Şedinţa publică din data de 5 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 22 aprilie 2024, reclamanţii reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, au solicitat, în principal, suspendarea executării Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de pârât, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004,până la soluţionarea definitivă a cauzei; anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestaţiei formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Mureş, precum şi a locţiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024.
Totodată, au solicitat şi restabilirea situaţiei anterioare emiterii acestui act nelegal, în sensul constatării că actul de învestitură procesul-verbal nr. x/15.04.2024 îşi produce în continuare efectele.
În subsidiar, în situaţia în care instanţa nu va aprecia că este posibilă restabilirea situaţiei anterioare emiterii actului nelegal, s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024.
La data de 23 aprilie 2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. au depus o completare a cererii de chemare în judecată, chemând în judecată şi pârâtul Preşedintele Tribunalului Mureş, prin care au formulat şi cererea accesorie de Anulare a procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş.
Urmare a cererii de completare prin acţiunea formulată s-a solicitat:
1. Suspendarea executării Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de pârât, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. până la soluţionarea definitivă a cauzei
2. Anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestaţiei formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Mureş, precum şi a locţiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024.
3. Restabilirea situaţiei anterioare emiterii acestui act nelegal, în sensul constatării că actul de învestitură procesul-verbal nr. x/15.04.2024 îşi produce în continuare efectele.
4. Anularea procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş.
Suplimentar, având în vedere că a fost reluată tragerea la sorţi în scopul desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora în judeţul Mureş, concretizată în procesul-verbal indicat, s-a solicitat în mod accesoriu şi anularea acestuia ca efect al anulării actului vătămător Hotărârea nr. 32/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central şi în vederea restabilirii situaţiei anterioare emiterii sale.
La termenul de judecată din data de 30.04.2024, în dosarul nr. x/2024, Curtea a dispus disjungerea cererii în anulare şi a cererii de suspendare formulate de reclamanţii B. şi O. şi formarea unor noi dosare, cu termen de judecată la aceeaşi dată şi având ca părţi reclamanta B. şi pârâţii Biroul Electoral Central şi Preşedintele Tribunalului Mureş, respectiv reclamantul O. şi pârâţii Biroul Electoral Central şi Preşedintele Tribunalului Mureş.
I.2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a Hotărârii nr. 32 H/19 aprilie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, formulată de reclamanţii A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. şi U., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea în anulare formulată şi completată de reclamanţii A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. şi U. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Preşedintele Tribunalului Mureş.
S-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.
În baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, invocată de reclamantii A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. şi U..
I.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au formulat recurs reclamanţii solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia în data de 30.04.2024 în dosarul nr. x/2024, şi, ca urmare a rejudecării cauzei, admiterea în tot a cererii de chemare în judecată astfel cum a fost completată.
S-a solicitat, în principal, suspendarea executării Hotărârii B.E.C. nr. 32/H/19.04.2024 şi a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă a cauzei; anularea Hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestaţiei formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Mureş, precum şi a locţiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024; restabilirea situaţiei anterioare emiterii actului nelegal, în sensul constatării că actul de învestitură procesul-verbal nr. x/15.04.2024 îşi produce în continuare efectele şi anularea Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş.
În subsidiar, în situaţia în care s-ar apreciat că nu este posibilă restabilirea situaţiei anterioare emiterii actului nelegal s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 şi a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş.
Recurenţii au criticat soluţia primei instanţe pentru greşita aplicare a normelor de drept material, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
I.3.1. Sub un prim aspect s-a criticat modul în care curtea de apel a interpretat dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu privire la hotărârea Biroului Electoral Central care a înlăturat judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureş, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Târgu Mureş de la înscrierea pe lista întocmită de preşedintele Tribunalului Mureş în vederea tragerii la sorţi a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Mureş.
Au apreciat recurenţii că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare, precise şi previzibile, iar excluderea unei părţi a magistraţilor de la vocaţia de înscriere pe listă este contrară literei şi spiritului legii, nu asigură interpretarea unitară şi previzibilă a textelor de lege, atât din perspectivă temporară, prin raportare la desfăşurarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale anterioare, cât şi din perspectivă a aplicării în prezent, în mod neunitar la nivelul întregii ţări.
S-a arătat că este eronată aprecierea primei instanţe că în cazul unui număr insuficient de judecători de la tribunal se va apela la alte categorii de magistraţi, întrucât numărul unităţilor administrative din judeţ este întotdeauna net superior celui al magistraţilor în funcţie la orice tribunal din ţară. Din acest motiv, legiuitorul a acordat prioritate magistraţilor şi nu unei categorii de judecători sau de procurori, pentru că indiferent de instanţa sau parchetul din care aceştia provin, să fie acordată eficienţă scopului legal, al respectării legalităţii procesului electoral pe care îl conferă participarea magistraţilor.
Astfel, s-a operat în mod artificial şi discriminatoriu o distincţie nepermisă de Legea nr. 115/2015, care utilizează în mai multe ipoteze expresia "magistraţi", însă doar în anumite cazuri restrânge expres semnificaţia acestei expresii, în sensul în care prin magistrat se înţelege judecător în exerciţiu la o anumită instanţă, reţinându-se în acest sens ipoteza reglementată la art. 37 care vizează alegerile din municipiul Bucureşti, tragerea la sorţi efectuându-se "dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului", precum şi ipoteza prevăzută de art. 38 care reglementează desemnarea magistraţilor în Biroul Electoral Central dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Din modalitatea de redactare a textelor de lege, rezultă că legiuitorul a intervenit în mod expres pentru a restrânge conţinutul noţiunii, însă în cazuri speciale, norma fiind în aceste ipoteze de strictă interpretare, neputând fi extinsă prin analogie.
