Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 2633/2024

Decizia nr. 2633

Şedinţa publică din data de 16 mai 2024

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020 la data de 31.03.2020, reclamantul Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - CNSC a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, în temeiul pct. 227 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 29.05.2014, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014:

1. Anularea încheierii nr. 4/10.03.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României. prin care s-a soluţionat contestaţia CNSC nr. 4626/06.02.2020 promovată împotriva deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII,

2. Anularea deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi. Departamentul VIII, si admiterea în totalitate a contestaţiei CNSC nr. 4626/06.02.2020 respectiv:

a) anularea măsurii dispuse la pct. l din Decizia nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII privind "suspendarea procedurii de acordare a veniturilor salariate ale membrilor CNSC - consilieri de soluţionare a contestaţiilor din domeniul achiziţiilor publice, rezultată din aplicarea combinată a prevederilor legale aferente celor două regimuri juridice funcţiei publice şi funcţiei de demnitate publică şi asigurarea conformităţii cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (referitoare la art. 28 alin. (2) care prevede stabilirea salariilor de bază prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază prevăzute în anexele la legea cadru şi aplicabile categoriei de personal respective, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice)",

b) anularea măsurii dispuse la pct. 2 din Decizia nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII privind "reîncadrarea membrilor Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor (consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice) corespunzător funcţiei publice specifice de funcţionar public cu statut special, stabilirea si acordarea veniturilor salariale în concordantă cu dispoziţiile Legea -cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare".

c) anularea măsurii dispuse la pct. 3 din Decizia nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII privind ..efectuarea prin compartimentul de audit public intern al CNSC. a unei misiuni de audit financiar având ca obiect stabilirea, recuperarea şi virarea la bugetul de stat a sumelor acordate necuvenit personalului CNSC, rezultate din calcularea eronată a indemnizaţiilor aferente concediilor medicale si concediilor de odihnă care au avut drept bază de calcul drepturile salariale acordate în luna ianuarie 2018 şi

d) anularea măsurii dispuse la pct. 4 din Decizia nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII privind ..efectuarea prin compartimentul de audit public intern a unei acţiuni de verificare având ca obiect stabilirea sumelor acordate necuvenit, rezultate din calcularea eronată a drepturilor salariale achitate personalului care în anul 2018 a îndeplinit condiţiile de avansare în transe de vechime superioară, recuperarea si virarea la bugetul de stat a sumelor decontate nelegal si/sau a penalităţilor de întârziere aferente".

3. Suspendarea în integralitate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII, în temeiul art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2051 din 7 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional De Soluţionare A Contestaţiilor, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, aşa cum a fost completată, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Recurentul-reclamant Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 2051/07.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, solicitând casarea în tot cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar casarea în tot şi admiterea acestuia.

Se arată că sentinţa civilă nr. 2051/07.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a XI-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 este nelegală fiind incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Hotărârea pronunţată încalcă prevederile art. 46 alin. (1) teza a I-a, alin. (21), alin. (4), alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 417 şi art. 424 alin. (1)-(6) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 6 şi art. 10 alin. (1), alin. (2), (5) şi alin. (6) Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 25 şi urm. din H.G. nr. 1037/2011 şi art. 31 şi urm. din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

Se arată că decizia civilă nr. 398/06.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018, sentinţa civilă nr. 6869/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, nu reprezintă izvor de drept şi nu poate constitui temei de drept cu privire la normele legale în temeiul cărora consilierii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul CNSC, pot beneficia de drepturile salariale prevăzute de lege.

Obiectul cererii de chemare în judecată în litigiile anterior menţionate a fost anulare act administrativ, fiind pronunţate astfel că puterea de lucru judecat nu poate fi incidentă în litigiul dedus judecăţii, fiind incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit art. 7 lit. a) şi j) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, statuează că:" Art. 7. - Termeni

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX;

j) gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi;", astfel în mod netemeinic şi nelegal a reţinut incidenţa dispoziţiilor:

"Anexei nr. IX, lit. B), pct. 27 şi art. 10 alin. (2) din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare rezultă că gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază prevăzut pentru consilierul de concurenţă, iar indemnizaţia lunară/salariul de bază al consilierului de concurenţă se aplică prin asimilare şi consilierului de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice, raportat la art. 7 lit. d) din acelaşi act normativ nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare şi/sau de doctorat, indemnizaţia lunară fiind unica formă de remunerare.", în ciuda dispoziţiilor legale aplicabile consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice -funcţionar public cu statut special în cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel că devin incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Sentinţa civilă nr. 2051/07.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal este netemeinică şi nelegală, fiind pronunţată şi cu încălcarea Anexei IX, lit. A), lit. B), lit. C) şi lit. D) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Legiuitorul a prevăzut în mod expres care sunt funcţiile de demnitate publică alese, numite şi cele asimilate, respectiv personalul din instituţii publice din subordinea Guvernului. Ori potrivit art. 37 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare:" (1)Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliul, este organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională.

