Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii
Prin acţiunea înregistrată, la data de 20.10.2023, la Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Sălaj, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea parţială a HCJ Sălaj nr. 15/30.01.2009 (art. II, Anexa 2 nr. crt. 79) şi HCJ Sălaj nr. 163/18.12.2009 (art. I, nr. crt. 79), cu referire la terenul de 2.500 mp situat în loc. Crasna; anularea parţială a H.G. nr. 347/2010, cu referire la terenul de 2.500 mp situat loc. Crasna (art. 1, pct. 1, lit. e) poziţia 3613 din Anexa nr. 1); anularea parţială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007, cu referire la terenul de 2.500 mp şi construcţia Staţiei de pe acesta, situate în loc. Crasna şi menţionate în Anexa la hotărâre (art. 1, fila x din Anexa, pct. 1.2, terenul de la Crasna de la nr. crt. 5, şi art. 1, fila x din Anexă, pct. 1.3, construcţia de la Crasna de la nr. crt. 10); obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Nelegalitatea parţială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007- lipsa titlului de proprietate asupra terenului de 2.500 mp din loc. Crasna în favoarea societăţii Drumuri şi Poduri SA
1.2. Alte aspecte
Prin încheierea din data de 07 martie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023 a Curţii de Apel Cluj, s-a disjuns petitul de anulare parţială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007 şi s-a dispus formarea unui nou dosar, în care s-a invocat excepţia necompetenţei materiale.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 95/2024 din data de 7 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Cluj în ceea ce priveşte petitul de anulare parţială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT JUDEŢUL SĂLAJ, în favoarea Tribunalului Sălaj.
În motivarea soluţiei Curtea de Apel Cluj a reţinut că raportat la obiectul acţiunii - anularea parţială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007, precum şi la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiul dedus judecaţii este unul de contencios administrativ care vizează un act administrativ emis de către o autoritate judeţeană. În acest caz, competenţa materială se stabileşte potrivit rangului autorităţii, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Totodată, având în vedere că sediul reclamantei este în municipiul Zalău, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa teritorială aparţine Tribunalului Sălaj.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 430 din data de 07 mai 2024, Tribunalul Sălaj, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Sălaj, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul UAT JUDEŢUL SĂLAJ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Sălaj şi Curtea de Apel Cluj şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea conflictului de competenţă. În baza art. 134 C. proc. civ., a dispus din oficiu suspendarea cauzei.
Tribunalul Sălaj a apreciat că cererea de anulare a Hotărârii Consiliului Judeţean Sălaj nr. 18/28.02.2007 este fundamentată pe acelaşi motiv ca şi petitele privind anularea HCJ nr. 15/2009 şi HCJ nr. 163/18.12.2009, devenind astfel incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.: "În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt."
A apreciat că instanţa este chemată să stabilească regimul juridic al terenului şi, în final, dacă inventarul domeniului public al judeţului este legal întocmit prin includerea ternului în litigiu în acest inventar.
În soluţionarea celor trei capete de cerere este necesar ca instanţa să deceleze cu privire la situaţia juridică a terenului în suprafaţă de 2.500 mp situat în localitatea Crasna, motiv pentru care se impune o judecată unitară, evitarea tergiversării soluţionării litigiului şi a dezlegării în mod neunitar a chestiunilor de fapt şi de drept comune capetelor de cerere deduse judecaţii prin acţiunea unică formulată.
Concluzionând, Tribunalul Sălaj a apreciat că atâta timp cât Curtea de Apel Cluj a reţinut că este competentă material să soluţioneze capetele de cerere privind anularea hotărârilor Consiliului Judeţean Sălaj nr. 15/2009 şi nr. 163/2009, în temeiul art. 99 alin. (2) C. proc. civ., operează prorogarea de competenţă în favoarea acestei instanţe şi cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Judeţean Sălaj nr. 18/28.02.2007.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în anularea parţială a H.G. Sălaj nr. 15/30.01.2009 (art. II, Anexa 2 nr. crt. 79) şi HCJ Sălaj nr. 163/18.12.2009 (art. I, nr. crt. 79), cu referire la terenul de 2.500 mp situat în loc. Crasna; anularea parţială a H.G. nr. 347/2010, cu referire la terenul de 2.500 mp situat loc. Crasna (art. 1, pct. 1, lit. e) poziţia 3613 din Anexa nr. 1); anularea parţială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007, cu referire la terenul de 2.500 mp şi construcţia Staţiei de pe acesta, situate în loc. Crasna şi menţionate în Anexa la hotărâre (art. 1, fila x din Anexa, pct. 1.2, terenul de la Crasna de la nr. crt. 5, şi art. 1, fila x din Anexă, pct. 1.3, construcţia de la Crasna de la nr. crt. 10); obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Se observă că unele capete de cerere atrag, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa tribunalului (cele care privesc hotărârile consiliului judeţean, acte emise de o autoritate publică locală), iar cel care priveşte hotărârea de Guvern (H.G. nr. 347/2010) atrage competenţa curţii de apel deoarece actul este emis de o autoritate publică centrală.
H.G. nr. 347/2010 modifică şi completează H.G. nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj.
Între aceste capete de cerere există o strânsă legătură deoarece toate privesc domeniul UAT Sălaj. Reclamanta A. S.R.L. susţine că în Hotărârea Guvernului nr. 347/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 sunt introduse bunuri imobile cuprinse în Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 18/2007, printre care şi terenul de 2.500 mp situat în localitatea Crasna, teren ce a fost introdus în mod nelegal, Înalta Curte, constată că sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. privind prorogarea de competenţă în favoarea instanţei mai înalte în grad, competentă să soluţioneze capetele de cerere privind anularea actelor administrative mai sus menţionate.
Aşa cum corect a reţinut Tribunalul Sălaj, în aceste condiţii sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.
Or, instanţa mai înaltă în grad este Curtea de Apel - Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta UAT Judeţul Sălaj, prin Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.