acestor contestaţii, respectiv autoritatea abilitată să le soluţioneze şi termenul de soluţionare, delimitând mai multe situaţii în care procedura de soluţionare este atribuită unor autorităţi distincte, în funcţie de obiectul contestării. Mai exact, contestaţiile se soluţionează (i) de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, (ii) de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, (iii) de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti. În continuarea raţionamentului legiuitorului, ultima teză a alin. (2) - " (...) şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor." trebuie interpretată, în acord cu începutul alineatului respectiv şi cu prevederile alineatului anterior, ca referindu-se la competenţa Înaltei Curţi de a soluţiona contestaţiile referitoare la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central.
În concluzie, raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
În ceea ce priveşte competenţa Înaltei Curţi în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ, se constată că aceasta este circumscrisă soluţionării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal neavând competenţă atribuită de lege ca instanţă de fond.
Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziţii care să acorde Înaltei Curţi competenţa soluţionării prezentei contestaţii, iar legea generală nu-i acordă decât competenţa soluţionării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanţei învestită să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenţei, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestaţiei nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric. Cum intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevede că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.
În prezenta cauză cei doi contestatori au domiciliul situat în judeţe diferite, aflate în raza teritorială a două curţi de apel diferite. Astfel, domiciliul contestatorului A. este în municipiul Bacău, jud. Bacău (copie C.I. fila x), aflat în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bacău, iar domiciliul contestatorului B. este în com. Clinceni, jud. Ilfov (copie C.I. fila x verso) aflat în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.
Înalta Curte nu poate avea în vedere domiciliul în fapt declarat de contestatorul A. ca fiind în municipiul Bucureşti şi, subliniind diferenţa juridică dintre noţiunea de "domiciliu" în sens procedural şi cea de "reşedinţă/domiciliu în fapt", reţine că potrivit art. 87 C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar "reşedinţa" este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară. Cele două noţiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, iar dovada fiecăreia se realizează prin menţiuni diferite în actul de identitate. De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăseşte utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalităţii procedurii de citare, respectiv înştiinţării corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii.
În materia contenciosului administrativ, se observă, aşadar, că în cuprinsul dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul/sediul reclamantului şi nu la reşedinţa acestuia. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) anterior citate, sunt de strictă interpretare, astfel încât nu se poate deroga de la competenţa teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul persoană fizică trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de reprezentantul Ministerului Public, va disjunge contestaţia formulată de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, dispunând formarea unui dosar separat şi va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată de reprezentantul Ministerului Public.
Disjunge contestaţia formulată de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 şi dispune formarea unui dosar separat.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ.
Pronunţată astăzi, 23 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.