(2) Consiliul are personalitate juridică şi funcţionează conform prezentei legi, pe baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, care se aprobă cu majoritate absolută prin hotărâre a plenului Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, iar şedinţele plenului Consiliului sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.

(4) În ceea ce priveşte deciziile sale, Consiliul este independent şi nu este subordonat niciunei autorităţi sau instituţii publice. ", astfel că devin incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Astfel cum s-a arătat, cu atât mai mult cu cât atât la data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi ulterior, legiuitorul a reglementat potrivit art. 46 alin. (4), alin. (5) şi alin. (6), şi respectiv art. 46 alin. (21) din acelaşi act normativ, că:

"(21) Membrilor Consiliului le sunt aplicabile toate drepturile, beneficiile şi obligaţiile specifice funcţiei publice.

(4) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prezentei reglementări.

De asemenea, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei civile nr. 6869/2018 şi a sentinţei civile nr. 5760/2018, Tribunalul Bucureşti, nu a avut în vedere dispoziţiile art. 46 alin. (1) teza a I-a, alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, coroborat cu dispoziţiile prevăzute de art. 7 lit. a), lit. i), lit. j) şi lit. m) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit art. 20, art. 21, art. 23 lit. i) şi art. 25 din H.G. nr. 1037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi Funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare:"

Art. 20. - Membrii Consiliului sunt numiţi în funcţie prin decizie a primului-ministru, pe baza promovării concursului organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

Comparaţia din punct de vedere al celorlalte drepturi salariale de care beneficiază consilierul de soluţionare a contestaţiilor din cadrul CNSC, în corelaţie cu consilierul de concurenţă (art. 15 din Legea nr. 21/1996), s-a făcut şi cu eludarea cadrului legal european şi naţional, care reglementează cadrul instituţional.

Statutul personalului Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, şi salarizarea personalului tehnico-administrativ şi a consilierilor de soluţionare a contestaţiilor din cadrul CNSC, a fost reglementat de art. 260 şi urm. din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, [ În vigoare de la 30 iunie 2006 până la 25 mai 2016, fiind abrogat prin Lege 98/2016 şi înlocuit de Lege 99/2016; Lege 98/2016; Lege 100/2016; Lege 101/2016)], care transpune Directivele CE şi CCE conform art. 307, care statuează că:" Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii, Directiva nr. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L134 din 30 aprilie 2004, cu excepţia art. 41 (3), art. 49 (3)-(5) şi art. 53, care se transpun prin hotărâre a Guvernului, Directiva 1989/665/CEE privind coordonarea legilor, regulamentelor şi prevederilor administrative referitoare la aplicarea procedurilor de recurs în materie de atribuire a contractelor de furnizare şi de lucrări, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L395 din 30 decembrie 1989, şi Directiva 1992/13/CEE privind coordonarea legilor, regulamentelor şi prevederilor administrative referitoare la aplicarea regulilor Comunităţii pentru procedurile de achiziţie a entităţilor care operează în sectoarele apă, energie, transport şi telecomunicaţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L76 din 23 martie 1992, cu excepţia art. 9-11, care se transpun prin hotărâre a Guvernului. ", coroborat cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici şi Legea salarizării în sistemul bugetar în vigoare în perioada 2006-2016.

Ulterior începând cu anul 2016, Statutul personalului Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, şi salarizarea personalului auxiliar şi a consilierilor de soluţionare a contestaţiilor din cadrul CNSC, a fost reglementat de 44 şi urm. din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva CCE conform art. 71.

Pe cale de consecinţă statutul special in calitate de funcţionar public al consilierului de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Consiliului Naţional al Contestaţiilor nu este conferit din perspectiva asimilării din punct de vedere al salariului de bază cu consilierul de concurenţă, statul special fiind conferit de legiuitor prin prisma dispoziţiilor art. 46 alin. (1) teza a I-a din Legea nr. 101/2016 din perspectiva atribuţiilor stabilite în sarcina CNSC, atât prin Directivele europene anterior menţionate, cât şi prin transpunerea acestora la nivel naţional.

Pentru a demonstra că recurentul nu face o interpretare proprie, astfel cum a procedat pârâta în toate actele de control întocmite în perioada 2017-2021, ce exced intenţiei legiuitorului prin reglementarea prevăzută de art. 262 alin(4) şi alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006, se arată că, în ceea ce priveşte calitatea de funcţionar public cu statut special al consilierului de soluţionare a contestaţiilor din cadrul CNSC, în perioada 2006-2019 erau incidente dispoziţiile art. (1) şi alin. (2), art. 4 alin. (1) şi alin. (2), art. (5) alin. (1) lit. g), art. 62 alin. (2), alin. (3), alin. (4) şi alin(5) şi art. 87 din Legea nr. 188/1999 privind Statul funcţionarilor publici (În vigoare de la 07 ianuarie 2000 până la 31 decembrie 2019, fiind înlocuit prin Codul administrativ 2019).

