Şedinţa publică din data de 20 mai 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Acţiunea judiciară
1.1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 17 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, au solicitat:
(i) în principal, anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024 şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, precum şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;
(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024
Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanţa învestită cu cererea de chemare în judecată apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, reclamanţii au arătat că înţeleg să invoce şi excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.
1.2. La data de 26.04.2024, reclamanţii au formulat cerere de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei care priveşte anularea aceluiaşi act administrativ.
2. Cererile de intervenţie
2.1. La data de 18 aprilie 2024, petenta D. a depus cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinic şi legal a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău.
2.2. La data anterior arătată, petenţii E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., petenţii N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi X., precum şi petenţii Y., Z. şi AA. au depus cereri de intervenţie principale având un obiect similar cu acţiunea judiciară.
2.3. La aceeaşi dată, petenţii BB., CC., DD., EE., FF. şi GG. au depus o cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor, prin care s-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
3. Hotărârea de declinare
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 2252 din 18 aprilie 2024, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
4. Alte aspecte procesuale
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal la 24.04.2024.
La termenul de judecată din 26 aprilie 2024, instanţa de fond:
- a respins, în principiu, cererile de intervenţie principale formulate de intervenienţii D., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi X., ca inadmisibile;
- a încuviinţat, în principiu, cererile de intervenţie principale formulate de intervenienţii E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., precum şi de intervenienţii Y., Z. şi AA.;
- a încuviinţat, în principiu, cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii BB., CC., DD., EE., FF..
5. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 219 din 26 aprilie 2024:
- a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;
- a respins excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, ca inadmisibilă;
- a respins cererea de anulare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;
- a respins cererile de intervenţie principale şi cererea de intervenţie accesorie admise în principiu, ca neîntemeiate.
6 Calea de atac exercitată
6.1. La 26 aprilie 2024, reclamanţii A., B. şi C. au declarat recurs împotriva sentinţei instanţei de fond şi au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării şi a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecinţa menţinerii ca temeinice şi legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcţiile de preşedinte şi locţiitor de preşedinte ale Birourilor de circumscripţie electorală judeţeană, municipală, orăşenească şi comunală de pe raza Judeţului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 şi nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Preşedintele Tribunalului Buzău.
6.2. La 29 aprilie 2024, intervenienţii L. şi M. au declarat recurs şi au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării şi a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecinţa menţinerii ca temeinice şi legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcţiile de preşedinte şi locţiitor de preşedinte ale Birourilor de circumscripţie electorală judeţeană, municipală, orăşenească şi comunală pe raza judeţului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 şi nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Preşedintele Tribunalului Buzău.
6.3. La 30 aprilie 2024, intervenienţii BB., CC., DD., EE., FF. şi GG. au declarat recurs şi au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării şi a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecinţa menţinerii ca temeinice şi legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcţiile de preşedinte şi locţiitor de preşedinte ale Birourilor de circumscripţie electorală Judeţeană, municipală, orăşenească şi comunală pe raza Judeţului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 şi nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Preşedintele Tribunalului Buzău.
Ulterior, la 7 mai 2024, au declarat recurs motivat, A., B. şi C., L. şi M., E., F., BB., CC., DD., EE., FF. şi GG.. Recurenţii au solicitat casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admitere a cererii principale, a cererilor de intervenţie principale, a cererilor de intervenţie accesorie, anularea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecinţa menţinerii ca temeinice şi legale a proceselor-verbale nr. x/A/14.04.2024 şi nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Preşedintele Tribunalului Buzău.
6.4. În primul motiv de recurs, întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenţii au arătat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre fundamentată pe motive străine de natura pricinii, în contextul în care în mod eronat a considerat că respectivele contestaţii electorale privesc şi procedura de desemnare a Biroului Electoral Judeţean 10 Buzău, ceea ce ar fi atras competenţa Biroului Electoral Central de soluţionare a acestora. Or, obiectul contestaţiilor îl reprezintă modalitatea de numire a preşedinţilor şi locţiitorilor de preşedinţi în birourile electorale de circumscripţie municipală, orăşenească şi comunală. Ca atare, organul competent să le soluţioneze era Biroul electoral de circumscripţie judeţeană, iar nu Biroul Electoral Central, cum în mod greşit a apreciat instanţa de fond.
