Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând executarea silită a Deciziei nr. 2370 din 8 mai 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea de şedinţă din 10 iunie 2022, Curtea a suspendat judecata cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că reclamantul nu a arătat în concret obiectul cauzei şi cadrul procesual pasiv în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
La data de 24 iunie 2022, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Prin încheierea de şedinţă din 23 septembrie 2022, Curtea a respins cererea de repunere pe rol, reţinând că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa.
2. Hotărârea primei instanţe ce face obiectul căii de atac
Prin sentinţa civilă nr. 2071 din 15 decembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia perimării ridicată din oficiu şi a constatat perimată cererea de chemare în judecată privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a formulat cerere, prin care a solicitat repunerea cauzei pe rol, motivând că nu a ştiut că, după suspendare, în termen de 6 luni, trebuie să facă apel (recurs).
Cererea a fost calificată de prima instanţă ca fiind recurs şi a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare.
II. Decizia instanţei de control judiciar
Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, în condiţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele şi lucrările dosarului, constată că recurentul nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Înalta Curte constată că sentinţa civilă ce ce face obiectul prezentului recurs a fost pronunţată la data de 15 decembrie 2023.
Potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
În cauză, termenul de 5 zile de la pronunţare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. s-a împlinit la data de 21.12.2023.
Cererea de recurs a fost înaintată instanţei, prin poştă, la data de 05.01.2024 (după cum rezultă din ştampila poştei aplicate pe plicul aflat la dosar de recurs), recurentul nerespectând termenul stabilit de lege pentru exercitarea căii de atac.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 2071 din 15 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.