De asemenea, din perspectiva art. 46 alin. (1) teza a -I-a, alin. (21), alin. (4), alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, se solicită să se constate că legiuitorul a reglementat statutul de funcţionar public cu statut special al consilierului de soluţionare a contestaţiilor din perspectiva aceloraşi norme legale.

Pe cale de consecinţă în mod netemeinic şi nelegal, atât pârâta prin actele de control efectuate şi întocmite, cât şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-IX-a contencios administrativ şi fiscal, în considerentele sentinţei civile nr. 2051/07.11.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2020, în mod netemeinic şi nelegal a reţinut incidenţa art. 22 din Legea nr. 21/1996, art. 7 lit. d), art. 10 alin. (2) teza a II-a, art. 28 alin. (2) şi art. 36 din Legea nr. 153/2017, astfel că devin incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Demnitarii şi funcţia de demnitate publică sunt definite de art. 5 lit. v) şi lit. z) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare:" v) demnitarii - persoane care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului cod şi altor acte normative;

z) funcţia de demnitate publică - ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire; ", norme legale care nu sunt incidente în cazul consilierilor de soluţionarea a contestaţiilor din cadrul CNSC, care sunt funcţionari publici cu statut special.

Se arată că membrii Consiliului sunt funcţionari publici cu statut special şi nu sunt demnitari numiţi sau aleşi.

Consilierii de soluţionare a contestaţiilor NU sunt numiţi pe o perioadă determinată de 5 ani, astfel cum sunt numiţi membrii Consiliului Concurenţei (art. 15 alin. (2) Legea nr. 21/1996 cu completările şi modificările ulterioare), aceştia fiind recrutaţi conform Legii nr. 188/1999 coroborat cu art. 45 din Legea nr. 101/2016 prin concurs, numirea în funcţia publică fiind pe o perioadă nedeterminată.

Nu implică aceleaşi condiţii de vechime în funcţie/specialitate şi de studii, astfel în timp ce consilierul de concurenţă potrivit art. 15 alin. (4) lit. d) Legea nr. 21/1996 pentru a fi numit trebuie să aibă "o vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic", Consilierul de soluţionare a contestaţiilor potrivit art. 45 alin. (2) Legea nr. 101/2016 trebuie să aibă "o vechime de 9 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 2 ani în domeniul achiziţiilor publice."

Condiţiile de muncă sunt diferite, sens în care a se vedea procedura de soluţionare a contestaţiilor reglementată de Legea nr. 101/2016 şi volumul de muncă cu termene de soluţionare exprese şi imperative şi procedura de efectuare a investigaţiilor reglementată de Legea nr. 21/1996.

Nefiind demnitari ci funcţionari publici, nu -a fost aplicată excepţia reglementată de art. 38 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 153/2017 care dispunea că "începând cu data de 01.07.2017 (...) prin excepţie de la prevederile lit. a), indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată".

Adresa nr. x/18.09.2017 a fost emisă de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale ca răspuns al solicitării CNSC prin adresa nr. x/01.09.2017 în cadrul căreia s-a detaliat statutul nostru de funcţionari publici cu statut special, prevederile legale fiind citate şi în aceste condiţii clar detaliate Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale menţionează "că potrivit art. 3 alin. (4) din Legea cadrul nr. 153/2017 ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu".

Prin adresa nr. x/23.03.2018, Ministerul Finanţelor Publice deşi aşa cum acesta recunoaşte, pentru încă o dată, faptul că nu are atribuţii în monitorizarea şi controlul aplicării Legii nr. 153/2017 ci aceste atribuţii sunt exercitate de Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, acesta susţine, la răspunsul aferent "pentru funcţia de Preşedinte CNSC" că "funcţia de preşedinte al CNSC nu este funcţie de demnitate publică" şi că "asimilarea prevăzută de Legea nr. 101/2016 ar presupune stabilirea aceluiaşi nivel al venitului salarial ori, potrivit legislaţiei în vigoare, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, beneficiară de indemnizaţie lunară ca unică formă de remunerare a activităţii", iar "pentru funcţia de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice" "pentru anul 2018 salariul de bază a fost stabilit prin înmulţirea coeficientului 8 aferent funcţiei de demnitate publică de consilier de concurenţă cu 1.900, valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, la care s-a adăugat gradaţia tranşei de vechime aferentă. Remarcăm faptul că, potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice sunt funcţionari publici cu statut special «asimilaţi din punct de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă».

Membrii CNSC sunt funcţionari publici cu statut special, cărora li se cuvine un salariu de bază astfel cum este definit de art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017 şi nu o indemnizaţie aşa cum este definită la lit. d) art. 7 Legea nr. 153/2017 şi au drepturi la sporuri şi alte drepturi salariale în bani şi natură prevăzute de legea nr. 153/2017 coroborat cu Legea nr. 188/1999 şi cu Legea 101/2016.