6.5. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că instanţa de fond a pronunţat sentinţa cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare
În dezvoltarea acestui motiv de casare recurenţii au formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:
* Este greşită calificarea juridică dată de instanţa de fond adreselor de recomandare emise de intimatul Biroului Electoral Central anterior desemnării iniţiale materializate prin cele două procese-verbale care reprezintă actul de investitură al conducerii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, municipală, orăşenească şi comunală. Acestea nu sunt acte administrative, ci acte de informare, motiv pentru care nu au fost contestate separat în instanţă.
* Prima instanţă a interpretat eronat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin coroborarea cu norme care nu sunt aplicabile pe subiectul analizat: art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum şi cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
Mai precis, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 115/2015 fac referire la Birourile secţiilor de votare, organisme subordonate direct Birourilor electorale de circumscripţie.
Norma de trimitere la care a făcut referire instanţa de fond la paragrafele 5, 6 şi 7 de la pagina 21 din sentinţă nu vizează Birourile de circumscripţie judeţene, orăşeneşti, municipale şi comunale.
În legătură cu trimiterea la prevederile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, aceasta priveşte birourile electorale judeţene organizate pentru un anumit tip de alegeri, în care numărul judecătorilor din birou este mai mare în raport de cel din birourile de circumscripţie pentru alegerile locale, fiind opţiunea legiuitorului să circumstanţieze în mod expres calitatea de magistrat şi, anume, judecători în exerciţiu ai tribunalului judeţean (nici procurorii parchetelor de pe lângă tribunale nefiind avuţi în vedere).
Recurenţii au subliniat că nu există nicio normă de trimitere din Legea nr. 115/2015 la acest text legal şi că acestuia nu-i poate fi extinsă aplicarea în cauza pendinte, cu excluderea normelor cât se poate de clare din Legea nr. 115/2015.
Intenţia legiuitorului, prin adoptarea Legii nr. 115/2015, cu precădere a art. 26 alin. (5), prin nominalizarea magistratului ca având prioritate la funcţia de preşedinte şi locţiitor de preşedinte, sub rezerva apartenenţei la domiciliu în aria de circumscripţie, a fost tocmai de a asigura cadrul imparţial şi legal al alegerilor locale.
Legislaţia foloseşte termenul de "magistraţi în funcţiune", fără a distinge în raport de instanţa/parchetul unde îşi desfăşoară activitatea respectiva persoană. Sintagma "magistraţi în funcţiune" trebuie interpretată în sensul de magistraţi în activitate, în opoziţie cu cei suspendaţi, detaşaţi sau care s-au retras din activitate etc, iar nu în sensul de magistraţi doar în activitate la tribunalul competent să efectueze tragerea la sorţi. Prin urmare, recurenţii au concluzionat că pe lista în discuţie trebuie să fie înscrişi magistraţi (judecători, procurori, magistraţi asistenţi) fără a ţine seama de gradul şi instanţa/parchetul unde aceştia funcţionează.
*Intimatul Biroului Electoral Central trebuia să se raporteze la prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi să emită o hotărâre de interpretare a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din aceeaşi lege dacă aprecia că pentru ciclul de alegeri din anul 2024 interpretarea sa este diferită faţă de practica administrativă anterioară.
Contrar raţionamentului instanţei de fond, intimatul a adoptat Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 fără a oferi premisele aplicării corecte a cadrului normativ privitor la alegerile pe teritoriul României, în condiţiile în care măsurile luate prin aceasta privesc doar jud. Buzău.
Recurenţii au apreciat că, în lipsa unei hotărâri cu caracter de interpretare a legii, publicate în Monitorul Oficial al României, cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 este nelegală.
În mod greşit instanţa de fond a considerat că Biroul Electoral Central poate adopta o astfel de poziţie, având în vedere atribuţiile generale prevăzute de art. 39 alin. (1) din lege, respectiv că acesta urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul ţării.
