Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2024
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată. Hotărârea instanţei de fond
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 17.03.2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/22.02.2022 emis de pârâtă şi constatarea faptului că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe perioada 23.04.2019-18.03.2021, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a invocat excepţia de nelegalitate a Dispoziţiei Primarului Comunei Sireţel nr. 127/25.04.2019 privind încetarea exercitării funcţiei publice de secretar al Primăriei Sireţel şi, pe cale de consecinţă, şi a Dispoziţiei nr. 253/28.08.2020 referitoare la revocarea Dispoziţiei nr. 127/25.04.2019, solicitând ca, la pronunţarea soluţiei, să nu se ţină seama de aceste acte administrative.
În vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate, a fost introdusă în cauză şi autoritatea emitentă a actelor administrative vizate de excepţie, respectiv Primarul Comunei Sireţel.
Prin sentinţa civilă nr. 179 din 21 decembrie 2022, Curtea a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de reclamant cu privire la excepţia de nelegalitate invocată de pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a Dispoziţiilor nr. 127/25.04.2019 şi nr. 253/28.08.2020 emise de către Primarul Comunei Sireţel.
A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/22.02.2022 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3.620 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru.
A respins cererea intervenientului forţat Primarul Comunei Sireţel privind acordarea cheltuielilor de judecată.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, intervenientul Primarul Comunei Sireţel a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, admiterea excepţiei de nelegalitate a Dispoziţiilor nr. 127/25.04.2019 şi nr. 253/28.08.2020 emise de Primarul Comunei Sireţel şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată formulate de intimatul-reclamant A..
A susţinut recurentul-intervenient că prima instanţă a încălcat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 4 din Lege nr. 554/2004 şi art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare (aplicabilă de la 10.06.2017).
A prezentat recurentul considerentele instanţei de fond, apreciind că cele două dispoziţii de primar a căror excepţie de nelegalitate a susţinut-o alături de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, au legătură cu soluţionarea pe fond a cauzei, nelegalitatea acestora având legătură cu soluţionarea pe fond a cauzei şi fiind avută în vedere de intimata ANI la analizarea stării de incompatibilitate.
În continuarea recursului, recurentul a prezentat situaţia de fapt şi argumentele pentru care consideră că excepţia de nelegalitate ar fi trebuit admisă, acţiunea respinsă şi raportul de evaluare menţinut, ca temeinic şi legal.
3. Apărările formulate în cauză
3.1. Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind formulat de o persoană fără interes, în temeiul art. 458 C. proc. civ. coroborat cu art. 33 şi 40 C. proc. civ.
3.2. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Recursul intervenientului Primarul Comunei Sireţel vizează, în esenţă, soluţia instanţei de fond vizând respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de nelegalitate invocată de pârâta Agenţia Naţională de Integritate cu privire la Dispoziţiile nr. 127/25.04.2019 şi nr. 253/28.08.2020 emise de Primarul Comunei Sireţel.
Instanţa de fond, pentru a respinge excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă, a reţinut că declararea pe cale de excepţie a nelegalităţii acestor acte administrative cu caracter individual prin care s-a dispus cu privire la raportul de serviciu al reclamantului nu este de natură a afecta raporturile juridice dintre autoritatea emitentă şi reclamant şi nici de a înlătura eventualele efecte juridice produse în perioada supusă evaluării, lipsind astfel legătura dintre legalitatea acestor acte şi soluţionarea litigiului pe fond, Agenţia Naţională de Integritate neputând obţine pe calea excepţiei de nelegalitate crearea premiselor unei stări de incompatibilitate.
De asemenea, instanţa de fond a constatat că, în discuţie fiind puterea probatorie a celor două înscrisuri, calea procedurală pentru a fi înlăturate este cea a administrării acestora în cadrul probei cu înscrisuri.
Raţionamentul instanţei de fond, în raport cu obiectul şi cu circumstanţele cauzei, este corect, reţinerea nelegalităţii actelor în discuţie neproducând niciun efect cu privire la soluţia pronunţată asupra cererii de chemare în judecată.
Art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevede că una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.
Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.
Potrivit art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac, şi care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurentul-intervenient nu justifică un interes actual în soluţionarea recursului, o eventuală soluţie de admitere a căii de atac fiind lipsită de eficacitate juridică, atât timp cât admiterea excepţiei de nelegalitate nu ar putea conduce la nicio schimbare cu privire la soluţia vizând starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat reclamantul A. şi legalitatea raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate ce au făcut obiectul analizei instanţei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Aşa fiind, avându-se în vedere că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condiţiile legale, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de intervenientul Primarul Comunei Sireţel împotriva sentinţei nr. 179 din 21 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.