Şedinţa publică din data de 14 mai 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 32 din 11.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov, comunicată în data de 12.05.2024, cu ocazia contestării procesului-verbal nr. x din 09.05.2024 al Biroului Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru cu privire la reprezentanţii partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015, precum alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, prin care s-a respins cererea A., privind desemnarea domnului B. şi a domnului C., înregistrată cu nr. x/03.05.2024.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că, în fapt, prin cererea formulată în 10.05.2024 şi înregistrată sub nr. x, s-a solicitat preşedintelui Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov să înregistreze contestaţia cu privire la listele de reprezentanţi ai A. în Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, prin care au fost propuşi ca membri din partea partidului, în ordinea de preferinţă, pe domnii B. şi C., precum şi să anuleze măsura dispusă prin procesul-verbal nr. x din 09.05.2024 al Biroului Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru.
Prin cererea formulată la data de 03.05.2024 şi înregistrată sub nr. x, s-a solicitat înregistrarea în listele de reprezentanţi ai A. în Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, ca membri din partea partidului, în ordinea de preferinţă, pe domnii B. si C..
Cererea a fost semnată de către D., împuternicit de către Preşedintele A., E., prin adresa nr. x/01.05.2024, datată şi semnată "conform cu originalul" în data de 03.05.2024.
Deşi data confirmată a împuternicirii este 01.05.2024, dată ulterioară depunerii mandatelor de candidaţi cu termen limită 30.04.2024, domnul D. pe lângă atribuţiile de a semna, în numele partidului, toate propunerile de candidatură la nivelul Judeţului Ilfov (inclusiv pentru termenul legal de 48 ore pentru posibile contestaţii) are şi atribuţiile de a reprezenta partidul în faţa tuturor birourilor electorale constituite la nivel judeţean, în faţa instanţei, în faţa sucursalei judeţene a A.E.P. şi în faţa altor instituţii în vederea îndeplinirii mandatului. În opinia contestatorului, atribuţiile certe ale împuternicitului din cuprinsul documentului existau şi în acest context, al alegerii noilor membrii în Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, "candidatura unor membrii", deoarece înscrierea era permisă membrilor tuturor partidelor implicate direct în procesul electoral actual.
Mandatul de împuternicit al A., prin domnul D., nu a încetat, aşa cum se învederează în motivarea ce stă la baza respingerii cererii A., ci este continuat şi în prezent.
Deşi existau 2 locuri eligibile de noi membrii în Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, dar şi 2 cereri ale partidelor ce se încadrează în cadrul legal, cererea contestatorului a fost respinsă în mod nejustificat, cu ignorarea faptului că în cuprinsul comunicatului de presă nr. 28 C. pen./BEC 2024 din data de 07.05.2024 se menţionează denumirea de "candidaţi" pentru membrii propuşi de către partidele implicate.
Anexate contestaţiei au fost depuse comunicatul de presă al Biroului Electoral Central nr. 28 C. pen./BEC 2024 din data de 07.05.2024 şi Declaraţia Preşedintelui A. prin care se confirmă mandatarea domnului D..
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia formulată şi nu a înaintat documentaţia care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea introductivă de instanţă, A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 32 din 11.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov.
Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 115/2015, autoritatea intimată a respins contestaţia formulată de A. împotriva procesului-verbal nr. x/09.05.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, judeţul Ilfov, privind completarea Biroului Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, judeţul Ilfov, cu reprezentanţii partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015 precum alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri.
Pentru a dispune astfel, intimatul a constatat că solicitarea A., privind desemnarea domnului B., înregistrată sub nr. x/03.05.2024 a fost formulată de către o persoană împuternicită. Însă din verificarea împuternicirii ataşate solicitării şi înregistrată la nivelul Biroului Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru sub nr. x/03.05.2024, s-a constatat că această împuternicire este o copie xerox a împuternicirii dată pentru depunerea propunerilor de candidatură formulate de către A., mandatul fiind dat exclusiv în acest sens, precum şi pentru operaţiunile necesare aducerii la îndeplinire a operaţiunii de depunere a propunerilor de candidatură, activităţi ce au fost deja finalizate, astfel că mandatul încetase, motiv pentru care în mod corect cererea a fost respinsă ca fiind depusă de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant al A..
Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."
Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze doar contestaţiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu şi contestaţiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cum este cazul în speţă.