Un alt element care demonstrează statut de funcţionari publici al membrilor CNSC, beneficiar de salariu de bază, sporuri şi alte drepturi salariale în bani şi natură prevăzute de Legea nr. 153/2017 coroborat cu Legea nr. 188/1999 rezultă şi din faptul că la adresa CNSC nr. x/04.12.2017, prin care acesta a justificat cheltuielile pentru anul 2018 respectiv faptul că "justificarea sumei solicitate derivă din aplicarea tranşelor de vechime pentru personalul CNSC raportat la un număr de 87 angajaţi (în plată la 01.12.2017), cu menţinerea în plată conform art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 153/2017 precum şi a contribuţiei asiguratorie pentru muncă în procent de 2.25% aplicat la fondul de salarii, respectiv acordarea de vouchere de vacanţă conform O.U.G. nr. 8/2009 cu modificările şi completările ulterioare. Menţionăm că suma solicitată nu cuprinde sporuri, normă de hrană, tichete cadou prevăzute de Legea nr. 153/2017" Ministerul Finanţelor Publice subliniază doar faptul că "salariile de bază aflate în plată în luna decembrie 2017 cuprind şi sumele aferente gradaţiilor de vechime în muncă" fără însă să menţioneze nicio încălcare a vreunei prevederi legale cu privire la faptul că toţi cei 87 angajaţi din care 34 consilieri de soluţionare vor beneficia în anul 2018 de vouchere de vacanţă, indemnizaţie care potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 153/2017.

Ulterior în anul 2019, prin abrogarea Legii nr. 188/1999 şi intrarea un vigoare a O.U.G. nr. 57/2019, statutul special de funcţionar public al consilierului de soluţionare este consolidat prin Anexa nr. 5 LISTA - cuprinzând funcţiile publice la O.U.G. nr. 57/2019 - Codul Administrativ la cap. II. Funcţii publice specifice:

• lit. A). Funcţii publice de conducere, poz. 23 este expres menţionată funcţia publică specifică de preşedinte - consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice;

• lit. B). Funcţii publice de execuţie, poz. 6 este expres menţionată funcţia publică specifică de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice.

Astfel, aceasta a depus mai multe hotărâri judecătoreşti din care rezultă că membrii CNSC au încheiat angajamente de plată privind restituirea sumelor, stabilite prin măsura contestată. Or, în aceste litigii, au fost anulate angajamentele de plată, reţinându-se că reclamanţii beneficiază de efectele Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

În data de 28.03.2018 a fost publicată Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială în Monitorul Oficial nr. 276/28.03.2018. Astfel, Legea nr. 78/2018 a intrat în vigoare la data de 31 martie 2018, astfel că la această dată CNSC îi încetează obligaţia născută în baza Deciziei nr. 1/20.01.2020.

Art. 3 din Legea nr. 78/2018, statuează că:" La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pentru care Curtea de Conturi sau alte structuri/instituţii cu atribuţii de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii, precum şi orice formă de recuperare a acestora."

Urmare a Angajamentelor de plată încheiate în aplicarea Deciziei nr. 1/20.01.2020, emisă de Curtea de Conturi Departamentul VIII, pe rolul instanţelor competente au fost înregistrate un număr de cca 80 de litigii, având drept obiect restituirea sumelor reţinute de către CNSC, şi instanţele competente au dispus obligarea pârâtului CNSC la restituirea sumelor având în vedere dispoziţiile prevăzute de Legea nr. 78/2018, precum şi la plata dobânzilor de la data scadenţei drepturilor salariale, şi a penalităţilor de întârziere până la data plăţii efective, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei atât la termenul din data de 07.03.2022, cât şi la termenul din data de 16.05.2022.

Iniţial prin Decizia nr. 1/20.01.2020 echipa de control a dispus " suspendarea procedurii de acordare a veniturilor salariale ale membrilor CNSC-consilieri de soluţionare a contestaţiilor din domeniul achiziţiilor publice, rezultată din aplicarea combinată a prevederilor legale aferente celor două regimuri juridice specifice funcţiei publice şi funcţiei de demnitate publică şi asigurarea conformităţii cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare(referitoare la art. 28 alin. (2) care prevede stabilirea salariilor de bază prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază prevăzute în anexele la legea cadru şi aplicabile categoriei de personal respectiv, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice"

În măsura în care conducătorul CNSC ar fi pus în aplicare măsura suspendării procedurii de acordare a veniturilor salariale ale membrilor CNSC-consilieri de soluţionare a contestaţiilor din domeniul achiziţiilor publice astfel cum a fost dispusă de echipa de control a Curţii de Conturi prin Decizia nr. 1/20.01.2020, se putea crea un prejudiciu fiind incidente dispoziţiile prevăzute de art. 166 alin. (1), alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare

Mai mult, controlul finalizat prin Decizia nr. 1/20.01.2020 viza anul 2018, astfel că măsura suspendării procedurii de acordare a veniturilor salariale ale membrilor CNSC în anul 2020 era cu caracter retroactiv pentru efect care s-au produs deja şi au intrat în circuitul civil (salariile fiind deja achitate de mai bine de 2 ani) în conform normele legale în vigoare. Astfel că aceste măsuri pe cale administrativ nu se puteau dispune de către echipa de control a Curţii de Conturi a României ci doar de către instanţa de judecată competentă.