* Doar magistraţilor cu domiciliile pe raza judeţelor Buzău, Ialomiţa, Dolj, Argeş Sibiu, Giurgiu şi Mureş li s-a instituit o condiţie suplimentară din partea Biroului Electoral Central pentru a fi desemnaţi pe lista preşedinţilor şi locţiitorilor de preşedinţi ai birourilor electorale, respectiv aceea de a fi magistraţi în funcţiune la tribunalul judeţului respectiv. Această situaţie discriminatorie este cauzată de modalitatea nelegală în care intimatul a interpretat şi a aplicat art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
7. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Răspunzând punctual la motivele de recurs, partea a precizat următoarele:
* Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat, întrucât, pentru a fi incidente dispoziţiile legale menţionate şi pentru a determina casarea sentinţei recurate, este nevoie ca întreaga motivare a instanţei de fond să cuprindă fie motive contradictorii, fie motive străine de natura cauzei.
Argumentul necompetenţei materiale a Biroului Electoral Central în soluţionarea contestaţiilor este neîntemeiat, întrucât, dacă se contestă atât componenţa unui birou electoral de circumscripţie judeţeană, cât şi componenţa tuturor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală din raza teritorială a aceluiaşi birou electoral de circumscripţie judeţeană, Biroul Electoral Central devine competent să analizeze componenţa acestora din urmă, deoarece toate birourile electorale de circumscripţie menţionate au preşedinţii şi locţiitorii desemnaţi printr-o operaţiune de tragere la sorţi unică, efectuată de preşedintele tribunalului respectiv.
Intimatul a susţinut că această concluzie se impune datorită faptului că se invocă aceleaşi motive de nelegalitate în privinţa tragerii la sorţi referitoare la desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie.
* Motivul de casare nominalizat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este nefondat.
În ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, intimatul a arătat că este ignorată importanţa acordată de legiuitor criteriului de desemnare prevăzut de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, potrivit căruia desemnarea se face din lista magistraţilor şi a celorlalţi jurişti, în mod imperativ, "pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie".
Intimatul a susţinut că intenţia legiuitorului este ca magistraţii prevăzuţi la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 să fie magistraţi în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acesta, nefiind reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraţilor din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea.
În concepţia sa, în cauză se impune interpretarea sistematică şi interpretarea teleologică a dispoziţiilor menţionate anterior în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum şi cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, care se referă la tragerea la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti.
Din interpretarea coroborată a prevederilor menţionate rezultă că lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, care se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, conform dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, este alcătuită cu respectarea art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente,
În opinia intimatului Biroul Electoral Central, numai în ipoteza în care un tribunal dintr-un judeţ şi parchetul de pe lângă acesta nu dispun de un număr suficient de judecători şi procurori pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul respectiv, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză pot fi înscrişi magistraţi în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022.
Intimatul a menţionat că nu este întemeiat nici argumentul invocat de recurenţi cu privire la crearea unei situaţii discriminatorii pentru contestatori faţă de magistraţii din judeţele în care nu s-a dispus anularea tragerii la sorţi. Biroul Electoral Central nu poate analiza din oficiu legalitatea operaţiunii de tragere la sorţi în toate judeţele din România. Totodată, fiind vorba despre situaţii diferite, nu este îndeplinită o condiţie pentru existenţa unei stări de discriminare.
Alt argument al intimatului este neîndeplinirea condiţiei imperative a exercitării funcţiei de magistrat de către o parte dintre contestatori.
Astfel, intimatul a arătat că, din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reiese că doar magistraţii, alături de experţii electorali pot fi desemnaţi ca preşedinţi sau locţiitori în birourile electorale de circumscripţie. Per a contrario, persoanele asimilate magistraţilor nu îndeplinesc condiţia imperativă menţionată, nefiind magistraţi.
Intimatul a mai susţinut că nu este respectat criteriul apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.
