Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 2490/2024

Decizia nr. 2490

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2024

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Vaslui la data de 26 iulie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a solicitat să se dispună:

- rezilierea Contractului de servicii nr. x/25.10.2013 din culpa exclusivă a pârâtei;

- obligarea pârâtei la plata sumei de 13.148.139,57 RON compusă din:

(i) 5.359.851,98 RON reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de experţi, compusă din:

- suma de 2.449.412,91 RON reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de experţi în perioada februarie 2014 - decembrie 2015, la care se adaugă TVA de 24% în sumă de 474.079,92 RON;

- suma de 2.910.439,37 RON reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de experţi în perioada ianuarie 2016 - aprilie 2016 (compusă din 2.425.365,89 RON, la care se adaugă suma de 485.073,18 RON reprezentând TVA de 20%);

(ii) 2.539.678,72 RON reprezentând contravaloarea activităţilor de proiectare, (compusă din suma de 2.048.128,00 RON la care se adaugă suma de 491.550,72 RON reprezentând TVA de 24%);

(iii) 583.933,36 RON reprezentând contravaloarea activităţilor de instruire, măsurători şi investigaţii pentru activităţile 4 şi 5 (Modelare Hidraulică şi GIS), compusă din suma de 470.914,10 RON, la care se adaugă suma de 113.019,36 RON reprezentând TVA de 24%;

(iv) 2.114.962,03 RON reprezentând contravaloarea echipamentelor hardware şi software achiziţionate şi livrate către A. S.A., compusă din suma de 1.705.614,54 RON la care se adaugă suma de 409.347,49 RON reprezentând TVA de 24%;

(v) beneficiu nerealizat estimat la suma de 2.549.713,48 RON la plata căreia reclamanta ar fi fost îndreptăţită dacă acest contract nu ar fi încetat din culpa A. S.A., compusă din suma de 2.124.761,23 RON la care se adaugă suma de 424,952,25 RON reprezentând TVA de 20%;

- anularea documentului constatator nr. x/09.05.2016 emis de către A. S.A.;

- obligarea pârâtei la plata de penalităţi în cuantum de 0,04 RON pe zi de întârziere pentru suma de 10.598.426,09 RON aferentă activităţilor prestate de la data cererii de chemare în judecată;

- obligarea pârâtei A. S.A. la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de cererea de chemare în judecată, pârâta A. S.A. a formulat cerere reconventională solicitând:

- constatarea nulităţii absolute a contractului de servicii, cu restituirea prestaţiilor executate în temeiul contractului cumulând suma de 2.228.458,79 RON (alcătuită din suma de 2.096.584,16 RON plătită cu titlu de avans şi suma de 131.874,63 RON reprezentând plata efectuată de pârâtă aferentă serviciilor prestate de reclamantă în primul trimestru contractual;

- obligarea reclamantei la plata sumei de 16.155.956,29 RON reprezentând prejudiciul provocat de reclamantă prin fapta ilicită a prezentării certificatului fraudulos care a determinat câştigarea procedurii de achiziţie publică şi încheierea unui contract de servicii fără respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea sa valabilă;

În măsura respingerii primului capăt de cerere, pârâta reclamantă a solicitat:

- constatarea rezilierii contractului de servicii în temeiul adresei nr. x/25.04.2016 de notificare a rezilierii din culpa reclamantei precum şi obligarea reclamatei la plata sumei de 2.096.584,16 RON cu titlu de daune financiare provocate prin neexecutarea obligaţiilor contractuale/rezilierea contractului de servicii din culpa sa (prejudiciul constând în avansul plătit de aceasta în temeiul contractului de servicii);

- obligarea reclamantei la plata sumei de 16.024.081,6 RON cu titlu de daune financiare provocate de aceasta prin neexecutarea obligaţiilor contractuale/rezilierea contractului de servicii din culpa sa (prejudiciul constând in pierderea finanţării nerambursabile);

- obligarea reclamantei la plata sumei de 153.406 RON cu titlu de daune financiare provocate de aceasta prin neexecutarea obligaţiilor contractuale/rezilierea contractului de servicii din culpa sa (cheltuieli de supervizare contractate de aceasta);