Ulterior prin Decizia nr. 2/03.07.2020 s-a dispus aplicarea măsurilor legale privind recuperarea unor drepturi salariale acordate cu respectarea dispoziţiilor legale de către CNSC, decizie menţinută de altfel prin încheierea nr. 1/24.11.2021 emisă de Curtea de Conturi a României-Departamentul VIII înregistrată sub nr. x/15.12.2021 la CNSC.

În ceea ce priveşte alegaţia pârâtei invocată prin Întâmpinarea înregistrată sub nr. x/11.06.2020 la Curtea de Conturi a României pct. III lit. A) (pag. 8) în sensul că:

"Concluziile echipei de auditori publici externi şi ale Comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt confirmate pe de o parte de adresa nr. 331/DPS/4.159/Rg/25.02.2020 emisă de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, iar pe de altă parte de practica instanţelor de judecată.

Punctul de vedere emis de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin adresa nr. 331/DPS 4159/25.02.2020 (înregistrată la Curtea de Conturi sub nr. x/27.02.2020), comunicat Curţii de Conturi a României, prin care s-a comunicat:

"Având in vedere că Legea nr. 101/2016 a asimilat funcţiile specifice şi salariile de bază corespunzătoare din cadrul Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor, cu funcţii de demnitate publică numite şi indemnizaţiile corespunzătoare prevăzute de Legea - cadru nr. 153/2017, considerăm că prin similitudine cu funcţiile de demnitate publică, funcţiile din cadrul Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor nu pot beneficia de alte drepturi salariate în afara indemnizaţiei lunare prevăzute de legea - cadru. De asemenea, coeficientul de ierarhizare al indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică asigură un nivel superior salariilor de bază ale funcţiilor de execuţie din anexele legii - cadru".

Se solicită a se constata că în Punctul de vedere emis de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin adresa nr. 331/DPS 4159/25.02.2020 (înregistrată la Curtea de Conturi sub nr. x/27.02.2020), comunicat Curţii de Conturi a României, a fost exprimat cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. c) pct. 14 din H.G. nr. 81/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În mod necesar, o hotărâre judecătoreasca trebuie sa cuprindă în motivarea sa argumentele pro si contra care au format, în fapt si în drept, convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care, în mod necesar, trebuie sa se raporteze, pe de o parte, la susţinerile si apărările pârţilor, iar, pe de alta parte, la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecaţii, în caz contrar fiind lipsita de suport probator si legal si pronunţată cu nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenta a art. 21 alin. (3) din Constituţia României si art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si libertăţilor fundamentale.

Dreptul la un proces echitabil nu poate fi însă considerat efectiv decât daca observaţiile părţilor sunt corect examinate de către instanţa.

Deşi în considerentele sentinţei civile nr. 2015/07.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut în mod contradictoriu, netemeinic şi nelegal că:" Curtea nu va reţine ca fiind relevante hotărârile judecătoreşti pronunţate în Dosarul nr. x/2021, prin care au fost admise solicitările privind acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în muncă, acestea fiind contrare hotărârilor judecătoreşti apreciate de curte ca fiind relevante, respectiv a celor menţionate la analiza punctului 1.

De altfel, hotărârile pronunţate în acest dosar sunt izolate, în toate celelalte cauze, reţinându-se argumentele însuşite de curte, în sensul că întrucât consilierii CNSC ocupă o funcţie publică de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice, salarizarea acestuia fiind una aparte, datorată asimilării cu o categorie care, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017, raportat la art. 7 lit. d) din acelaşi act normativ nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare şi/sau de doctorat, indemnizaţia lunară este unica formă de remunerare."

Deşi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-IX-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut în considerentele sentinţei civile nr. 2051/07.11.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2020, a reţinut că:" De altfel, hotărârile pronunţate în acest dosar sunt izolate, în toate celelalte cauze, reţinându-se argumentele însuşite de curte, în sensul că întrucât consilierii CNSC ocupă o funcţie publică de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice, salarizarea acestuia fiind una aparte, datorată asimilării cu o categorie care, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017, raportat la art. 7 lit. d) din acelaşi act normativ nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare şi/sau de doctorat, indemnizaţia lunară este unica formă de remunerare."

Potrivit art. 14 alin. (6) C. proc. civ.:" (6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii."

Cu privire la aceeaşi chestiune litigioasă privind drepturile salariale aferente tranşei de vechime prin sentinţa civilă nr. 1896/05.04.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a-II-a contencios administrativ şi fiscal, a reţinut în mod temeinic şi legal, că:

"Folosind interpretarea teleologică şi gramaticală instanţa apreciază îndreptăţita susţinerea reclamantului prin cererea formulata potrivit căreia tranşele de vechime prevăzute de art. 10 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil şi acordarea lor este obligatorie şi nu facultativă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Prin decizia civilă nr. 2725/10.11.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti a dispus în mod definitiv:" Respinge recursul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 10.11.2022."

