Şedinţa publică din data de 22 mai 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată la data de 22.04.2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, reclamantele A. şi B. au formulat, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Giurgiu, contestaţie şi cerere de suspendare a executării Hotărârii nr. 30H/19.04.2024, emisă de Biroul Electoral Central (BEC), prin care au solicitat, în principal, anularea acesteia şi, în consecinţă, menţinerea ca temeinic şi legal a Procesului-verbal nr. x/C din data de 11.04.2024, privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Giurgiu.
2. Hotărârea atacată cu recurs
Prin încheierea de şedinţă din data de 25 aprilie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Giurgiu şi a suspendat executarea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile indicate în punctul I.2 de mai sus, pârâtul Biroul Electoral Central a declarat recurs, prin care, invocând incidenţa cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de şedinţă recurate ca fiind nelegală şi, în consecinţă, respingerea cererii de suspendare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H din data de 19.04.2024.
În susţinerea căii de atac, recurentul a argumentat, în esenţă, în sensul că hotărârea instanţei de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât, în cauză, nu ar fi întrunite cumulativ condiţiile impuse de acest text de lege.
Referitor la existenţa unui caz bine justificat, raportat la motivele principale de aparentă nelegalitate reţinute de instanţa de fond, respectiv necompetenţa Biroului Electoral Central de a soluţiona contestaţiile ce privesc birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală şi tardivitatea formulării contestaţiilor respective, recurentul a arătat că, din interpretarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, ar reieşi că Biroul Electoral Central este competent să analizeze contestaţiile formulate cu privire la componenţa birourilor electorale de circumscripţie judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, însă, dacă se contestă atât componenţa unui birou electoral de circumscripţie judeţeană, cât şi componenţa tuturor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală din raza teritorială a aceluiaşi birou electoral de circumscripţie judeţeană, Biroul Electoral Central devine competent să analizeze componenţa acestora din urmă, deoarece toate birourile electorale de circumscripţie menţionate au preşedinţii şi locţiitorii desemnaţi printr-o operaţiune de tragere la sorţi unică, efectuată de preşedintele tribunalului respectiv.
În opinia recurentului, această concluzie s-ar impune în virtutea faptului că se invocă aceleaşi motive de nelegalitate în privinţa tragerii la sorţi referitoare la desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie şi, numai în ipoteza în care s-ar fi contestat exclusiv componenţa unui sau mai multor birouri electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală din raza teritorială a aceluiaşi birou electoral de circumscripţie judeţeană, ar fi fost competent să soluţioneze contestaţia Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană, acesta neputând dispune cu privire la legalitatea propriei sale compuneri.
Cu privire la tardivitatea contestaţiilor soluţionate prin hotărârea Biroului Electoral Central atacată, recurentul a învederat că, potrivit Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 3H/20.03.2024, termenele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, respectiv termenele prevăzute de Legea nr. 33/2007 şi de Legea nr. 115/2015, altele decât cele stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, se consideră împlinite la ora 23:59 în datele prevăzute în Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024.
A mai subliniat recurentul că această hotărâre a Biroului Electoral Central, dată în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 199/2024, este în vigoare şi produce efecte juridice, astfel încât termenul prevăzut de art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se împlineşte la ora 23:59 a ultimei zile, respectiv 18.04.2024. Întrucât contestaţiile soluţionate prin hotărârea Biroului Electoral Central atacată au fost introduse până la data de 18.04.2024, acestea ar fi fost depuse în termenul legal, motiv pentru care Biroul Electoral Central le-a examinat pe fond.
În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, raportat la aspectele reţinute de instanţa de fond, respectiv "perturbarea previzibilă gravă a organizării şi funcţionării birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu", recurentul a arătat că prin procesul-verbal din data de 21.04.2024, privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 din judeţul Giurgiu, a fost pusă în executare Hotărârea BEC nr. 30H/19.04.2024, astfel că măsura reluării tragerii la sorţi a cărei suspendare s-a solicitat era deja adusă la îndeplinire, nemaiputând fi suspendată executarea hotărârii BEC.
A mai arătat recurentul că instanţa de fond trebuia să prevadă că suspendarea hotărârii BEC ar determina existenţa simultană a două trageri la sorţi, cea consemnată prin procesul-verbal din 11.04.2024, respectiv cea consemnată prin procesul-verbal din 21.04.20243, aspect de natură să perturbe cursivitatea calendarului alegerilor stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024, respectiv activitatea birourilor electorale de circumscripţie.