În materia procedurii electorale, legiuitorul a înţeles să atribuie instanţei supreme o competenţă punctuală, expres prevăzută de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluţionării contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, care au ca obiect constituirea şi completarea Biroului Electoral Central, desemnarea preşedintelui Biroului Electoral Central, a locţiitorului acestuia şi a celorlalţi judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desfiinţare a alianţei electorale.
Or, în prezenta cauză, se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov, prin care se dispun măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripţie Orăşenească nr. 1 Bragadiru, iar legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
În ceea ce priveşte competenţa Înaltei Curţi în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ, se constată că aceasta este circumscrisă soluţionării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal neavând competenţă atribuită de lege ca instanţă de fond.
Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziţii care să acorde Înaltei Curţi competenţa soluţionării prezentei contestaţii, iar legea generală nu-i acordă decât competenţa soluţionării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanţei învestite să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenţei materiale, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov ce face obiectul contestaţiei nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.
Cum intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov reprezintă o autoritate publică judeţeană, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Înalta Curte va reţine că reclamant în prezenta cauză este un partid politic, iar potrivit dispoziţiilor art. 1. din Legea nr. 14/2003:
"Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public."
Aşadar, în cauză nu sunt aplicabile prevederile tezei I a textului art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (...)", nefiind vorba despre o acţiune în contencios administrativ formulată de o persoană fizică, ori de o persoană juridică de drept privat.
În cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "(...) Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".
În acest sens, se vor avea în vedere dispoziţiile art. 2 alin 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004, care definesc "autoritatea publică" şi "autoritatea publică asimilată", drept " (...) orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică (...)"
Totodată, prin Decizia nr. 37/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut, cu privire la statutul juridic al partidelor politice:
"(...) partidele politice nu fac parte din categoria autorităţilor sau a instituţiilor publice, întrucât nu sunt înfiinţate prin lege sau printr-un act al unei autorităţi publice, iar criteriul finanţării (parţiale) de la bugetul de stat prin acordarea de subvenţii nu este suficient în sine pentru a le include în categoriile menţionate.
Excluderea partidelor politice din categoria autorităţilor sau instituţiilor publice rezultă în mod explicit şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a arătat că "art. 191 alin. (1) din C. civ. se referă la autorităţile şi instituţiile statului [înfiinţarea Guvernului, ministerelor, autorităţilor administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenţei), Consiliul Legislativ, Curtea Constituţională etc.], la unităţile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiaşi text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului şi obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrând bunuri proprietate publică etc." (Decizia nr. 249 din 19 aprilie 2018, paragraful 55; Decizia nr. 531 din 18 iulie 2018, paragraful 62). (...)"
Având în vedere aceste dezlegări obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi faptul că reclamantul nu deţine calitatea de persoană juridică de drept privat cu statut de utilitate publică sau autorizate să presteze un serviciu public (art. 2 alin. (1) lit. b), teza finală din Legea nr. 554/2004), fiind persoană juridică de drept public, în stabilirea competenţei teritoriale a instanţei devin aplicabile dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, conform cărora se impune completarea legii speciale cu prevederile generale ale C. proc. civ.
Observând că, în cauză, pârâtul este o autoritate publică, sunt aplicabile prevederile art. 111 C. proc. civ. - "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului."
Textul conţine norme de competenţă alternativă, alegerea între instanţele deopotrivă competente teritorial revenind reclamantului.
În cauză însă, nu poate fi determinată voinţa reclamantului, ca efect al investirii cu judecata prezentului litigiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dat fiind că o astfel de investire a instanţei nu s-a realizat în considerarea competenţelor teritoriale ale acestei instanţe, ci ca efect al aprecierii eronate a reclamantului asupra competenţei materiale.
Pe cale de consecinţă, în lipsa unor indicii cu privire la manifestarea de voinţă a reclamantului în alegerea instanţei competente teritorial, Înalta Curte va proceda la aplicarea pevederilor art. 107 din C. proc. civ., ca normă generală în materie, potrivit căreia:
"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Pentru aceste motive, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 11.05.2024 emisă de intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov, în favoarea Tribunalului Ilfov, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 11.05.2024 emisă de intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 25 Ilfov, în favoarea Tribunalului Ilfov, secţia civilă.
Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 mai 2024.