Au arătat recurenţii - reclamanţi că scopul legii este decelat din opţiunea legiuitorului de a acorda, cu titlul de regulă, profesiei juridice aptitudinea de a permite deţinerea acestor funcţii de autoritate, de preşedinte şi de locţiitor de preşedinte în birourile electorale, iar în cadrul acestei profesii, cu precădere magistraţilor şi, în secundar, în lipsa numărului necesar ocupării tuturor funcţiilor, celorlalte categorii de jurişti, care trebuie să prezinte o vechime minimă de 5 ani în profesie.
Utilizarea termenului de magistraţi are în vedere atât judecătorii cât si procurorii, în acord cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Referitor la criteriul teritorial utilizat de lege şi pretins a fi încălcat, s-a arătat că acesta este introdus pentru a facilita acestor magistraţi şi celorlalte profesii juridice participante exercitarea funcţiei pentru care optează în condiţii optime şi nu constituie condiţie pentru participarea în procesul de desemnare, deci nu are aptitudinea de a deveni temei pentru excluderea din acest proces de desemnare.
Extragerile au loc având în vedere acest criteriu, dar din profesiile agreate de lege, fiind un element subsidiar calităţii de magistrat sau jurist, pus la dispoziţia celor care sunt desemnaţi pentru a solicita înlocuirea dacă în urma extragerii lor criteriul nu a putut fi respectat.
Acest criteriu devine nerelevant şi în condiţiile în care toate persoanele interesate îşi manifestă apriori acordul pentru a participa în birourile electorale. Totodată, fiind vorba despre o tragere la sorţi, criteriul proximităţii este la dispoziţia celor extraşi, nu a celor care nu au fost desemnaţi prin tragere la sorţi, acesta fiind încă un argument în contra legalităţii hotărârii,
Deşi este o facilitate, un drept în favoarea celor care participă, intimatul-pârât Biroul Electoral Central l-a transformat într-o condiţie de legalitate a procesului de desemnare prin tragere la sorţi contrar textelor interpretate şi scopului legii.
Au arătat recurenţii reclamanţi că în mod greşit intimatul-pârât Biroul Electoral Central face referire la faptul că nu a putut verifica din documentele prezentate calitatea de magistrat a celor desemnaţi de preşedintele Tribunalului Mureş, în condiţiile în care că aceste aspecte nu au fost criticate prin contestaţia ce i-a fost adresată.
I.3.2. Sub un alt aspect de nelegalitate, a fost criticată sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia şi pentru încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora Biroul Electoral Central soluţionează exclusiv contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, astfel că Biroul Electoral Judeţean Mureş era competent să soluţioneze prezenta contestaţie.
Totodată, s-a arătat că textul de lege nu permite contestarea tragerii la sorţi a modului de alcătuire a listelor, a procesului-verbal întocmit cu acel prilej, ci exclusiv modul de organizare, respectiv componenţa biroului, în timp ce din preambulul Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 rezultă că intimatul pârât a soluţionat contestaţia privind "operaţiunea de desemnare prin tragere la sorţi", iar în considerente şi "nerespectarea criteriului aproprierii domiciliului sau reşedinţei persoanei desemnate de localitatea în care funcţionează biroul electoral de circumscripţie unde a fost desemnată".
I.3.3. Au invocat recurenţii şi încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, în condiţiile în care contestatorul nu a criticat includerea în lista magistraţilor a judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu Mureş, a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Târgu Mureş, astfel că verificările intimatului - pârât reflectate în hotărârea BBC nr. 32/H/19.04.2024 au fost în afara competenţelor şi limitelor învestirii BEC.
Pentru toate aceste motive s-a apreciat ca nelegală sentinţa nr. 119/30.04.2024 a Curţii de Apel Alba Iulia în ce priveşte respingerea petitelor de anulare a Hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestaţiei formulate împotriva desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Mureş, precum şi a locţiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024, şi a actului subsecvent, respectiv a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş, prin care a fost reluată tragerea la sorţi în scopul desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora în judeţul Mureş
I.3.4. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind suspendarea celor două acte administrative, s-a apreciat că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 33 din C. proc. civ.
În acest sens, s-a arătat că este justificat interesul solicitării suspendării executării hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024, precum şi a actului subsecvent, respectiv a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Preşedintelui Tribunalului Mureş în contextul derulării procesului electoral.
Referitor la existenţa "cazului bine justificat" s-a arătat că această condiţie cerută de lege este prefigurată faţă de împrejurarea depăşirii competenţei legale şi a limitelor învestirii, acestea reprezentând aspecte care pot fi cercetate la nivel "de aparenţă" şi care susţin îndoiala serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Iminenţa producerii unei pagube rezultă cu evidenţă din înlăturarea recurenţilor reclamaţi din funcţiile în care au fost desemnaţi şi din organizarea unei noi trageri la sorţi în data de 22.04.2024.
