Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/29.05.2023, doamna A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, delegată în funcţia de prim-procuror la aceeaşi unitate de parchet, a solicitat numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Chişineu-Criş, în principal, sau la Judecătoria Salonta, în subsidiar.
Prin Hotărârea nr. 1878 din 28 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a propus Preşedintelui României eliberarea doamnei A. din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Molodva Nouă şi numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Chişineu-Criş.
În motivarea hotărârii, secţia pentru procurori a avut în vedere, în esenţă, prevederile art. 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, situaţia posturilor vacante şi volumul de activitate la instanţa şi parchetul implicate.
2. Contestaţia formulată
Împotriva Hotărârii nr. 1878 din 28 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători hotărâri, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat contestaţie, solicitând anularea hotărârii şi suspendarea executării acesteia până la pronunţarea instanţei pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea contestaţiei, contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat, în esenţă, următoarele:
În cuprinsul Hotărârii nr. 1878/2023 a secţiei pentru judecători se realizează o analiză a volumului cauzelor de soluţionat la parchetul de provenienţă al procurorului şi la instanţele de judecată pentru care acesta a optat, precum şi a resurselor umane la parchet şi instanţe judecătoreşti.
Se reţine în hotărâre că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă există un singur post de procuror ocupat, fiind vacante din totalul de 3 posturi prevăzute în statele de funcţii şi personal, 1 post de conducere şi 1 post de execuţie.
Deşi au fost parcurse etapele procedurii de numire a procurorilor în funcţia de judecător şi aparent au fost examinate criteriile legale, contestatorul apreciază că Hotărârea nr. 1878/2023 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încalcă prevederile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 305/2022.
Criteriile indicate de legiuitor sunt imperative şi ele trebuie examinate cumulativ, astfel încât, soluţionarea cererii de transfer fără observarea vreunui criteriu sau printr-o evaluare greşită a acestuia atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de procuror şi numirea în funcţia de judecător.
Analizând hotărârea contestată prin prisma acestei dispoziţii legale, se poate observa că cerinţele/criteriile legale nu sunt îndeplinite.
Astfel, din chiar considerentele hotărârii atacate se desprinde concluzia că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, de la care provine solicitanta, este de 507 cauze/procuror, inferior faţă de media naţională de 1696 cauze/procuror.
În ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal, se reţine că solicitanta este singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă.
Mai mult, doamna A. îndeplineşte prin delegare funcţia de prim-procuror al unităţii de parchet, plecarea sa din funcţie fiind de natură să pună în imposibilitate desfăşurarea activităţii.
Referitor la criteriul dificultăţii ocupării posturilor la parchetul de provenienţă, se evidenţiază că, cel puţin în ultimii 3 ani, gradul de ocupare a schemei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a fost în general de 66,67%, ceea ce denotă că unitatea nu este atractivă pentru procurori, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie.
Consideră că secţia pentru judecători a emis hotărârea atacată cu ignorarea situaţiei de personal foarte dificile a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă raportate la un volum de cauze de soluţionat ridicat. Textul indicat nu acordă preferinţă în ce priveşte aceste două criterii analizate de secţia competentă a Consiliului Superior al Magistraturii între instanţele de judecată şi parchete, legiuitorul urmărind prin instituirea lor să asigure un echilibru, astfel încât prin numirea dintr-o funcţie în alta să nu se genereze disfuncţionalităţi la instanţa/parchetul de provenienţă al magistratului.
Aşadar, Hotărârea nr. 1878/2023 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 305/2022, raportat la H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, în dimensiunea Consiliului de a gestiona resursele umane pentru instanţe şi parchete. Potrivit obiectivului strategic 3 din strategia menţionată, politicile de resurse umane din sistemul judiciar trebuie să asigure eficienţă şi eficacitate în funcţionarea componentelor sale. Rezultatele aşteptate corelative acestui obiectiv - în ce priveşte parchetele - constau într-un grad de ocupare de 80-85% a posturilor de procuror. Unul din obiectivele specifice ale obiectivului 3 este acela al echilibrării schemelor de personal.
