Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş la data de 06 martie 2023, sub dosar nr. x/2023, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Poienarii de Argeş a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Direcţia Silvică Argeş şi Ocolul Silvic Şuici, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:
(1) anularea parţială a amenajamentului silvic din noiembrie 2018, indicat de pârât ca fiind titlul său de proprietate cu privire la suprafaţa de 78.432 m.p. teren păşune împădurită situat în com. Poienarii de Argeş, pct. Jambu;
(2) revendicarea acestei suprafeţe de teren.
La data de 05 aprilie 2023 s-a primit la dosar întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulată de pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş.
Prin cererea reconvenţională pârâta - reclamantă reconvenţional a solicitat instanţei, în temeiul art. 35 C. proc. civ., să constate că terenul în litigiu este proprietatea Statului Român şi în administrarea RNP Romsilva, mai precis a structurilor din subordine DS Argeş, OS Şuici.
Simultan, în raport de dispoziţiile art. 75-77 C. proc. civ., aceeaşi pârâtă - reclamantă reconvenţional a depus cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate indicat ca fiind Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2067 din 11 decembrie 2023, Judecătoria Curtea de Argeş a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Piteşti competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, având ca obiect anulare act administrativ şi revendicare.
Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Curtea de Argeş a reţinut, în esenţă, că soluţionarea celei de a doua cereri a reclamantei, având ca obiect revendicare, depinde de soluţia ce urmează a fi data capătului de cerere principal, astfel că a calificat-o ca şi cerere accesorie, iar potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ. cererile accesorii se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, în acest caz Curtea de Apel Piteşti.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 50 din 01 martie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială privind soluţionarea cererii disjunse având ca obiect revendicare, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii disjunse în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cererii disjunse şi a trimis dosarul astfel format instanţei competente să soluţioneze conflictul, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Se reţine că la termenul de judecată din data de 02 februarie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă materială procesuală a capătului de cerere având ca obiect revendicarea suprafeţei de teren de 78.432 m.p. teren păşune împădurită situat în com. Poienarii de Argeş, pct. Jambu. Excepţia astfel invocată, precum şi măsura disjungerii acestui capăt al cererii de chemare în judecată au fost puse în discuţia părţilor la termenul de judecată cu procedura completă din data de 01 martie 2024, termen la care s-a dispus disjungerea acestui capăt al cererii şi formarea unui nou dosar, înregistrat sub nr. x/2024 pe rolul aceleiaşi instanţe.
În motivarea sentinţei de declinare s-a arătat, în esenţă, că cererea disjunsă privind revendicarea are caracterul unei cereri principale, evaluabile în bani, competenţa soluţionării acesteia revenind acelei instanţe determinate după criteriul valoric al cererii.
Prin urmare, reţinând valoarea suprafeţei revendicate astfel cum aceasta a fost precizată de către reclamantă prin notele de şedinţe înaintate la dosarul cauzei la data de 1 februarie 2024, s-a constatat ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 99 raportate la cele ale art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., astfel că sub aspect material competenţa soluţionării acestei cereri revine judecătoriei.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă cu care a fost sesizată, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Curtea de Argeş, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, reclamanta a învestit instanţa, pe de o parte, cu solicitarea de anulare a titlului de proprietate invocat de către pârâţii Ocolul Silvic Şuici şi Direcţia Silvică Argeş cu privire la suprafaţa de teren de 78.432 m.p. teren păşune împădurită situat în com. Poienarii de Argeş, pct. Jambu, iar pe de altă parte, cu o cerere având ca obiect revendicarea acestei suprafeţe de la pârâţi, în considerarea aprecierii reclamantei UAT com. Poienarii de Argeş în sensul calităţii sale de proprietar asupra terenului în discuţie, respectiv cu două capete principale de cerere.
Potrivit art. 99 alin. (1) C. proc. civ., (1) Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa.
Prin urmare, reţinând valoarea suprafeţei revendicate astfel cum aceasta a fost precizată de reclamantă prin notele de şedinţe înaintate la dosarul cauzei la data de 01 februarie 2024, se constată ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 99 raportate la cele ale art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., astfel că sub aspect material competenţa soluţionării acestei cereri revine judecătoriei.
Totodată, având în vedere caracterul de acţiune reală al cererii în discuţie, se reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, din perspectiva competenţei teritoriale a instanţei, se constată că revine Judecătoriei Curtea de Argeş competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect revendicarea suprafeţei de teren de 78.432 m.p. teren păşune împădurită situat în com. Poienarii de Argeş, pct. Jambu.
Nu în ultimul rând, reţinând că potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ. cererile incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, Judecătoria Curtea de Argeş urmează a examina, ca instanţă competentă, şi cererea reconvenţională, respectiv cererea de arătare a titularului dreptului, formulate de pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş, dat fiind caracterul incidental al acestora.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta U.A.T Comuna Poienarii de Argeş - prin primar A., în contradictoriu cu pârâţii Ocolul Silvic Şuici şi Statul Român prin Direcţia Silvică Argeş şi pârât-titular ar dreptului de proprietate Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 25 aprilie 2024.