Sunt întrunite deci, condiţiile prevăzute de art. 15 şi motivele extrase din art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a fi admisă cererea de suspendare până la soluţionarea definitivă a cauzei.
I.4. Apărările formulate în cauză
I.4.1. Intimatul - pârât Biroul Electoral Central a formulat, în temeiul art. 519 din C. proc. civ., cerere de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
S-a arătat că problema de drept ce necesită dezlegare este dacă sintagma "lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi", din cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 2015/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se interpretează în sensul că:
- include atât judecătorii şi procurorii, cât şi toate categoriile de personal asimilate acestora, fără nicio distincţie în raport cu instanţa sau parchetul la care/pe lângă care funcţionează aceştia;
- include judecătorii şi procurorii care funcţionează la tribunalul, respectiv parchetul de pe lângă tribunalul la care se va face tragerea la sorţi;
- include exclusiv judecătorii care funcţionează la tribunalul la care se va face tragerea la sorţi.
4.2. Recurenţii-reclamanţi D. şi F. au depus punct de vedere prin care au solicitat admiterea cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
I.5. Procedura de soluţionare a recursului
În şedinţa publică din data 5 iunie 2024 Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având în vedere incompatibilitatea acestei proceduri cu caracterul urgent al procedurii impuse de soluţionarea cauzei pe calea ordonanţei preşedinţiale şi faptul că suspendarea impusă de lege într-o astfel de situaţie ar echivala cu lipsirea de finalitate a contestaţiei.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte, în opinia majoritară, constată că recursul declarat de reclamanţi este, pentru următoarele considerente:
Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin Hotărârea nr. 32/H/19.04.2024, în urma unei contestaţii, având ca temei dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015, intimatul pârât Biroul Electoral Central a constatat existenţa unor "deficienţe" ce au condus, în opinia acestuia la încălcarea prevederilor menţionate, soluţia fiind aceea de desfiinţare Procesului Verbal nr. 1674 din 15.04.2024 emis cu ocazia tragerii la sorţi a preşedinţilor şi locţiitorilor din birourile electorale de circumscripţie din judeţul Mureş şi reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor tuturor birourilor (judeţean şi locale) din judeţul Mureş.
S-a dispus şi ca lista ce conţine magistraţii din care urmează să aibă loc extragerea la sorţi să fie compusă din judecătorii în exerciţiu de la Tribunalul Mureş respectiv procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, iar în situaţia unui număr insuficient de la aceste unităţi să fie înscrişi judecători în exerciţiu de la judecătoriile din circumscripţie, respectiv procurori de la unităţile de parchet corespondente.
Au fost dispuse şi alte măsuri administrative pentru asigurarea continuităţii activităţii birourilor în procesul electoral.
Analiza motivelor de recurs
II.1. Motivul de recurs cu privire la modul în care curtea de apel a interpretat dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015
Înalta Curte reţine că, hotărârea atacată este emisă de Biroul Electoral Central, autoritate printre ale cărei atribuţii se numără şi cele prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea 115/2015, respectiv:
"c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;"
Reţinând că hotărârea emisă de Biroul Electoral Central se circumscrie acestei competenţe atribuite de legiuitor, Înalta Curte reţine că în prezentul litigiu se impune nu doar a se da o dezlegare chestiunii de drept ce priveşte interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, ci şi a se stabili dacă interpretarea dată de Biroul Electoral Central se circumscrie unui exces de putere, în sensul definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea 554/2004, acela de exercitare a dreptului de apreciere, aparţinând acestei autorităţi publice, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţie sau de lege, exces de putere care să constituie motiv de nulitate al hotărârii atacate.
În analiza acestui eventual exces de putere, Înalta Curte va ţine seama de marja de apreciere asociată competenţei atribuite Biroului Electoral Central de a asigura interpretarea unitară a legislaţiei electorale, de contextul în care se cere a fi făcută interpretarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 şi de legalitatea acestei interpretări, precum şi de proporţionalitatea între interesul public al desfăşurării alegerilor în condiţii de legalitate şi interesul individual al contestatorilor de beneficia de avantajul de natură salarială asociat desfăşurării acestei activităţi.
În ceea ce priveşte interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, Înalta Curte reţine că recurenţii au apreciat că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare, precise şi previzibile, iar excluderea unei părţi a magistraţilor de la vocaţia de înscriere pe listă este contrară literei şi spiritului legii, nu asigură interpretarea unitară şi previzibilă a textelor de lege, atât din perspectivă temporară, prin raportare la desfăşurarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale anterioare, cât şi din perspectivă a aplicării în prezent, în mod neunitar la nivelul întregii ţări.
Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a căror greşită interpretare şi aplicare se invocă, au următorul cuprins:
"Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de (51) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice."
Se reţine că textul normei instituie reguli de întocmire a listei magistraţilor şi a listei juriştilor care participă la tragerea la sorţi, reguli privind ordinea de prioritate în procedura de tragere la sorţi, precum şi reguli privind desemnarea în calitate de preşedinte/locţiitor ai biroului electoral de circumscripţie.
Referitor la lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, textul arată că aceasta va fi întocmită de preşedintele tribunalului, dintre "magistraţii" care îndeplinesc condiţiile legale, fără a distinge cu privire la gradul instanţei în cadrul căreia/pe lângă care funcţionează aceşti magistraţi.