- obligarea reclamantei la plata sumei de 88.002,94 RON cu titlu de daune financiare provocate de aceasta prin neexecutarea obligaţiilor contractuale/rezilierea contractului de servicii din culpa sa (contravaloarea expertizei financiare, tehnice şi juridice a contractului de servicii);

- obligarea reclamantei la plata sumei de 232.370 RON cu titlu de daune financiare provocate de aceasta prin neexecutarea obligaţiilor contractuale/rezilierea contractului de servicii din culpa sa (cheltuieli salariale aferente unităţii implementare proiecte din cadrul subscrisei);

- obligarea reclamantei la plata sumei de 3.822.657,87 RON cu titlu de penalităţi/penalizări aşa cum sunt defalcate.

După pronunţarea deciziei civile nr. 1383/2019 de către Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă cererea de constatare a nulităţii absolute a contractului de servicii nr. x din 25 octombrie 2013 ca fiind prescrisă, pârâta reclamantă A. S.A. a renunţat la acest capăt de cerere formulat şi în acest litigiu, dar şi la excepţia de nulitate a contractului invocată ca mijloc de apărare prin întâmpinare. Ulterior, însă, înainte ca instanţa să se pronunţate cu privire la cererile de renunţare, pârâta reclamantă şi-a revocat cererea de renunţare cu privire la invocarea excepţiei nulităţii contractului ca mijloc de apărare, astfel încât instanţa a rămas investită cu privire la acest aspect.

De asemenea, după pronunţarea deciziei nr. 1421/2018 din dosarul nr. x/2015, reclamanta C. civ..A.T. a renunţat la pretenţiile aferente trimetrelor II şi IV ca urmare a obţinerii acestora în demersul judiciar anterior, astfel încât instanţa a rămas investită cu pretenţiile aferente trimestrelor III şi V-X.

Prin încheierea pronunţată la data de 11 decembrie 2018 de Curtea de Apel Iaşi in dosar nr. x/2018, s-a dispus strămutarea cauzei la Tribunalul Iaşi, iar la data de 14 ianuarie 2019 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Vaslui si trimiterea cauzei către Tribunalului Iaşi la data de 21 ianuarie 2019.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 651/26.08.2022, Tribunalul Iaşi a dispus următoarele:

- a luat act că s-a anulat ca netimbrat capătul de cerere formulat de pârâta reclamanta având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de servicii nr. x/25.10.2013;

- a luat act că s-a respins excepţia tardivităţii depunerii întâmpinării, respectiv exceptia tardivităţii depunerii cererii reconventionale;

- a luat act că s-a respins excepţia litispendenţei;

- a luat act că pârâta reclamantă a renunţat la excepţia autorităţii de lucru judecat provizorie a sentinţei nr. 69 din 10 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Vaslui în ds. 2277/89/2015;

- a luat act că s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu referire la pretenţiile formulate la ds. 2277/89/2015;

- a luat act cu privire la poziţia reclamantei pârâte de renunţare la invocarea excepţiei de nelegalitate formulate de aceasta;

- a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de reclamanta pârâtă privind solicitarea pârâtei reclamante de constatare a nulităţii absolute a contractului de servicii ca rămasă fără obiect;

- a respins excepţia nulităţii absolute invocate de pârâta reclamantă ca mijloc de apărare;

- a respins ca rămasă fără obiect excepţia inadmisibilităţii formulării primului capăt de cerere din cadrul cererii reconvenţionale, excepţie invocată de reclamanta pârâtă;

- a respins excepţia lipsei procedurii prealabile (a inadmisibilităţii) formulării de către reclamanta pârâtă a capătului de cerere având ca obiect "anularea documentului constatator nr. x/09.05.2016";

- a respins excepţia inadmisibilităţii invocării de către pârâtă a excepţiei nulităţii absolute a contractului, invocată de reclamantă;

- a respins excepţiile lipsei de interes şi respectiv lipsei de obiect;

- a luat act cu privire poziţia părţilor de renunţare la solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 2.539.678,72 RON, respectiv la solicitarea de obligare a reclamantei pârâte la plata sumei de 16.024.081,60 RON pe care le-a respins ca rămase fără obiect;