Intimatul a concluzionat în sensul că desemnarea magistraţilor pe baza criteriilor stabilite de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, dispusă prin actul administrativ atacat, corespunde dispoziţiilor legale şi răspunde inclusiv necesităţii bunei desfăşurări a activităţii instanţelor sau parchetelor de unde aceştia provin. Astfel, situaţiile care s-au ivit în practică în care magistraţii au fost desemnaţi de la alte instanţe, în scopul de a obţine diurna, au afectat atât buna desfăşurare a activităţii instanţelor şi parchetele de la care proveneau, cât şi a birourilor electorale la care erau desemnaţi, fiind totodată de natură a greva bugetul de stat.
8. Alte aspecte procesuale
La termenul de judecată din 16 mai 2024, instanţa a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, cerere formulată de intimatul Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă, pentru argumentele prezentate în încheierea de şedinţă de la acea dată.
9. Soluţia instanţei de recurs
9.1. Consideraţii generale
Aşa cum s-a arătat la pct. 1 al prezentei decizii, recurenţii A., B. şi C. au supus controlului instanţei de contencios administrativ legalitatea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, prin care intimatul Biroul Electoral Central a admis contestaţiile formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea Biroul electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor municipale, orăşeneşti şi comunale din jud. Buzău.
În motivarea acestui act administrativ unilateral cu caracter individual, emitentul a reţinut că sunt fondate susţinerile contestatorilor referitoare la nerespectarea de către Preşedintele Tribunalului Buzău a criteriilor de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie constituite în jud. Buzău şi a locţiitorilor acestora, criterii prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.
În concret, deficienţele constatate de intimatul Biroul Electoral Central în hotărâre sunt următoarele:
- înscrierea în lista magistraţilor întocmită de Preşedintele Tribunalului Buzău a unor persoane care:
* nu sunt magistraţi în exerciţiu la Tribunalul Buzău sau la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, fiind magistraţi în exerciţiu la alte instanţe;
* nu au calitatea de magistraţi, în sensul Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare (poz. 13 şi 15 din listă);
- nerespectarea în cazul mai multor desemnări a criteriului aproprierii domiciliului sau reşedinţei persoanei desemnate de localitatea în care funcţionează biroul electoral de circumscripţie unde a fost desemnată, cum ar fi preşedinţii sau locţiitorii acestora desemnaţi la birourile electorale de circumscripţie constituite în oraşul Nehoiu, oraşul Pătârlagele, comuna Balta Albă, comuna Bozioru, comuna Breaza, comuna Buda, comuna Chiojdu, comuna Luciu, comuna Siriu, comuna Vadu Paşii, etc.
Intimatul Biroul Electoral Central a arătat faptul că în mai multe adrese de răspuns către tribunale şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că: "magistraţii prevăzuţi la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie să fie magistraţi în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acesta, în condiţiile în care nu este reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraţilor din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea."
Magistraţii care iau parte la respectiva procedura trebuie să fie în exerciţiu la tribunalul competent atât la momentul întocmirii listei, cât şi la momentul efectuării tragerii la sorţi.
Numai în ipoteza în care un tribunal dintr-un judeţ şi Parchetul de pe lângă acesta nu dispun de un număr suficient de judecători şi procurori pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul respectiv, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi pot fi înscrişi magistraţi în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2022.
Pe cale de consecinţă, măsurile dispuse prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 au fost următoarele:
- desfiinţarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea biroul electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor municipale, oraşele şi comunale din jud. Buzău;
- reluarea operaţiunii de desemnare în sensul arătat mai sus - judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă acesta;
- dacă nu sunt suficienţi, pe listă pot fi înscrişi judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului Buzău, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea;
- după care vor fi traşi la sorţi juriştii înscrişi în corpul experţilor electorali care au o vechime specialitate de cel puţin cinci ani;
- repartizarea acestor persoane se va face pe baza criteriului aproprierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.
După cum s-a precizat la pct. 5 al deciziei de faţă, prima instanţă:
- a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;
- a respins excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, ca inadmisibilă;
- a respins cererea de anulare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;
- a respins cererile de intervenţie principale şi cererea de intervenţie accesorie admise în principiu, ca neîntemeiate.
Recurenţii nu au contestat soluţia dată cu privire la excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024.
Soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii, ca neîntemeiată, este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.
Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:
9.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."
Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.
Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.
Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de recurenţi în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.
Recurenţii au susţinut, printre altele, şi faptul că sentinţa cuprinde considerente contradictorii şi străine de natura cauzei, deoarece prima instanţă a reţinut în mod eronat că respectivele contestaţii electorale privesc şi procedura de desemnare a Biroului Electoral Judeţean 10 Buzău, ceea ce ar fi atras competenţa Biroului Electoral Central de soluţionare a acestora.
Instanţa de control judiciar reţine că această critică de nelegalitate se subsumează, în realitate, motivului de recurs nominalizat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizată în cadrul acestuia.
Prin urmare, în raport de argumentele mai sus arătate, Înalta Curte reţine că nu este fondat motivul de recurs analizat.
9.3. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")
9.3.1. Critica referitoare la necompetenţa materială a Biroului Electoral Central în soluţionarea contestaţiilor administrative promovate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţii orăşeneşti, municipale şi comunale din judeţul Buzău
Prima instanţă a respins această critică de nelegalitate a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 cu motivarea că, în aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central era competent să analizeze contestaţiile administrative care au vizat atât Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 cât şi Procesul-verbal nr. x/A/2024 de la aceeaşi dată privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău.
Recurenţii susţin faptul că nu au fost depuse contestaţii administrative împotriva modului de constituire a Biroului Electoral Judeţean, deoarece modalitatea de desemnare a preşedintelui şi locţiitorului de preşedinte a fost făcută cu respectarea îndrumărilor date de Biroul Electoral Central. În realitate, prin conţinutul acestor contestaţii s-a avut în vedere modalitatea de numire a preşedinţilor şi locţiitorilor de preşedinţi, în birourile electorale de circumscripţie orăşeneşti, municipale şi comunale din judeţul Buzău. În atare situaţie, autoritatea competentă să soluţioneze aceste contestaţii era Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană, iar nu Biroul Electoral Central, cum în mod greşit a apreciat instanţa de fond.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.
Conform dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."
În speţa de faţă, instanţa de control judiciar reţine că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea aceloraşi criterii de desemnare nominalizate în legislaţia incidentă în materie, legislaţie arătată atât în cuprinsul Procesului-verbal nr. x/A/2024 cât şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024.
De asemenea, relevant este şi faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operaţiunea de tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului este unică.
În plus de aceasta, recurenţii invocă aceleaşi motive de nelegalitate în privinţa tragerii la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie.
În consecinţă, în contextul în care s-a criticat întreaga operaţiune materială a tragerii la sorţi, nu poate fi primită afirmaţia recurenţilor potrivit căreia prin contestaţiile formulate şi soluţionate de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 nu ar fi criticat inclusiv Procesul-verbal nr. x/A/2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Buzău.
9.3.2. Critica referitoare la pronunţarea sentinţei atacate cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare
În primul rând, recurenţii arată că este greşită calificarea juridică dată de instanţa de fond adreselor de recomandare emise de intimatul Biroului Electoral Central anterior desemnării iniţiale materializate prin cele două procese-verbale aflate în discuţie, nefiind vorba despre acte administrative distincte care se impuneau a fi contestate separat.
Instanţa de control judiciar apreciază că este corectă afirmaţia recurenţilor, deoarece aceste adrese de răspuns către tribunale, nominalizate în cuprinsul Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, nu sunt acte administrative, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să fie supuse unui anumit regim de contestare.
În al doilea rând, recurenţii susţin că instanţa de fond a interpretat eronat art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, întrucât "a invocat prevederi legale străine de natura pricinii, fără legătură cu cauza pendinte, scoase din context." În opinia acestora, dispoziţiile art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum şi cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 nu sunt incidente în speţa de faţă, deoarece nu vizează birourile de circumscripţie judeţene, orăşeneşti, municipale şi comunale. Legislaţia foloseşte termenul de "magistraţii în funcţiune", fără a distinge în raport de instanţa/parchetul unde îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.
Potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare: "Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de (51) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice."