La o primă vedere, având în vedere modul de redactare a textului şi aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, s-ar putea concluziona în sensul că, în lipsa oricărei distincţii, pe lista magistraţilor introduşi în urnă ar putea figura atât judecători în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, şi ai judecătoriilor arondate acestor tribunale, cât şi judecători în exerciţiu ce activează în cadrul curţilor de apel, ori chiar în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori magistraţi detaşati în cadrul altor instituţii/autorităţi, care pe perioada detaşării îşi păstrează calitatea de magistrat.
Înalta Curte, în opinie majoritară reţine că, în considerarea faptului că o interpretare gramaticală a sensului normei (care este de regulă, prioritară) nu este posibilă fiindcă ar atrage consecinţe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfăşurări a alegerilor, cât şi cu cel general al gestionării activităţii instanţelor în condiţii de eficienţă a actului de justiţie, se impune determinarea legăturii sale cu alte norme juridice, respectiv recurgerea la interpretarea sistematică, precum şi determinarea finalităţii/scopului normei, astfel cum a fost acesta gândit de legiuitor (interpretarea teleologică).
Înalta Curte, în opinie majoritară, consideră că interpretarea sistematică şi teleologică a acestei norme, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare este susţinută şi de dezlegarea dată de Curtea Constituţională care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a statuat în sensul că: "(…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală."
În aplicarea acestor două reguli de interpretare, nu se va face abstracţie nici de aplicarea regulilor logicii formale, prin utilizarea argumentului de analogie "ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio" (unde este aceeaşi raţiune a legii, se aplică aceeaşi dispoziţie a ei).
Procedând la interpretarea sistematică a textului, precum şi în considerarea scopului normei, Înalta Curte, în opinie majoritară, reţine că ar trebui avute în vedere dispoziţiile Legii nr. 304/2022, referitoare la modul de organizare a instanţelor judecătoreşti şi atribuţiile ce intră în sarcina preşedinţilor de tribunale, în special dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Lege:
"(1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate".
În condiţiile în care norma specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o procedură de înscriere/de exprimare a opţiunii cu privire la înscrierea în lista magistraţilor ce vor participa la tragerea la sorţi (la care să se raporteze magistraţii de la oricare instanţă din ţară, fără distincţie), atribuţiile preşedintelui tribunalului în întocmirea acestei liste ar trebui apreciate în considerarea competenţelor ce îi revin, potrivit Legii nr. 304/2022. Un argument suplimentar în susţinerea acestei concluzii este dat şi de prevederile art. 121 alin. (2), (3) şi 2 4 din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora:
"2 3 Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator desemnaţi de Autoritatea Electorală Permanentă se consideră detaşaţi.
2 4 Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile şi instituţiile publice la care sunt angajate persoanele prevăzute la alin. (2 3) le asigură acestora plata drepturilor salariale, a indemnizaţiilor de detaşare, a altor diurne decât cele prevăzute la alin. (2 3), precum şi a oricăror alte drepturi băneşti cuvenite, potrivit legii, din surse de la bugetul de stat.(...)".
Or, în condiţiile în care magistraţi de la alte instanţe decât tribunalul şi judecătoriile din subordine, membri ai birourilor electorale, se consideră detaşati în cadrul acestor birouri, în mod evident activitatea lor pe perioada alegerilor este de natură a influenţa activitatea în cadrul instanţelor în care funcţionează în mod obişnuit.
Însă, aşa cum s-a arătat anterior, potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, preşedinţii tribunalelor pot dispune măsuri doar în legătură cu activitatea instanţelor pe care le conduc şi cu activitatea instanţelor din circumscripţiile acestora, nu şi cu privire la activitatea curţilor de apel/a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/a altor autorităţi public, pe care însă în mod evident ar perturba-o ca urmare a includerii în listă şi, ulterior, a desemnării ca preşedinţi/locţiitori ai birourilor electorale, a magistraţilor ce funcţionează efectiv la aceste din urmă instanţe/autorităţi.
Pentru aceste considerente, o interpretare sistematică şi teleologică a normelor menţionate conduce la concluzia că preşedintele tribunalului va include în lista "magistraţilor" ce participă la tragerea la soţi doar pe acei magistraţi care funcţionează la instanţa pe care o conduce şi la instanţele din circumscripţia acesteia, nu şi magistraţi de la alte instanţe, cu privire la activitatea cărora nu are competenţe să dispună.
Totodată, utilizând argumentul de analogie " ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio" (unde este aceeaşi raţiune a legii, se aplică aceeaşi dispoziţie a ei), nu sunt lipsite de relevanţă dispoziţiile art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015: "(8) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2)."
La rândul său, art. 30 alin. (2) conţine o normă de trimitere în care se menţionează că: "Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare."
Referitor la compunerea aceloraşi birouri electorale de circumscripţie, Legea nr. 208/2015 dispune la art. 13 alin. (2) în sensul că:
"Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, pentru Circumscripţia Electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării".
Aplicând analogia, dat fiind că raţiunea legii este aceeaşi, concluzia care se impune este, şi de această dată, că din lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, desemnaţi de preşedintele tribunalului, vor face parte judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, fiind ulterior completată cu judecătorii de la judecătorie, nu şi judecătorii în exerciţiu ai altor instanţe.