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 3307/10.06.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a-II-a contencios administrativ şi fiscal a dispus:" Admite cererea. Obligă pe pârât la recalcularea şi plata către reclamant a drepturilor salariale aferente tranşei de vechime în muncă corespunzătoare condiţiilor de încadrare în funcţie, clasă, grad profesional, gradaţie salarizare, cuvenite pentru perioada februarie 2018- noiembrie 2021, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, plus dobândă legală penalizatoare de la scadenţă si până la achitarea sumelor cuvenite. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune, în caz de formulare, la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii."

Conform extras portal prin Decizia nr. 3030/84.11.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti a dispus:" Respinge recursul ca nefondat. Definitivă."

Astfel că sentinţa civilă nr. 2051/07.11.2022 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-IX-a contencios administrativ şi fiscal, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 430 alin. (1) şi alin. (2) coroborat cu art. 431 alin. (2) C. proc. civ., cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează autoritatea de lucru judecat şi efectele:" Art. 430. -(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Pe de altă parte, există şi efectul pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. După cum reiese din aceste prevederi legale, nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o problemă litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent de calitatea soluţiei anterioare (dacă este sau nu corectă).

Prin urmare, cea de-a doua instanţă este ţinută de dezlegarea dată prin hotărârea definitivă anterioară, ca de "un act juridic (lucru judecat) pe care nu-l mai poate pune în discuţie şi nu-l mai poate tranşa diferit, acesta fiind punctul de pornire de la care îşi va putea dezvolta raţionamentul juridic, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei".

În ceea ce priveşte pretenţia afirmată de către recurent (dreptul consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice în calitate de funcţionari publici cu statut special în cadrul CNSC, de a primi tranşa de vechime de muncă, reglementată de art. 10 din Legea - cadru nr. 153/2017 şi art. 424 Cod administrativ) şi cele statuate prin Decizia nr. 31/2021 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se referă la vechimea în funcţie, criteriu în raport de care se realizează salarizarea doar în cazul magistraţilor şi al persoanelor asimilate acestora, potrivit legii, conform celor din Anexa nr. V la Legea - cadru nr. 153/2017, solicităm onoratei instanţe că, în considerentele sentinţei civile nr. 2051/07.11.2022 Curtea de Apel, secţia a-IX-a contencios administrativ şi fiscal nu a avut în vedere şi dispoziţiile prevăzute de art. 46 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care statuează că:" (6) Prevederile art. 33 alin. (1) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la alin. (5)."

De asemenea, calitatea de funcţionar public cu statut special a consilierului de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice din cadrul CNSC, rezultă şi din Expunerea de motive şi Nota de fundamentare a H.G. nr. 782/2006, H.G. nr. 1037/2011 şi a O.U.G. nr. 34/2006.

Este adevărat ca sporurile nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, însă in cauză nu are relevanta acest aspect, atâta timp cât conform art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., "Hotărârea va cuprinde: considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale pârţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile pârţilor".

Se solicită a se constata că prin Cererea completatoare a cererii de chemare în judecată înregistră sub nr. x/03.06.2020, recurentul a solicitat instanţei de fond să dispună anularea Deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII si anularea tuturor măsurilor dispuse prin aceasta şi pe cale de consecinţă să dispună anularea şi a încheierii nr. 4/10.03.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, prin care s-a soluţionat contestaţia CNSC nr. 4626/06.02.2020 promovată împotriva deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII, întrucât sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 lit. b). art. 26-30 din Legea nr. 92/1994, cu modificările si completările ulterioare.

Recurentul a dezvoltat pe larg motivele de fapt şi de drept cu privire la aspectele de nelegalitate ale actelor Deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII, astfel că în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., astfel că în mod netemeinic şi nelegal curtea de apel a reţinut doar incidenţa dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, fiind incidente dispoziţiile prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Curtea de Conturi a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Instanţa de contencios administrativ a fost învestită cu cererea recurentului-reclamant prin care s-a solicitat anularea încheierii nr. 4/10.03.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, prin care s-a soluţionat contestaţia CNSC nr. 4626/06.02.2020 promovată împotriva deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII, a deciziei nr. 1/20.01.2020 emisă de Curtea de Conturi, Departamentul VIII, şi admiterea în totalitate a contestaţiei CNSC nr. 4626/06.02.2020.

Curtea de Apel a respins cererea de chemare în judecată reţinând în esenţă temeinicia măsurilor dispuse prin actele administrative contestate în considerarea nelegalităţii măsurilor recurentului-reclamant referitoare la reîncadrarea membrilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (funcţionari publici cu statut special) pe noile funcţii, grade, trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă, cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 potrivit cărora "la data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38."

Înalta Curte va înlătura criticile recurentului-reclamant subsumate cazurilor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., observând, în ceea ce priveşte incidenţa motivului de casare relativ la încălcarea de către prima instanţă a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii (pct. 5, art. 488, alin. (1), C. proc. civ.) că recurentul nu indică niciun text de lege imperativ încălcat de către judecătorul fondului sau o cerere adresată în faza judecăţii în fond care nu a făcut obiectul analizei instanţei în această etapă procesuală.

