Şedinţa publică din data de 6 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 31 mai 2023 sub nr. x/2023 pe rolul Tribunalul Alba, secţia I civilă, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL. şi MMMM. toţi prin mandatar NN. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării au solicitat să se dispună:
- obligarea pârâţilor la efectuarea tuturor investiţiilor, reparaţiilor menţionate în avizul nr. x din 10.05.2022 - "reabilitarea şi modernizare sediu Judecătoria Craiova";
- obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sume de 400 Euro lunar pentru fiecare reclamant, începând cu data de 20.04.2022 şi până la efectuarea reparaţiilor, investiţiilor menţionate în aviz sau relocarea activităţii într-un sediu nou, rezervându-şi dreptul de a modifica această sumă în funcţie de concluziile expertize tehnice ce se va efectua în cauză;
- obligarea pârâţilor la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În drept, au invocat disp. art. 2 din H.G. nr. 866/1996, pct. 15.1 şi 15.2 din Anexa la H.G. nr. 1091/2006, art. 6 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. f) Codul Muncii, art. 6 alin. (1) şi (2), art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 319/2006.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2714/2023 din 16 noiembrie 2023, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Alba, invocată din oficiu şi în consecinţă, în baza art. 132 C. proc. civ., a declinat în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulată de reclamanţi prin mandatar NN., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul fondului a reţinut că reclamanţii solicită prin primul capăt de cerere obligarea pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj, la efectuarea tuturor investiţiilor şi reparaţiilor menţionate în avizul nr. x din 10.05.2022 "reabilitare şi modernizare sediu Judecătoria Craiova".
A reţinut că executarea obiectivelor de investiţii se realizează prin Compania Naţională de Investiţii S.A., că ordonator principal de credite este Ministerul Justiţiei, ordonator secundar de credite Curtea de Apel Craiova şi ordonator terţiar Tribunalul Dolj, iar comisia de avizare acte pentru lucrări finanţate din fonduri publice din cadrul Ministerului Justiţiei a avizat nefavorabil documentaţia depusă, faza notă conceptuală şi temă de proiectare.
Prin urmare, tribunalul a reţinut că, în speţă, lucrarea de investiţii şi reparaţii în legătură cu care se solicită obligarea pârâţilor la adoptarea unei anumite conduite presupun avizarea favorabilă şi încheierea unor contracte de achiziţie publică.
A conchis că, lucrările a căror efectuare se solicită nu se pot realiza decât prin emiterea, în mod evident, a unor acte în regim de putere publică, astfel că solicitarea de obligare a pârâţilor la efectuarea acestor achiziţii publice atrage competenţa instanţelor de contencios administrativ.
2.2. Prin sentinţa nr. 96/2024 din 10 aprilie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Alba Iulia, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanţi reclamanţi prin mandatar NN., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea De Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării să efectueze investiţiile şi reparaţiile identificate în avizul nr. x din 10.05.2022 "reabilitarea şi modernizare sediu Judecătoria Craiova", cu obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri. S-a invocat nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 39 lit. f) din Codul muncii care vizează dreptul angajaţilor de a beneficia de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi conştiinţei sale, fără nicio discriminare.
S-a subliniat că, potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 319/2016 angajatorul are obligaţia de a lua măsurile legale şi necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, precum şi că, potrivit art. 253 din Codul muncii, angajatorul are obligaţia de a despăgubi pe salariat în situaţia în care a suferit prejudiciu material sau moral, acţiunea fiind întemeiată în drept pe prevederile Codului muncii, astfel cum s-a reţinut pe larg în expunerea de motive.
Instanţa constată că acţiunea formulată nu are ca obiect anularea avizului emis de Ministerul Justiţiei şi nici acte care vizează procedura de achiziţie, astfel cum a reţinut prima instanţă care a declinat competenţa în favoarea Curţi de Apel Alba Iulia.
Contenciosul administrativ reprezintă activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal, ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim (art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).
Obiectul acţiunilor judiciare de contencios administrativ este reglementat de art. 8 din Legea nr. 554/2004, conform căruia persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Obiectul acţiunii indicat de reclamanţi, îl constituie obligarea pârâţilor la efectuarea tuturor investiţiilor, reparaţiilor menţionate în avizul nr. x din 10.05.2022 - "reabilitarea şi modernizare sediu Judecătoria Craiova" şi la plata sumei de 400 Euro lunar pentru fiecare reclamant, începând cu data de 20.04.2022 şi până la efectuarea reparaţiilor şi investiţiilor menţionate în aviz sau relocarea activităţii într-un sediu nou.
Pentru a se stabili natura litigiului, Înalta Curte apreciază că trebuie avute în vedere următoarele aspecte şi dispoziţii legale:
Reclamanţii au invocat nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 39 lit. f) din Codul muncii care vizează dreptul angajaţilor de a beneficia de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi conştiinţei sale, fără nicio discriminare. Totodată, au menţionat că potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 319/2016 angajatorul are obligaţia de a lua măsurile legale şi necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, precum şi că, potrivit art. 253 din Codul muncii, angajatorul are obligaţia de a despăgubi pe salariat în situaţia în care a suferit prejudiciu material sau moral.
Acţiunea a fost întemeiată în drept pe prevederile Codului muncii şi a Legii nr. 319/2016.
Art. 267 lit. a) şi d) din Codul muncii stipulează că "Pot fi părţi în conflictele de muncă: a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;() d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al C. proc. civ..".
În conformitate cu art. 295 alin. (1) Codul muncii "Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective".
Art. 8 din Legea nr. 554/2004 stabileşte că persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
Din coroborarea acestor dispoziţii rezultă că toate litigiile care decurg dintr-un raport de muncă, care fie se fundamentează pe un contract individual de muncă, materializat în urma încheierii, semnării de către părţi, fie nu are la bază un astfel de contract (cum este cazul categoriei speciale de personal din justiţie care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis) sunt de competenţa tribunalului, cu excepţia situaţiilor când prin lege se prevede altfel.
Înalta Curte constată că în prezenta cauză, reclamanţii nu contestă Avizul nr. x/2022, pentru ca obiectul acţiunii să se circumscrie în sfera contenciosului administrativ, ci se solicită efectuarea tuturor investiţiilor, reparaţiilor menţionate în cuprinsul lui, respectiv "reabilitarea şi modernizare sediu Judecătoria Craiova", în virtutea calităţii de personal din justiţie care îşi desfăşoară activitatea în această instituţie din Craiova.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba Iulia, secţia I-a civilă. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL. Şi MMMM., în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Dolj, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, în favoarea Tribunalului Alba Iulia, secţia I-a civilă.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 6 iunie 2024.