Distinct de chestiunea interpretării dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi admiţând că acest text a comportat, în jurisprudenţa recentă a Înaltei Curţi, interpretări antagonice, în cauză trebuie stabilit dacă Biroul Electoral Central a acţionat cu exces de putere prin interpretarea pe care a dat-o acestui text sau, din contră, a acţionat în limitele competenţelor sale privind interpretarea unitară a legislaţiei electorale.
Sub acest aspect, în condiţiile în care cauza de nulitate ce se invocă în privinţa hotărârii atacate nu este una expresă, ci una virtuală, condiţionată de vătămare, vătămare ce nu poate fi analizată fără o punere în balanţă a diverselor interese contradictorii cărora anularea sau, din contră, menţinerea hotărârii atacate le răspunde, Înalta Curte reţine că prezenta cauză opune un interes individual, cel al contestatorilor, de a beneficia de avantajul patrimonial aferent desfăşurării activităţii în cadrul birourilor electorale şi cel public, al desfăşurării în condiţii de deplină legalitate a procesului electoral, scop care de altfel justifică prezenţa judecătorilor în birourile electorale.
Actul administrativ a cărui nulitate este cenzurată este producător de efecte în primul rând în planul garantării bunei şi corectei desfăşurări a procesului electoral, care este de esenţa oricărei societăţi democratice, iar scopul desemnării magistraţilor în birourile electorale constă în asigurarea aplicării legii în procesul electoral, la cel mai înalt nivel de competenţă şi în special a componentei de independenţă, care este garantată de statutul magistraţilor.
Astfel, birourile electorale au rolul de a asigura "organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale" (art. 25 din Legea 115/2015)
Or, în condiţiile în care birourile electorale sunt deja constituite cu magistraţi, judecători sau procurori (magistraţii sunt judecători ori procurori- art. 1 din Legea nr. 303/2022), indiferent de gradul profesional, rolul biroului electoral, menţionat mai sus, poate fi atins.
Prin comparaţie, nu se poate vorbi despre dreptul unei anumite categorii de magistraţi sau al unui anumit magistrat de a fi desemnat în aceste structuri a căror existenţă este strâns legată de garantarea desfăşurării procesului electoral în condiţii de legalitate, ci cel mult despre existenţa sau nu a unei speranţe legitime (a unei pretinse vocaţii) de a obţine venituri dintr-o eventuală desemnare în aceste structuri.
Dacă se admite că participarea magistraţilor în birourile electorale urmăreşte ocrotirea interesului public, constituirea biroului electoral cu alţi magistraţi de la instanţe inferioare/superioare nu poate fi contrară interesului public pentru că legea vizează constituirea birourilor electorale şi cu "magistraţi" nu cu o anumită categorie de magistraţi.
Având în vedere rolul birourilor electorale, actul atacat nu a produs niciun prejudiciu în planul efectelor pe care acesta le are în scopul bunei desfăşurări a procesului electoral, care reprezintă scopul însuşi pentru care aceste structuri se constituie.
Prin urmare, dacă, în urma tragerii la sorţi organizate pe criterii cert obiective, în biroul electoral se regăsesc şi magistraţi, procesul-verbal de tragere la sorţi a preşedintelui/locţiitorului biroului electoral de circumscripţie nu poate fi considerat nelegal şi prin urmare anulat, pentru că ar însemna să se dea întâietate interesului exclusiv pecuniar al unor contestatari care nu s-au regăsit pe lista de pe care preşedintele tribunalului a tras la sorţi, în detrimentul interesului public care justifică existenţa însăşi a biroului electoral, cel al garantării desfăşurării procesului electoral în condiţii de legalitate, legalitate ce include şi respectarea calendarului aprobat al alegerilor pentru care acesta s-a constituit.
Din această perspectivă, admiterea unor astfel de contestaţii în ultimele zile ale calendarului electoral aprobat comportă un risc de a pune în pericol desfăşurarea alegerilor potrivit acestui calendar şi de a deturna astfel tocmai sensul dispoziţiilor care prevăd participarea magistraţilor în cadrul birourilor electorale ca o garanţie a bunei desfăşurări a alegerilor.
Scopul prezenţei magistraţilor este acela de asigurare a independenţei în cadrul birourilor electorale, iar independenţa este o garanţie inerentă statutului magistratului, iar nu doar judecătorilor/procurorilor de la o anumită instanţă, astfel încât nu s-ar putea în niciun caz susţine că există vreo viciere a legalităţii procesului electoral decurgând din faptul că reprezentarea judecătorilor în birourile electorale nu se face dintr-o bază de selecţie mai largă, ci dintr-una restrânsă.
Prin urmare, chiar admiţând posibilitatea ca dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 să comporte, în abstract, interpretări distincte, Înalta Curte, în opinie majoritară, reţine că interpretarea dată de BEC în exercitarea competenţei sale de interpretare uniformă a legii electorale nu se poate circumscrie noţiunii de exces de putere, fiind interpretarea care răspunde cel mai bine îmbinării interesului general al societăţii ca desfăşurarea alegerilor în condiţii de legalitate să fie garantată de judecători cu cel al bunei administrări a justiţiei, care impune ca implicarea magistraţilor în desfăşurarea alegerilor să nu blocheze activitatea instanţelor.
În consecinţă, acest motiv de recurs este nefondat.