De asemenea, recurentul a învederat că respectarea desemnării magistraţilor pe baza criteriilor stabilite de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, dispusă prin actul administrativ atacat, corespunde dispoziţiilor legale şi răspunde inclusiv necesităţii bunei desfăşurări a activităţii instanţelor sau parchetelor de unde provin aceştia.
Totodată, recurentul a subliniat că nu există un drept subiectiv de a participa la tragerea la sorţi în vederea desemnării în funcţia de preşedinte sau locţiitor al acestuia, al unui birou electoral de circumscripţie, aceasta fiind exclusiv o îndatorire de serviciu, îndeplinită în condiţiile legii.
Nu în ultimul rând, recurentul a argumentat în sensul că hotărârea recurată este nemotivată cu privire la cerinţa pagubei iminente, rezumându-se la generalităţi nesusceptibile de verificare.
4. Apărările formulate în cauză
Legal citate, intimatele - reclamante A. şi B., precum şi intimatul - pârât Tribunalul Giurgiu nu au formulat întâmpinări, însă intimatele - reclamante au depus note scrise, prin care au învederat că reclamanta A. a fost desemnată preşedinte al Biroului de Circumscripţie Comunală nr. 47 Stăneşti şi reclamanta B. a fost desemnată locţiitor în cadrul Biroului de Circumscripţie Comunală nr. 21 Ghimpaţi.
II. Soluţia instanţei de recurs asupra căii de atac formulate
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, în raport de motivele de casare invocate şi normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Biroul Electoral Central este fondat, pentru următoarele considerente:
Din circumstanţele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine că, prin Hotărârea nr. 30H/19.04.2024, emisă de recurentul - pârât, s-a dispus admiterea contestaţiilor formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora la alegerile din data de 9 iunie 2024, precum şi desfiinţarea procesului-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024, privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Giurgiu şi a locţiitorilor acestora pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024, întocmit de Tribunalul Giurgiu.
Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 19 Giurgiu şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, dar şi ducerea la îndeplinire a acţiunilor prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 şi 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 în termenele prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.
Prin cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii în cauza pendinte, intimatele - reclamante au solicitat, printre altele, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 14 din acelaşi act normativ, suspendarea executării actului atacat, iar prima instanţă a apreciat întrunite, în cauză, cele două condiţii impuse de art. 14 indicat anterior, dispunând suspendarea executării Hotărârii BEC nr. 30H/19.04.2024 în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Prin calea de atac exercitată împotriva acestei soluţii a instanţei de fond, dincolo de unele referiri la situaţia de fapt, recurentul - pârât a dezvoltat critici subsumate motivelor de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Procedând la analiza argumentelor prin care recurentul a evocat, în esenţă, o pretinsă încălcare, de către prima instanţă, din perspectiva verificării îndeplinirii cerinţei pagubei iminente impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, a obligaţiei de motivare a hotărârii judecătoreşti, Înalta Curte reţine că o atare obligaţie se referă, conform prevederilor art. 425 C. proc. civ., la prezentarea argumentelor părţilor, stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, expunerea unui raţionament propriu pentru care s-a ajuns la adoptarea soluţiei date în cauză, elemente ce se regăsesc în cuprinsul hotărârii supuse recursului în prezenta cauză.
Curtea de Apel Bucureşti a arătat în mod expres motivele pentru care s-a ajuns la soluţia adoptată, precum şi silogismul logico-juridic ce a stat la baza acesteia, fiind respectate prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.
În jurisprudenţa sa constantă, instanţa supremă a stabilit că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar. Înalta Curte a mai statuat că motivarea hotărârii constituie o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil.
Instanţa de judecată nu este obligată legal să răspundă oricărui argument de fapt şi de drept invocat de parte, ci să analizeze chestiunea litigioasă, sens în care poate să analizeze global argumentele respective, printr-un raţionament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esenţial - ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menţionate în cererea părţii în sprijinul aceluiaşi motiv, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmaţie a unei părţi nu deschide calea recursului, pentru nemotivare.