Relativ la criticile întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se observă că recurentul-reclamant înţelege să deducă spre analiză instanţei de control judiciar aspecte care ar rezulta din lipsa motivării soluţiei instanţei de fond prin raportare la greşita apreciere a normelor de drept material, combinând aşadar două motive de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (pct. 6 şi 8 C. proc. civ.).

Analizând considerentele sentinţei recurate, Înalta Curte constată că acestea fac referire atât la argumentele din cuprinsul cererii de chemare în judecată, la textele de lege pe care recurentul-reclamant le-a invocat în susţinerea acesteia, dar şi la apărările intimatei-pârâte formulate prin întâmpinare, astfel încât criticile CNSC subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt nefondate, urmând a fi respinse în consecinţă.

În privinţa incidenţei cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., recurentul-reclamant susţine că acesta prezintă relevanţă în susţinerea memoriului de recurs întrucât prima instanţă a încălcat dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi alin. (2) raportat la art. 431 alin. (2) C. proc. civ., neţinând cont de existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive (menţionate în memoriul de recurs) prin care au fost admise cererile de chemare în judecată ale unor angajaţi ai recurentului-reclamant referitoare la recalcularea unor drepturi salariale aferente unor tranşe de vechime corespunzătoare condiţiilor de încadrare în funcţie, clasă, grad profesional cuvenite pentru anumite perioade.

Înalta Curte va înlătura criticile recurentului-reclamant subsumate acestui caz de casare observând, pe de o parte obiectul cererii de chemare în judecată reprezentat de anularea măsurilor dispuse de către auditorii Curţii de Conturi referitoare la calcularea şi stabilirea salariilor de bază angajaţilor recurentului-reclamant, iar pe de altă parte având în vedere faptul că judecătorul fondului s-a raportat în analiza efectuată la ansamblul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în aceeaşi materie, dar având în vedere conţinutul actelor administrative deduse judecăţii, care reglementează aspecte juridice diferite de cele soluţionate de către alte instanţe judecătoreşti.

Pe de altă parte, se constată că în dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurenta-reclamantă analizează hotărârile judecătoreşti definitive invocate prin referire şi la materialul probator relevant în susţinerea incidenţei cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel încât în considerarea celor anterior expuse, instanţa de control judiciar va aprecia nerelevanţa acestor critici.

În ceea ce priveşte susţinerile recurentului-reclamant întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea ignoră dispoziţiile legale aplicabile în speţă şi materialul probator administrat în cauză, concluziile primei instanţe fiind apreciate ca temeinice şi legale pentru considerentele ce vor fi expuse.

În fapt, recurentul-reclamant susţine că, în raport de dispoziţiile art. 7 lit. a) şi j) din Legea nr. 153/2017 potrivit cărora "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX;(...) j) gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi" şi ale dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora "(1) Evaluarea performanţelor membrilor Consiliului, constatarea şi sancţionarea abaterilor disciplinare, formarea profesională şi oricare alte detalii organizatorice sunt reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat conform art. 37 alin. (2) (...)." măsurile dispuse în conţinutul actelor administrative contestate sunt nelegale.

Aceste aspecte învederate de recurentul-reclamant vizează în esenţă împrejurarea potrivit căreia în mod eronat autoritatea publică pârâtă a reţinut că salarizarea consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice se realizează prin raportare la cea a consilierilor de concurenţă, în condiţiile în care dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 101/2016 prevăd faptul că membrii Consiliului de Soluţionare a Contestaţiilor sunt funcţionari publice cu statut special, iar prevederile acestei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici precum şi cu prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

În înlăturarea acestor susţineri ale recurentului -reclamant, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 101/2016, modificată şi completată, potrivit cărora " (1) Membrii Consiliului sunt funcţionari publici cu statut special, denumiţi consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice. Aceştia sunt asimilaţi din punctul de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă.

(2) Preşedintele Consiliului este asimilat din punctul de vedere al salarizării funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar membrii colegiului sunt asimilaţi din punctul de vedere al salarizării funcţiei de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

(2^1) Membrilor Consiliului le sunt aplicabile toate drepturile, beneficiile şi obligaţiile specifice funcţiei publice.

(3) Personalul tehnico-administrativ are calitatea de personal contractual şi/sau funcţionari publici şi este salarizat potrivit reglementărilor aplicabile personalului contractual şi/sau funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale.

(4) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prezentei reglementări.

(5) Perioada exercitării funcţiei publice de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice constituie vechime în specialitatea avută în vedere la ocuparea funcţiei, respectiv juridică, economică sau tehnică.

(6) Prevederile art. 33 alin. (1) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la alin. (5)."