Într-adevăr, norma anterior citată nu distinge cu privire la magistraţii care participă la tragerea la sorţi, respectiv nu indică instanţa/parchetul la care aceştia trebuie să funcţioneze sau gradul profesional pe care trebuie să îl deţină pentru a fi eligibili pe listele în discuţie.
Însă, Înalta Curte consideră că este corectă argumentaţia judecătorului fondului cauzei în sensul că se impune interpretarea sistematică şi teleologică a acestei norme, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu privire la această modalitate de interpretare juridică, în mod justificat instanţa de primă jurisdicţie s-a raportat şi la dezlegarea dată de Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a statuat în sensul că: "(…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală."
În concret, potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015: "În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2)."
La rândul său, acesta din urmă este o normă de trimitere în care se menţionează că: "Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare."
În temeiul prevederilor art. 13 alin. (2) din acest ultim act normativ: "Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, pentru circumscripţia electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării."
Aşadar, din interpretarea sistematică şi teleologică a normelor anterior citate rezultă faptul că voinţa legiuitorului a fost aceea ca magistraţii care compun birourile electorale aflate în discuţie să fie judecători în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum şi la judecătoriile din circumscripţia teritorială a acestuia, respectiv procurori în exerciţiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripţia teritorială a tribunalului.
De altfel, în acest sens s-a statuat şi prin art. 3 alin. (1) - (3) din Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC.
Este de observat şi faptul că maniera în care în Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC s-a stabilit ordinea de prioritate în desemnarea magistraţilor în exerciţiu la tribunal/parchetul de pe lângă tribunal, în raport cu magistraţii în exerciţiu la judecătoriile/parchetele arondate acestora, nu a făcut obiect de analiză în cauza de faţă, întrucât nu a fost criticată în recurs, iar recurenţii-reclamanţi au calităţi profesionale diferite (C. este magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, B. face parte din personalul asimilat magistraţilor în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, iar A. este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti).
În altă ordine de idei, în mod justificat prima instanţă a apreciat că nu este îndeplinită condiţia imperativă a exercitării funcţiei de "magistrat" de către o parte dintre recurenţi.
Astfel, din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reiese faptul că doar "magistraţii", alături de experţii electorali pot fi desemnaţi ca preşedinţi sau locţiitori în birourile electorale de circumscripţie.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:
"(1) Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
(2) Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor."
Persoanele asimilate magistraţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 221 din legea anterior arătată, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte, nominalizaţi în art. 235 din aceeaşi lege, nu îndeplinesc condiţia imperativă impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
Cu alte cuvinte, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte au drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 303/2022 pentru magistraţi. Cu toate acestea, drepturile magistraţilor prevăzute de alte legi, cum este Legea nr. 115/2015, nu pot fi dobândite, în lipsa unei norme speciale, de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte.
Ca atare, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cum este cazul recurentului C.) şi personalul asimilat magistraţilor în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov (cum este cazul recurentului B.) nu îndeplinesc condiţia imperativă impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, motiv pentru care nu pot fi desemnaţi în calitate de preşedinţi sau locţiitori în birourile electorale de circumscripţie.
Totodată, Înalta Curte apreciază că evoluţia ulterioară a practicii administrative şi judiciare, chestiune adusă în discuţie de către recurenţii, nu prezintă relevanţă din perspectiva analizării legalităţii Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 care urmează a fi evaluată în funcţie de circumstanţele existente la data adoptării sale.
În fine, instanţa de control judiciar reţine că decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, invocată de recurenţi cu titlu de practică judiciară nu prezintă relevanţă. Această decizie analizează legalitatea altei operaţiuni materiale de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din jud. Buzău şi a locţiitorilor acestora, concretizate în Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 18.04.2024, precum şi legalitatea Hotărârii BEC nr. 37/H/21.04.2024 de soluţionare a contestaţiei administrative. Aşa cum rezultă din conţinutul sentinţei nr. 209 din 2.04.2024, operaţiunea materială de tragere la sorţi a avut în vedere etapele stabilite de Biroul Electoral Central prin adresa nr. x/2024, ulterioară emiterii Hotărârii BEC nr. 19/H/16.04.2024.