Contrar celor evocate de recurentul - pârât, argumentele prezentate de prima instanţă nu au natura unor generalităţi nesusceptibile de verificare, ci reprezintă o analiză a aspectelor invocate de intimatele - reclamante prin cererea de suspendare, în susţinerea tezei îndeplinirii cerinţei pagubei iminente. Cât priveşte criticile referitoare la greşita interpretare şi aplicare a legii la stabilirea situaţiei juridice în cauză, ele vor fi avute în vedere cu ocazia examinării motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În raport de aceste aspecte, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al criticilor circumscrise motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât încheierea de şedinţă atacată cuprinde argumente pe care şi-a fundamentat Curtea de Apel Bucureşti soluţia pronunţată, chiar dacă acestea sunt succint exprimate.
Ceea ce trebuie observat în cauză este faptul că cerinţa existenţei unei motivări concise, care nu are elemente de contradictorialitate, este îndeplinită, fiind respectate garanţiile unui proces echitabil şi ale dreptului la apărare.
Analizând în continuare criticile subsumate motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte le găseşte fondate, hotărârea pronunţată în primă instanţă fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 şi art. 2 alin. (1) lit. ş) din acelaşi act normativ, din perspectiva îndeplinirii condiţiei "pagubei iminente".
Înalta Curte are în vedere, din perspectivă generală, împrejurarea că acţiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor clamate, însă doar atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autorităţile publice.
Conform art. 15 alin. (1) prima teză din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14 din acelaşi act normativ, text care prevede că "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente (...) persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral (...)."
Îndeplinirea celor două condiţii reglementate de art. 14 din actul normativ sus evocat, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, este verificată, în funcţie de circumstanţele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza argumentelor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru a crea un dubiu asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat.
Noţiunea de "pagubă iminentă" are o definiţie legală reglementată prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că, prin aceasta, se înţelege un prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Înalta Curtea observă însă că prin cererea de chemare în judecată, din perspectiva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora (asupra căreia instanţa de fond a dispus suspendarea actului administrativ atacat), intimatele - reclamante nu au invocat un prejudiciu material ce ar fi fost produs acestora prin Hotărârea BEC nr. 30H/19.04.2024. De asemenea, nu au arătat nici de ce acest prejudiciu ar fi greu sau imposibil de reparat, astfel încât să fie necesară intervenţia de urgenţă a instanţei de contencios administrativ.
Se reţine că paguba iminentă nu se analizează în general, prin prisma implicaţiilor pe care le-ar putea avea executarea actului administrativ emis asupra unei categorii nedeterminate, ci, în concret, prin prisma persoanei celui vizat şi a situaţiei sale specifice.
Paguba iminentă implică o anumită urgenţă dată de faptul că executarea actului administrativ ar aduce o atingere gravă şi imediată asupra situaţiei reclamantelor sau intereselor acestora, iar dovedirea pagubei iminente, precum şi necesitatea prevenirii acesteia sunt în sarcina reclamantelor, în acord cu prevederile art. 10 şi art. 249 C. proc. civ.
Spre deosebire de condiţia cazului bine justificat, aprecierea îndeplinirii condiţiei pagubei iminente nu se poate face doar la nivel de aparenţă şi prin specularea unui eventual efect teoretic imediat al actului administrativ asupra reclamantelor. În acest din urmă sens, Înalta Curte subliniază că intimatele - reclamante nu acţionează în faţa instanţei judecătoreşti sub aspectul invocării unui pretins drept electoral care să le fi fost încălcat, ci în considerarea unei vocaţii de a fi implicate în activitatea de organizare şi desfăşurare a procesului electoral prin posibilitatea de participare într-un birou electoral ca efect al unei trageri la sorţi.
În aceste condiţii, instanţa nu poate specula asupra posibilelor implicaţii care ar rezulta ca urmare a executării Hotărârii BEC nr. 30H/19.04.2024, atât timp cât reclamantele nu au oferit instanţei nicio informaţie concretă în acest sens.
Într-un astfel de context, iminenţa producerii unei pagube apare ca fiind ipotetică, eventuală, iar nu previzibilă şi certă, aspect ce nu se circumscrie caracterului de excepţie al suspendării executării actului administrativ, conform regimului juridic pe care legea în vigoare îl conferă acestei instituţii juridice.