II.2. Motivul de recurs cu privire la încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015
Susţin recurenţii că Biroul Electoral Central soluţionează exclusiv contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, astfel că Biroul Electoral Judeţean Mureş era competent să soluţioneze prezenta contestaţie. Totodată, s-a arătat că textul de lege nu permite contestarea tragerii la sorţi a modului de alcătuire a listelor, a procesului-verbal întocmit cu acel prilej, ci exclusiv modul de organizare, respectiv componenţa biroului, în timp ce din preambulul Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 rezultă că intimatul pârât a soluţionat contestaţia privind "operaţiunea de desemnare prin tragere la sorţi", iar în considerente şi "nerespectarea criteriului aproprierii domiciliului sau reşedinţei persoanei desemnate de localitatea în care funcţionează biroul electoral de circumscripţie unde a fost desemnată".
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.
Conform dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."
În speţa de faţă, instanţa de control judiciar reţine că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea aceloraşi criterii de desemnare nominalizate în legislaţia incidentă în materie.
De asemenea, relevant este şi faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operaţiunea de tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului este unică.
În plus de aceasta, recurenţii invocă aceleaşi motive de nelegalitate în privinţa tragerii la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie.
În consecinţă, în contextul în care s-a criticat întreaga operaţiune materială a tragerii la sorţi, nu poate fi primită afirmaţia recurenţilor potrivit căreia contestaţiile soluţionate de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 32H/19.04.2024 nu ar fi fost de competenţa acestuia.
II.3. Motivul de recurs referitor la încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015
Recurenţii au invocat încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, în condiţiile în care contestatorul nu a criticat includerea în lista magistraţilor a judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu Mureş, a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Târgu Mureş, astfel că verificările intimatului - pârât reflectate în hotărârea BBC nr. 32/H/19.04.2024 au fost în afara competenţelor şi limitelor învestirii BEC.
Înalta Curte reţine că, prin hotărârea atacată, Biroul Electoral Central nu putea da o interpretare diferită textului de lege în raport de persoanele a căror includere în listă a fost contestată, problema de drept analizată fiind una cu caracter general, nefiind admis ca o categorie de magistraţi să fie menţinută în listă, indiferent de interpretarea dată textului de lege, pentru simpla împrejurare că în cauză contestatorul nu a vizat acea categorie.
II.4. Motivul de recurs referitor la suspendare
Înalta Curte reţine că, prin soluţionarea definitivă a cauzei la acest termen, criticile recurenţilor cu privire la soluţia de suspendare se văd lipsite de un interes actual, urmând a nu mai fi analizate.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.
III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în opinie majoritară, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În majoritate:
Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T., U. împotriva sentinţei nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Cu opinia separată a domnului judecător V. în sensul că:
Admite recursul declarat de recurenţii - reclamanţi A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T., U. împotriva sentinţei nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa atacată şi în rejudecare:
Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţi.
Dispune anularea Hotărârii nr. 32 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Deşi respect opinia colegilor mei, în cazul de faţă consider că soluţia legală este diferită de cea exprimată de majoritate, dar numai în ce priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 426 alin. (2) C. proc. civ. formulez prezenta
~Opinie separată
Apreciez că interpretarea corectă a acestor dispoziţii legale conduce la admiterea recursurilor, casarea în parte a sentinţei civile nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, rejudecarea cauzei, admiterea în parte a acţiunii, anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central şi menţinerea în rest a sentinţei recurate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Pentru că opinia separată priveşte doar interpretarea dispoziţiilor legale amintite, sub toate celelalte aspecte fiind de acord cu opinia majoritară, mă voi referi strict la acestea.
1. Consideraţii introductive
Art. 26 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (numită în continuare Legea 115/2015) face parte din Titlul I (Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale), Capitolul II (Organizarea alegerilor), Secţiunea a 4-a (Birourile electorale) şi reglementează în alin. (1)-(4) compunerea birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi a municipiului Bucureşti iar în alin. (5) reglementează modalitatea de desemnare a preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia. Interpretarea acestui din urmă alinat a dat naştere la controverse care se regăsesc în practică judecătorească divergentă chiar la nivelul Înaltei Curţi (de comparat decizia nr. 2679/20 mai 2024, care este în sensul opiniei majoritare din prezenta cauză, cu deciziile nr. 2785/23.05.2024, 2719/22.05.2024 şi 2678/20.05.2024 care sunt în sensul opiniei minoritare; remarcăm în treacăt că singurele instrumente legale de unificare a acestei practici divergente, recursul în interesul legii şi hotărârea prealabilă, nu sunt apte să rezolve problema în timp util, înainte de data alegerilor, ceea ce obligă judecătorii să se supună legii aşa cum o înţeleg ei, cu bună credinţă şi în acord cu propria conştiinţă, ceea ce înţeleg să fac în continuare). Conţinutul art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 este următorul:
Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ- teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice.
Sublinierea îmi aparţine (OCD) şi reprezintă miezul divergenţei. Astfel, opinia majoritară susţine că aceste dispoziţii trebuie interpretate sistematic şi teleologic, prin raportare la celelalte dispoziţii din lege şi, în general, din legislaţia electorală, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, şi că această variantă de interpretare este susţinută de dezlegarea dată de Curtea Constituţională (numită în continuare CCR) care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin care s-a statuat în sensul că (…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală. Alte justificări vor fi arătate mai jos, la locul potrivit.