Aşadar, aceste prevederi legale fac trimitere expresă la dispoziţiile Legii concurenţei nr. 21/1996 care prevăd (art. 22 din lege) că funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru, iar funcţiile de vicepreşedinte şi consilier de concurenţă sunt asimilate celei de secretar de stat, consecinţa fiind aceea că personalul din cadrul CNSC, respectiv consilierii de soluţionare a contestaţiilor, beneficiază de regimul juridic prevăzut pentru funcţiile de demnitate publică.

Misiunea de audit financiar efectuată de intimata-pârâtă a relevat faptul că la intrarea în vigoare a Legii cadru nr. 153/2017, recurentul nu a respectat obligaţia prevăzută de art. 36 alin. (1) potrivit cărora "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38."

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte apreciază că drepturile salariale ale consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice se stabilesc prin raportare la dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora "Membrii Consiliului sunt funcţionari publici cu statut special, denumiţi consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice. Aceştia sunt asimilaţi din punctul de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă", respectiv având în vedere anexa nr. IX lit. B), pct. 27 şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

Aceste prevederi stabilesc faptul că gradaţiile corespunzătoare tranşelor de vechime sunt incluse în indemnizaţia lunară/salariul de bază, dispoziţii legale aplicabile în cazul consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice dată fiind asimilarea acesteia cu cea a categoriei demnitarilor care, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 raportat la art. 7 lit. d) din acelaşi act normativ, nu beneficiază de sporuri permanente, temporare şi/sau de doctorat, indemnizaţia lunară fiind singura formă de remunerare.

Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, modificată şi completată potrivit cărora "Salariile de bază ale personalului încadrat în funcţii specifice, care nu sunt prevăzute în prezenta lege, se stabilesc de ordonatorii principali de credite cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, al Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru funcţionarii publici, prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta lege şi aplicabile categoriei de personal respective."

Aşadar, în raport de aceste prevederi legale, se impunea stabilirea salariilor de bază prin înmulţirea coeficienţilor din Anexa nr. 9-B-Funcţii de demnitate publică numite cu salariu minim brut garantat în plată, respectiv prin aplicarea coeficienţilor corespunzători indemnizaţiilor persoanelor numite în funcţii publice de consilieri de concurenţă, vicepreşedinte şi preşedinte, potrivit legii, din cadrul Consiliului Concurenţei.

Argumentaţia recurentului-reclamant expusă în memoriul de recurs este contrazisă de interpretarea sistematică a textelor de lege anterior menţionate, acesta solicitând în fapt aplicarea dispoziţiilor din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici referitoare la modalitatea de stabilire a drepturilor salariale unei categorii de personal asimilat în mod expres demnitarilor prin prevederi legale explicite.

În acest context, apreciind că prin aceste susţineri recurentul-reclamant tinde la generarea aplicării unei lex-tertia, Înalta Curte, în acord cu considerentele judecătorului fondului, va constata că măsura dispusă prin actul administrativ contestat, referitoare la modalitatea de încadrare, stabilire şi acordare a drepturilor salariale ale consilierilor de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice, este legală.

Nu poate fi primită concluzia recurentului-reclamant potrivit căreia măsurile adoptate referitoare la salarizarea consilierilor ar fi legale în considerarea dispoziţiilor art. 46 alin. (2)1 şi alin. (4) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora "Membrilor Consiliului le sunt aplicabile toate drepturile, beneficiile şi obligaţiile specifice funcţiei publice. (...).Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prezentei reglementări. ", având în vedere faptul că în mod explicit dispoziţiile art. 46 alin. (1) asimilează în mod expres membrii Consiliului de soluţionare a contestaţiilor din punct de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă, iar dispoziţiile art. 22 din legea concurenţei nr. 21/1996 prevăd explicit statutul de demnitate publică al consilierului de concurenţă care beneficiază în mod exclusiv de indemnizaţie pentru activitatea prestată.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la măsura prin care intimata pârâtă a analizat modul de stabilire a drepturilor salariale ale personalului contractual din cadrul CNSC la trecerea într-o tranşă de vechime superioară, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate în considerarea dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice potrivit cărora "Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acesta, sunt următoarele:

a) gradaţia 1 - de la 3 ani la 5 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;

b) gradaţia 2 - de la 5 ani la 10 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

c) gradaţia 3 - de la 10 ani la 15 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

d) gradaţia 4 - de la 15 ani la 20 de ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază;

e) gradaţia 5 - peste 20 de ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază".

Înalta Curte constată că tranşa de vechime în muncă prevăzută de art. 10 alin. (4) din Legea cadrul nr. 153/2017 nu poate fi calculată prin echivalare cu nivelul de salarizare pentru funcţii similare, impunându-se aplicarea acestor tranşe de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acesta. De altfel, criticile recurentei din memoriul de recurs sunt sumare sub acest aspect astfel încât în acord cu soluţia pronunţată de către instanţa de fond, Înalta Curte va constata legalitatea măsurii dispuse de către intimata pârâtă.

Având în vedere aspectele de drept anterior menţionate, constatând că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor împotriva sentinţei civile nr. 2051 din 7 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2020, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.