În orice caz, un pretins prejudiciu patrimonial, urmarea posibilităţii de pierdere a unei remuneraţii ce s-ar acorda în considerarea activităţii desfăşurate în cadrul biroului electoral, este susceptibil de a fi compensat ulterior în forma despăgubirilor în măsura anulării în mod definitiv a actului administrativ litigios ca efect al formulării acţiunii corespunzătoare şi sub rezerva demonstrării întrunirii cumulative a condiţiilor atragerii răspunderii autorităţii publice.
Astfel, interesul privat al intimatelor - reclamante asociat obţinerii acelei remuneraţii nu poate fi prevalent într-o astfel de situaţie interesului public vizând desfăşurarea procesului electoral în scopul alegerii membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024.
Cum intimatele - reclamante au calitatea de procuror, acestora le este plătită lunar indemnizaţia corespunzătoare activităţii desfăşurate în cadrul unităţii de parchet, motiv pentru care acea posibilă remuneraţie aferentă activităţii biroului electoral de circumscripţie nu reprezenta singurul venit pe care l-ar fi realizat în perioada de referinţă, astfel încât perspectiva neobţinerii sale nu determină un risc pentru asigurarea mijloacelor de trai, spre a avea deci vreun caracter decisiv.
Altfel spus, soluţia de suspendare a executării actului litigios emis de Biroul Electoral Central nu asigură un just echilibru între interesul privat al intimatelor - reclamante şi interesul public vizând desfăşurarea procesului electoral, câtă vreme premisa desemnării intimatelor - reclamante într-un birou electoral este rezultatul unei vocaţii, iar orice pretinsă pierdere de venit poate fi analizată ulterior în forma despăgubirilor aferente acţiunii de fond.
În continuare, Înalta Curte observă că prin cererea de chemare în judecată, intimatele - reclamante au invocat teza unei perturbări previzibile grave a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, reglementată de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004. În acest sens au susţinut că s-ar fi ajuns la suspendarea activităţii birourilor electorale de circumscripţie, având ca efect depăşirea termenelor imperative instituite de legiuitor pentru desfăşurarea alegerilor, întrucât, în absenţa acestor birouri, nu s-ar putea proceda în continuare la desfăşurarea etapelor reglementate de lege pentru realizarea alegerilor. Au mai arătat intimatele - reclamante că judeţul Giurgiu ar fi fost pus, în opinia lor, într-un vădit dezavantaj faţă de alte unităţi administrativ teritoriale din restul ţării.
Or, aceste aspecte, ce au fost valorificate şi de prima instanţă spre a se justifica îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, nu se verifică în cauză, câtă vreme prin art. 3 şi art. 4 din Hotărârea BEC nr. 30H/19.04.2024 s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 19 Giurgiu şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, dar şi faptul că acţiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 şi 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.
De altfel, din informaţiile disponibile în cauză reiese că, anterior pronunţării de Curtea de Apel Bucureşti a încheierii din 25 aprilie 2024 recurate, se procedase deja la constituirea unor noi birouri electorale de circumscripţie în judeţul Giurgiu, astfel că procesul electoral îşi continua cursul, fără a se confirma pretinsa perturbare previzibilă gravă a funcţionării autorităţii publice sau serviciului public.
În concluzie, Înalta Curte constată că în cauza pendinte nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente, iar cum cele două condiţii esenţiale pentru suspendarea actului - cazul bine justificat şi paguba iminentă - se impun a fi întrunite în mod cumulativ, prima instanţă a aplicat eronat prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 şi art. 2 alin. (1) lit. ş) din acelaşi act normativ, când a suspendat executarea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
În acest context devine inutilă orice evaluare efectuată asupra condiţiei cazului bine justificat, întrucât, indiferent de concluzia la care s-ar ajunge cu privire la aceasta, nu poate interveni suspendarea executării actului administrativ litigios, în absenţa întrunirii cumulative a tuturor condiţiilor legale.
În contextul descris în paragrafele anterioare, se reţine incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 497 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul pârâtului Biroul Electoral Central, va casa încheierea de şedinţă din data de 25 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi, rejudecând, va respinge cererea formulată de reclamantele A. şi B. privind suspendarea executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâtul Biroul Electoral Central împotriva încheierii de şedinţă din data de 25 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează hotărârea recurată şi, rejudecând:
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central şi Tribunalul Giurgiu, privind suspendarea executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Giurgiu, precum şi a locţiitorilor acestora, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.