În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect suspendarea punerii în executare a hotărârii menţionate până la pronunţarea unei hotărâri pe fond, arată că solicitarea îndeplineşte cele două cerinţe cumulative prevăzute de textul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz temeinic justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Astfel, cu privire la prima cerinţă, se pune în evidenţă din motivarea contestaţiei că există o îndoială serioasă în legătură cu legalitatea hotărârii indicate, fiind evident că, secţia pentru judecători nu a luat în considerare îndeplinirea condiţiei de la art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022 în dimensiunea resurselor umane şi volumului de activitate înregistrate la unitatea de parchet la care funcţionează solicitantul.
Cât priveşte cerinţa producerii unei pagube iminente, se poate observa din chiar definiţia conferită sintagmei "pagubă iminentă" la art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 că aceasta se referă la perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.
3. Apărările formulate
3.1. Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului şi, pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.
3.2. În cauză, s-a formulat cerere de introducere în cauză în calitate de intimat de către A., în conformitate cu prevederile art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004, ce a fost admisă.
Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.
Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând-o cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022:
"Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."
Prin urmare, calitatea procesuală activă nu este rezervată de legiuitor doar magistratului vizat de respectiva hotărâre, ci oricărei persoane interesate, terminologie ce nu poate fi nejustificat îngrădită.
Or, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că justifică un interes, în accepţiunea textului art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, în ce priveşte contestarea hotărârii menţionate, întrucât hotărârea atacată vizează un aspect de organizare a parchetelor şi de asigurare a independenţei funcţionale, sens în care dispoziţiile se răsfrâng asupra bunei funcţionări în ansamblu a Ministerului Public şi a procurorilor, care fac parte sub aspect statutar din Ministerul Public.
Înalta Curte confirmă acest punct de vedere, ţinând seama de dispoziţiile art. 75 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2022, potrivit cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct, coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public şi de cele ale art. 76 din acelaşi act normativ, potrivit cărora Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.
Hotărârea prin care se aprobă transferul unui procuror ca judecător nu este doar o hotărâre care vizează cariera magistratului, ci, în egală măsură, una care produce consecinţe cu privire la organizarea şi funcţionarea parchetului de la care se dispune transferul, astfel încât nu s-ar putea susţine că autoritatea căreia îi revin atribuţii prevăzute de lege cu privire la organizarea acestei activităţi, în speţă Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are calitatea procesuală activă pentru a ataca această hotărâre, acesta fiind o persoană interesată tocmai din perspectiva interesului pe care îl justifică în buna organizare a activităţii parchetelor din subordine din perspectiva bunei gestionări a resurselor umane, în temeiul atribuţiilor sale de organizare şi control.
Prin urmare, este nefondată, urmând a fi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că, prin Hotărârea nr. 1878/28.06.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a propus Preşedintelui României eliberarea doamnei A. din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă şi numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Chişineu - Criş.
În cuprinsul actului administrativ contestat au fost expuse date relevante privind traseul profesional al doamnei procuror A., situaţia de personal şi volumul de activitate al parchetului şi instanţelor implicate în procedură, motivele cuprinse în avizele consultative emise de parchetele/instanţele implicate, precum şi considerentele care au fundamentat soluţia de numire în funcţia de judecător.
Prin cererea de chemare în judecată, contestatorul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat a solicitat anularea Hotărârii nr. 1878/28.06.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii precum şi suspendarea executării acesteia până la pronunţarea instanţei pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte petitul cererii de chemare în judecată vizând anularea Hotărârii nr. 1878/28.06.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii contestatorul a arătat că actul administrativ atacat încalcă dispoziţiile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022.
În acest sens, contestatorul a susţinut că actul administrativ ar fi fost emis cu ignorarea criteriului privind volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora, precizând că prin eliberarea doamnei A. din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă şi numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Chişineu-Criş gradul de ocupare a posturilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a devenit 0%.
Totodată, s-a menţionat că în cuprinsul actului administrativ nu s-a realizat o analiză comparativă între situaţia de personal a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă cu cea a Judecătoriei Chişineu-Criş.
Înalta Curte reţine că, susţinerile contestatorului sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, avându-se în vedere următoarele aspecte:
Hotărârea secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1878/28.06.2023 respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, respectiv, prevederile art. 194, art. 195 şi cele ale art. 196 din Legea nr. 303/2022 iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv şi adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispoziţiilor art. 196 din Legea nr. 303/2022 "(1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condiţiile art. 195 susţine un interviu în faţa secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit.