- a respins excepţia inadmisibilităţii depunerii cererii reconvenţionale;

- a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune cu privire la penalităţile de întârziere, invocată de reclamanta pârâtă;

- a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta pârâta Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. în contradictoriu cu pârâta reclamantă A. S.A.;

- a constatat că rezilierea contractului nr. x/25.10..2013 a intervenit din culpa exclusivă a pârâtei reclamante;

- a dispus obligarea pârâtei reclamante să achite reclamantei pârâte suma de 7.344.854,28 RON compusă din:

- 4.180.972,87 RON cu TVA inclus, reprezentând costurile aferente serviciilor prestate de experţi în cadrul Trimestrelor contractuale III şi V - X;

- 83.700 RON cu TVA (adică 22.500 * 3 = 67.500 RON fără TVA) pentru activităţile de instruiri;

- 802.819,71 RON cu TVA inclus, reprezentând costurile aferente echipamentelor şi materialelor publicitare achiziţionate de reclamantă, livrate către A. şi recepţionate de aceasta, defalcată astfel:

- 729.580,66 RON cu TVA inclus, reprezentând contravaloarea echipamentelor pentru Soft modelare şi licenţe, soft GIS şi licenţe şi echipament GIS,

- 73.239,05 RON cu TVA inclus (adică 59.063,75 RON la care se adaugă TVA aferent, conform expertizei contabile) reprezentând contravaloarea materialelor publicitare,

- suma de 2.277.361,70 RON (exclus de la aplicarea de TVA-ului), reprezentând beneficiul nerealizat de către Asociere.

- a dispus anularea documentului constatator nr. x/09.05.2016 emis de pârâta reclamantă;

- a obligat pârâta-reclamantă la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere calculate de la data formulării acţiunii respectiv 26 iulie 2016 şi până la plata efectivă, aplicate la suma de 3.755.452,09 RON;

- a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu reclamanta pârâtă Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L.;

- a obligat reclamanta-pârâtă la plata sumei de 1.312.040,49 RON către pârâta reclamantă cu titlu de avans nerecuperat;

- a respins restul pretenţiilor formulate;

- a admis în parte cererea pârâtei reclamante referitoare la cenzurarea cheltuielilor de judecată şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta-reclamantă la plata sumei de 264.443,00 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu expert, taxa de timbru şi onorariu avocat către reclamanta pârâtă;

- a luat act cu privire la poziţia pârâtei reclamante în sensul că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 651 din 26 august 2022, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. x/2016, au declarat recurs recurenta-reclamantă Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. şi recurenta-pârâtă A. S.A., criticând hotărârea pentru nelegalitate.

4. Soluţia instanţei de recurs

Prin decizia nr. 425 din 11 iulie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis recursurile declarate de către Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. şi A. S.A. împotriva sentinţei nr. 651/2022 din 26 august 2022, pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă casată în parte, a reţinut cauza spre rejudecare şi pe cale de consecinţă:

- a respins excepţia nulităţii contractului ca nefondată;

- a obligat reclamanta pârâtă Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. la plata sumei de 818.291,44 RON către pârâta reclamantă cu titlu de avans nerecuperat;

- a obligat pârâta-reclamantă A. S.A. la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere calculate de la data formulării acţiunii respectiv 26 iulie 2016 şi până la plata efectivă, aplicate la suma 8.580.197,6 RON, conform 28.5 din contract;

- a respins capătul de cerere formulat de Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. având ca obiect acordare beneficiul nerealizat ca nefondat;

- a admis în parte cererea reclamantei pârâte Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. cu privire la cheltuielile de judecată şi a obligat pârâta reclamanta A. S.A. la plata sumei de 189.945,98 RON cu titlu de cheltuieli de judecată;

- a respins recursul declarat de pârâta reclamanta A. S.A. împotriva încheierilor de şedinţă din data de 55 din 18 august 2022 si 50 din 28 iulie 2022;

- a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei nr. 651/2022 din 26 august 2022 ce nu contravin prezentei, iar conform art. 39 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 a dispus restituirea taxei de timbru în cuantum de 19.541.67 RON achitat suplimentar de A..

5. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată la data de 11 august 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, A. S.A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv anularea în parte a hotărârii atacate.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuenta învederând, în esenţă, că există două hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, respectiv Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 425/11.07.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2016, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, respectiv a deciziei nr. 1421/2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2015.

În cadrul dosarului nr. x/2016 a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, dar instanţa a înţeles să se pronunţe în sensul celor arătate anterior, astfel că cele două hotărâri pronunţate asupra aceluiaşi litigiu conţin dispoziţii potrivnice.

În cazul de faţă, prin decizia pronunţată anterior între părţi, s-a tranşat definitiv asupra culpei părţilor, din perspectiva executării contractului, dar cu toate acestea Curtea de Apel, prin decizia nr. 425/2023, a reţinut culpa exclusivă a A., deşi exista o hotărâre judecătorească cu privire la acelaşi contract analizat, deci în executarea efectivă a contractului, motiv pentru care nici nu i-au fost admise în integralitate pretenţiile.

Pe cale de consecinţă, prin decizia nr. 425/2023 s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, întrucat s-a statuat în sens contrar asupra unor aspecte juridice dezlegate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu efectul obligării A. S.A. la plata penalităţilor de întârziere pentru sumele din dosarul x/2015, în cadrul cărora Curtea de Apel, în primul dosar, a reţinut o culpă comună.

Cu alte cuvinte, în opinia revizuentei, prin decizia nr. 425/2023 se încalcă efectul de autoritate de lucru judecat, constată rezilierea contractului din culpa exclusivă a A., iar in plan financiar partea adversă este bonusată cu încasarea contravalorii unor penalităţi aferente sumelor din dosarul x/2015, deşi s-a constatat definit şi culpa sa în implementarea contractului.

Prin decizia nr. 1421/2018 s-a reţinut şi culpa concurentă a Companiei de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. în executarea obligaţiilor contractuale, împrejurare care probează per se desfiinţarea contractului şi din culpa sa şi, deci, imposibilitatea reţinerii bunei-sale credinţe.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea revizurii, ca inadmisibilă şi neîntemeiată, precum şi amendarea revizuentei, în temeiul prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, pentru următoarele motive:

Cazul de revizuire pe care şi-a întemeiat A. S.A. cererea sa presupune existenţa unei/unor hotărâri judecătoreşti pronunţate anterior celei a cărei revizuire se solicită, în raport de care să se verifice existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, astfel încât autoritatea de lucru judecat consfinţită în hotărârile anterioare să se poată opune faţă de ultima hotărâre, nemaiputând fi obţinută, prin urmare, o nouă judecată asupra chestiunilor anterior dezlegate.

În decelarea condiţiilor care trebuie verificate pentru a stabili incidenţa acestui motiv de revizuire asupra unei hotărâri judecătoreşti ce formează obiectul unei astfel de cereri, doctrina juridică a stabilit că invocarea autorităţii de lucru judecat în faţa instanţei de recurs şi examinarea, de către acea instanţă, a excepţiei ridicate în cursul soluţionării acestei căi extraordinare de atac, fac imposibilă reluarea acestei chestiuni în calea de atac a revizuirii, care, altfel, s-ar transforma dintr-o cerere de retractare a unei hotărâri judecătoreşti, într-una de reformare, specifică recursului, fapt nepermis de normele procedurale care definesc instituţia revizuirii şi împiedică promovarea mascată a unui nou recurs la un recurs deja soluţionat.

Prin urmare, ceea ce legiuitorul a permis să se deducă analizei prin invocarea autorităţii de lucru judecat într-o cerere de revizuire este împrejurarea că o astfel de excepţie nu a fost ridicată în cursul procesului în care s-a pronunţat hotărârea ce formează obiectul revizuirii sau, dacă a fost ridicată, instanţa judecătorească a omis a se pronunţa asupra ei.

Or, în speţă, aceste chestiuni au fost invocate de A. S.A. prin cererea de recurs soluţionată prin decizia care face obiectul prezentului dosar dedus judecăţii, aceasta formulând critici în acest sens care au fost subsumate cazului de casare prevăzut de pct. 7 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. ("când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat"), critici care au fost avute în vedere de Curtea de Apel Iaşi la soluţionarea recursurilor şi analizate în cuprinsul considerentelor deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023.