În altă ordine de idei, din conţinutul sentinţei nr. 209 din 2.04.2024 rezultă faptul că reclamanţii din acea cauză erau judecători şi procurori pe raza de competenţă a Tribunalului Buzău, iar aceştia au contestat actele anterior nominalizate prin invocarea vătămării drepturilor lor subiective sau a intereselor lor legitime dintr-o altă perspectivă decât cea care se regăseşte în actele procesuale ale părţilor din prezenta cauză.
9.3.3. Critica referitoare la omisiunea Biroului Electoral Central de a emite o hotărâre de interpretare a legislaţiei referitoare la desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie judeţene, precum şi a birourilor electorale de circumscripţie orăşeneşti, municipale şi comunale
Recurenţii menţionează faptul că intimatul Biroul Electoral Central avea obligaţia legală să dea eficienţă prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi să emită o hotărâre de interpretare a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din aceeaşi lege dacă aprecia că pentru ciclul de alegeri din anul 2024 interpretarea sa este diferită faţă de practica administrativă consacrată în procedurile electorale derulate în anii 2016 şi 2020. În absenţa unei astfel de hotărâri ce ar fi fost publicată în Monitorul Oficial al României, interpretarea juridică realizată cu ocazia adoptării Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 nu poate fi primită.
În optica acestora, în mod greşit prima instanţă a apreciat că intimatul poate adopta o astfel de poziţie, în raport de atribuţiile generale ce îi sunt conferite de prevederile art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, în sensul că acesta "urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul ţării."
Recurenţii mai arată şi faptul că intimatul a adoptat Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 fără a oferi premisele aplicării corecte a dispoziţiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul României.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.
Prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 conferă intimatului Biroul Electoral Central un drept de apreciere în emiterea hotărârilor de interpretare a normelor cuprinse în Legea nr. 115/2015, însă lipsa unei hotărâri de interpretare nu poate afecta de plano legalitatea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 care este un act administrativ unilateral cu caracter individual a cărei legalitate urmează a fi analizată prin raportare la prevederile legale puse în aplicare de intimatul Biroul Electoral Central la momentul adoptării sale.
În ceea ce priveşte posibilitatea recurenţilor de a cunoaşte modalitatea de interpretare a normei în litigiu, Înalta Curte reţine faptul că recurentul A. a solicitat Biroului Electoral Central să îi precizeze dacă poate participa în calitate de preşedinte (locţiitor) de birou electoral pentru alegerile locale 2024 pe raza judeţului Buzău, în condiţiile în care în prezent este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti. Prin adresa de răspuns înregistrată sub nr. x/BEC 2024 din data de 03.04.2024, intimatul i-a precizat modalitatea în care urmează să fie întocmită lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, cu referire la dispoziţiile normative aplicabile; în plus de aceasta, intimatul i-a comunicat că nu îndeplineşte cerinţele legale pentru a fi înscris în lista magistraţilor întocmită de Preşedintele Tribunalului Buzău. (a se vedea dosar ÎCCJ nr. x/2024).
9.3.4. Critica recurenţilor referitoare la încălcarea principiului nediscriminării
Recurenţii au invocat crearea unei situaţii discriminatorii în privinţa acestora faţă de magistraţii din judeţele în care nu s-a dispus anularea tragerii la sorţi.
Înalta Curte apreciază că este nefondată această critică, întrucât legislaţia în materie electorală nu permite intimatului Biroul Electoral Central să analizeze din oficiu legalitatea operaţiunii de tragere la sorţi în toate judeţele din România.
9.3.5. În consecinţă, instanţa de control judiciar reţine că este nefondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
10. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul prevederilor art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate de contestatorii A., B. şi C. şi de intervenienţii BB., CC., DD., EE., FF., GG., E., F., L. şi M., împotriva sentinţei nr. 219 din 26 aprilie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile formulate de contestatorii A., B. şi C. şi de intervenienţii BB., CC., DD., EE., FF., GG., E., F., L. şi M., împotriva sentinţei nr. 219 din 26 aprilie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.