Prezenta opinie minoritară susţine că textul în discuţie trebuie interpretat literal şi strict şi că această metodă nu se opune celei sistematice şi teleologice, aplicată corect, şi, cu siguranţă, nici intenţiei legiuitorului. Considerăm că toate metodele de interpretare converg spre aceeaşi soluţie.
2. Scurte consideraţii teoretice legate de metodele de interpretare
Atunci când textul legal este clar el se interpretează literal şi strict deoarece se prezumă că exprimă voinţa legiuitorului. De regulă nu este necesară nicio justificare a acestei metode deoarece reprezintă o axiomă legală, impunându-se cu forţa evidenţei şi fiind urmată consecvent în doctrină şi jurisprudenţă. În general această metodă simplă de interpretare conduce la acelaşi rezultat ca oricare alta.
Spre diferenţă de interpretarea literală strictă, interpretarea extensivă sau restrictivă a unor termeni, a ipotezei, dispoziţiei sau sancţiunii normei juridice şi, în general, celelalte metode de interpretare trebuie justificate, în special dacă ajung la alte soluţii juridice. Într-adevăr, abaterea de la textul expres al legii nu mai are o justificare evidentă şi, prin urmare, trebuie motivată. Considerăm exemplară în acest sens Decizia nr. 24/2018 pronunţată în interesul legii de ÎCCJ în dosar nr. x/2018, în special paragrafele 27-33, în care interpretarea literală este înlăturată justificat în baza unor texte legale şi a unor principii de drept.
Subliniem că justificarea trebuie să fie obiectivă, bazată pe alte texte de lege şi/sau principii de drept. Justificările subiective, fundamentate preponderent pe aprecierile interpretului, trebuie evitate cel puţin pentru că au ca rezultat practică judiciară neunitară. Justificarea obiectivă este în principiu unică pe când justificările subiective sunt nenumărate.
3. Aplicarea considerentelor teoretice la cazul dedus judecăţii
Interpretarea literală strictă a noţiunii de "magistrat" din art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 conduce la concluzia că textul legal se referă la toţi judecătorii şi procurorii. Interpretarea extensivă a noţiunii (prin includerea personalului asimilat şi a asistenţilor de magistrat) sau restrictivă (excluderea unor categorii de judecători şi procurori) trebuie justificate obiectiv, prin raportare la alte texte legale sau la principii de drept. În speţă, discuţia priveşte interpretarea restrictivă deoarece prin Hotărârea nr. 32 H/19 aprilie 2024 emisă de Biroul Electoral Central, care stă la baza prezentului litigiu, au fost eliminaţi din listă judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureş, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Târgu Mureş de la înscrierea pe lista întocmită de preşedintele Tribunalului Mureş, textul legal fiind interpretat restrictiv iar această interpretare a fost menţinută prin sentinţa recurată.
În cauză sunt aduse mai multe justificări ale acestei interpretări restrictive de care ne delimităm prin prezenta opinie separată.
a) Prima dintre ele este aceea că interpretarea literală strictă coroborată cu regula că unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debems) atrage consecinţe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfăşurări a alegerilor cât şi cu cel general al gestionării activităţii instanţelor în condiţii de eficienţă a actului de justiţie (cf. art. 51 din Legea nr. 304/2022 şi art. 121 alin. (23) şi 24 din Legea nr. 115/2015). În ce ne priveşte, considerăm că interesul public nu se limitează la buna desfăşurare a alegerilor, fiind esenţială respectarea condiţiilor legale. În ce priveşte interesul general al gestionării activităţii instanţelor în condiţii de eficienţă considerăm că aprecierea revine legiuitorului şi nu interpretului (altfel spus, justificarea este subiectivă). Dar chiar dacă interpretul s-ar substitui legiuitorului se observă că managementul instanţelor şi parchetelor s-ar uşura dacă sarcina participării la alegeri s-ar distribui asupra tuturor, în locul câtorva.
Interpretarea literală strictă a unui text legal clar şi explicit converge mult mai bine cu interesul general al desfăşurării alegerilor în condiţii de legalitate precum şi cu cel al managementului eficient al instanţelor şi parchetelor.
b) A doua justificare rezultă din faptul că potrivit Deciziei CCR nr. 542/2023 referitoare la art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 arată că aceste prevederi legale nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală. Drept urmare, se recurge la o interpretare sistematică şi teleologică a art. 26 alin. (5) prin raportare la art. 30 alin. (2) din Legea 115/2015 care trimite la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2017, acest din urmă text legal referindu-se strict la "judecători în exerciţiu ai tribunalului". Se adaugă că potrivit regulii de interpretare conform căreia unde raţiunea legii este aceeaşi şi soluţiile trebuie să fie aceleaşi (ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio) rezultă că dacă în cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor birourile electorale de circumscripţie sunt formate din "judecători în exerciţiu ai tribunalului" din respectiva circumscripţie la fel trebuie formate şi birourile electorale de circumscripţie la alegerile locale.
Înainte de a arăta de ce nu putem adera la acest argument, remarcăm în treacăt că justificarea nu arată de ce nu este interpretată sistematic şi teleologic noţiunea de "judecători în exerciţiu ai tribunalului" în sensul că ar include pe toţi magistraţii (interpretarea sistematică funcţionează în ambele sensuri). De asemenea, remarcăm că interpretarea este mult mai restrictivă chiar şi decât cea dată de BEC care, reamintim, a considerat că trebuie eliminaţi din listă doar judecători de la Curtea de Apel Târgu Mureş şi unii procurori (cei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Târgu Mureş). Este adevărat că o astfel de presupusă nelegalitate nu poate fi invocată şi înlăturată în cadrul prezentului recurs, dar ideea rămâne: dacă interpretarea propusă de instanţa de fond şi confirmată de opinia majoritară este corectă atunci alegerile se desfăşoară cu aplicarea greşită a legii.