Din această perspectivă, se constată că în considerentele deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023, Curtea de Apel Iaşi a reţinut cu caracter definitiv că "prima instanţă nu numai că nu a încălcat puterea de lucru judecat a deciziei nr. 1421/2018 ci, dimpotrivă, a făcut o corectă apreciere a modalităţii şi a măsurii în care în care cele statuate de Curtea de Apel Iaşi influenţează soluţia pronunţată la fond".

Aşadar, nu poate fi repusă în discuţie o statuare asupra acestui aspect, dispusă în condiţiile în care nu s-a omis a se valorifica apărările şi criticile formulate în cauză, referitoare la incidenţa puterii de lucru judecat în raport de primul litigiu purtat între aceleaşi părţi şi, în consecinţă, s-a pronunţat o soluţie întemeiată şi pe acest efect al autorităţii de lucru judecat rezultat din cele statuate prin decizia civilă definitivă nr. 1421/05.06.2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2015.

Scopul reglementării cazului de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este acela de a înlătura din ordinea juridică o hotărâre ulterioară pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a unei alte hotărâri, anterioară acesteia, ce a statuat asupra aceloraşi chestiuni litigioase, în condiţiile în care, la pronunţarea celei din urmă hotărâri nu s-a ţinut seama de existenţa autorităţii de lucru judecat, fie pentru că s-a omis a se analiza excepţia, deşi aceasta fusese invocată, fie pentru că nu s-a invocat. Prin urmare, legiuitorul a înţeles să corecteze, în acest mod, ordinea juridică ce a fost afectată prin pronunţarea unei noi hotărâri definitive contradictorii, sancţionând o omisiune de a aduce la cunoştinţa instanţei că a mai existat o dezlegare anterioară asupra aceloraşi aspecte litigioase sau de a se pronunţa instanţa pe această chestiune, deşi a fost invocată în faţa sa.

O astfel de posibilitate de înlăturare din ordinea juridică a unei hotărâri precum cea din cauza de faţă nu este însă permisă în situaţia în care deja, la pronunţarea sa, instanţa de recurs a valorificat dezlegările anterioare ale chestiunii litigioase care se regăseşte şi în cauza de faţă, doar pe considerentul că partea nu este mulţumită de soluţia instanţei de recurs. A da posibilitatea să se reevalueze caracterul definitiv al unei hotărâri judecătoreşti într-o atare situaţie, înseamnă a depăşi în mod evident premisele care au fundamentat voinţa legiuitorului la momentul reglementării acestui caz de revizuire şi a afecta în mod grav securitatea juridică a unei hotărâri definitive, lipsind-o de efectele sale fireşti.

În consecinţă, verificarea cerinţelor impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. relevă caracterul inadmisibil al cererii, dat fiind faptul că s-a solicitat retractarea unei decizii pronunţate în calea recursului, ce cuprinde deja o soluţie statuată şi în valorificarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare celei ce formează obiectul litigiului de faţă.

Pentru considerentele expuse anterior, în aplicarea prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 425 din 11 iulie 2023 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.

Cu toate acestea, Înalta Curte nu consideră a fi îndeplinite condiţiile pentru aplicarea unei sancţiuni revizuentei în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., nefiind îndeplinită condiţia existenţei relei-credinţe în formularea cererii de revizuire, revizuenta interpretând eronat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fără a se susţine în mod valid că a intenţionat încărcarea rolului instanţelor ori cauzarea de prejudicii intimatei prin formularea unei cereri inadmisibile, motiv pentru va respinge cererea intimatei de amendare a revizuentei.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., care prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte urmează să oblige revizuenta la plata către intimata Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. prin administrator judiciar CII B. a sumei de 1770,72 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, conform dovezilor de la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 425 din 11 iulie 2023 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.

Respinge cererea de amendare a revizuentei.

Obligă revizuenta la plata către intimata Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. prin administrator judiciar CII B. a sumei de 1770,72 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte soluţia referitoare la cererea de revizuire, recursul urmând a se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 25 aprilie 2024.