În realitate, observăm că art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 au raţiuni diferite şi se aplică în situaţii diferite.
Astfel, art. 30 alin. (2) din Legea 115/2015 se aplică atunci când este incident art. 26 alin. (8) din aceeaşi lege. Textele în discuţie au următorul conţinut:
- art. 26 alin. (8) din Legea 115/2015
În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2).
- art. 30 alin. (2) din aceeaşi lege
Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu titlu preliminar se observă că art. 26 alin. (8) din Legea 115/2015 se aplică doar dacă se realizează ipoteza acestei norme juridice, respectiv dacă numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti din lista iniţială este insuficient, astfel încât se impune completarea listei. Aşadar, art. 26 alin. (8) şi art. 30 alin. (2) din Legea 115/2015 şi, implicit, art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 nu se aplică "din start", aşa cum a procedat BEC, ci doar dacă este caz de completare a listei. "Judecători în exerciţiu ai tribunalului" doar completează lista, nu o constituie în integralitatea ei.
Aşadar, interpretarea sistematică şi teleologic a textele relevante din Legea 115/2015 nu ajungem la Legea 208/2015 decât în caz de completare a listei la care se referă art. 26 din Legea 115/2015. Eroarea de interpretare constă în transformarea în regulă unic aplicabilă a unei situaţii de excepţie.
În plus, adăugăm că raţiunea art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 şi raţiunea art. 13 alin. (2) din Legea 208/205 sunt diferite. Astfel, dacă primul text se aplică birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, cele ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cel al municipiului Bucureşti precum şi cele ale judeţelor, circumscripţii la care se referă expres art. 26 alin. (1) din Legea 115/2015, adică unui număr foarte mare de birouri electorale, art. 13 alin. (3) din Legea 208/2015 se aplică numai unui număr de 43 de birouri electorale de circumscripţie (adică unui număr relativ mic de birouri), aşa cum rezultă expres din alin. (1) al aceluiaşi articol. Într-adevăr, numărul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este mult mai mare decât numărul judeţelor, plus municipiul Bucureşti. Situaţiile fiind diferite, raţiunea legiuitorului este diferită iar interpretul este ţinut să o observe şi să păstreze diferenţa de regim juridic tocmai în baza interpretării sistematice şi teleologice clamate. Textele din cele două legi se aplică împreună doar în situaţia specială când lista prevăzută de art. 26 din Legea 115/2015 se impune a fi completată şi doar în scopul completării.
c) În sfârşit, o ultimă justificare, elaborat expusă, considerăm că poate fi sistematizată în felul următor: nu este cazul să fie protejat dreptul sau interesul (în esenţă pecuniar) ori vocaţia unor persoane particulare de a fi preşedinţi de birouri electorale de circumscripţie în dauna interesului public al bunei desfăşurări a alegerilor potrivit programului electoral. Atâta vreme cât BEC nu a acţionat cu exces de putere actul său nu poate fi anulat. Or, se susţine că BEC a acţionat în limitele marjei de apreciere.
Suntem întru-totul de acord că interesul general primează şi, sub acest aspect, ne aliniem opiniei majoritare. Observăm doar că, şi acest lucru justifică opinia separată, în speţă, interesul legitim privat al reclamanţilor recurenţi de a fi înscrişi în lista reglementată de art. 26 din Legea 115/20015 susţine interesul legitim public (folosesc noţiunile în sensul art. 2 lit. p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004). Întregul efort interpretativ făcut în cadrul prezentei opinii separate se întemeiază pe această credinţă, pe această modalitate de înţelegere a legii. Desfăşurarea alegerilor făcută cu preţul încălcării unor dispoziţii legale nu serveşte ci dăunează interesului public.
Legiuitorul a reglementat participarea unei număr cât mai mare de magistraţi la alegeri, în raport cu nevoile fiecărei situaţii în parte (fapt care justifică diferenţa de regim juridic între art. 26 din Legea 115/2015 şi art. 13 din Legea nr. 208/2015, respectiv diferenţa semnificativă a numărului secţiilor de votare, aşa cum s-a arătat), asigurând un echilibru între cele două valori deja amintite: interesul democratic al desfăşurării alegerilor şi interesul bunului management al instanţelor şi parchetelor. Acest echilibru trebuie observat şi păstrat aşa cum este stabilit în mod obiectiv în lege.
În ce priveşte marja de apreciere a BEC, considerăm că trebuie să se încadreze în limitele legii, ceea ce nu este cazul în speţă iar acest exces de putere trebuia cenzurat de instanţe.
Interpretarea literală strictă a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 conduce la admiterea recursurilor, casarea în parte a sentinţei civile nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, rejudecarea cauzei, admiterea în parte a acţiunii, anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central şi menţinerea în rest a sentinţei recurate.
Consider că soluţia instanţei de fond privind celelalte capete de cerere (cu excepţia cererii de anulare a Hotărârii BEC) este legală şi nu necesită motivare suplimentară.