(2) în cadrul interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:
a) motivaţia de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;
b) activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi numit;
c) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;
d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea şi responsabilitatea.
(3) La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:
a) volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
b) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;
c) vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;
d) orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.
(4) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător se transmit Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului. Dispoziţiile art. 193 alin. (6) se aplică în mod corespunzător."
Din interpretarea prevederilor legale privitoare la numirea procurorilor în funcţia de judecător reiese că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, însă şi cu observarea interesului privat al solicitantei, în dimensiunea sa privind dreptul la carieră al magistratului în cauză.
Reţine Înalta Curte că, oportunitatea este capacitatea pe care o are organul care emite respectivul act administrativ de a alege, dintre mai multe soluţii posibile şi egale în aceeaşi măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Oportunitatea se află în strânsă legătură cu puterea discreţionară a administraţiei publice, existând o marjă de libertate lăsată la aprecierea unei autorităţi, astfel ca în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor să poată recurge la orice mijloc de acţiune, în limitele competenţei sale.
În acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că autorităţile beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (hotărârile din 23 iulie 1968, 16 septembrie 1996 şi 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24).
Prin urmare, în raport de cele reţinute anterior, constată instanţa de control judiciar că, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis Hotărârea nr. 1878 din data de 28.06.2023 cu exces de putere.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, excesul de putere este definit ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".
În speţă, se observă că, secţia pentru judecători a analizat comparativ situaţia posturilor vacante şi volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă şi de la Judecătoria Chişineu-Criş - unităţi implicate în procedura numirii în funcţia de judecător - şi a reţinut în mod corect că, la Judecătoria Chişineu-Criş vacanţa posturilor reprezenta un procent de 50%, împrejurare cu impact negativ în buna desfăşurare a activităţii acestei instanţe, în condiţiile unei încărcături de dosare/judecător mult peste media naţională, această situaţie impunând luarea unor măsuri pentru diminuarea deficitului de personal.
Astfel, la Judecătoria Chişineu-Criş dintre cele 4 de posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate 2 posturi, din care 1 post vacant la data de 22.08.2023, iar funcţia de preşedinte secţie penală era ocupată prin delegare, existând 2 posturi vacante disponibile pentru procedura de numire.
La aceeaşi instanţă, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluţionat/judecător a fost de 1715, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura de dosare de soluţionat/schemă a fost de 1029, comparativ cu media naţională de 893.
Aceste date statistice au fost confirmate şi de conducerea Judecătoriei Chişineu - Criş care, în motivarea avizului favorabil exprimat a evidenţiat că la nivelul acestei instanţe, statul de funcţii şi de personal cuprindea un număr de 4 posturi de judecător, din care unul aferent funcţiei de preşedinte şi 3 posturi de execuţie, schema de judecători nefiind ocupată în totalitate la acel moment, fiind două posturi vacante de judecător. S-a mai precizat că, la această instanţă, încărcătura pe judecător pe anul 2022 a fost de 1714 dosare pe judecător, în condiţiile ocupării efective a două posturi de judecător din patru, mult peste media dosarelor pe judecător din ţară. De asemenea, s-a mai arătat că Judecătoria Chişineu-Criş era cea mai încărcată instanţă din judeţul Arad, după Judecătoria Arad, având astfel mare nevoie de personal magistrat.
Contrar susţinerilor contestatorului, reţine Înalta Curte că, volumul de activitate şi situaţia de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă au fost avute în vedere de secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când a fost analizată cererea de numire formulată de intimata A., însă situaţia statistică astfel cum rezulta din datele comunicate de direcţia de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost coroborată cu criteriile privind vechimea efectivă în funcţia de procuror şi vechimea la parchetul de provenienţă, precum şi cu datele relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi în mapa profesională a procurorului, acestea reprezentând criterii legale conform prevederilor art. 196 alin. (3) din Legea nr. 303/2022.
În analiza criteriului privind volumul de activitate al parchetului, respectiv instanţei implicate în procedură, reţine instanţa de control judiciar că, volumul de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă era unul extrem de redus, situat sub jumătatea mediei naţionale - media de dosare de soluţionat/procuror a fost de 507, comparativ cu media naţională de 1696, iar încărcătura dosarelor de soluţionat/schemă a fost de 338 comparativ cu media naţională de 1203.
Or, aşa cum s-a reţinut anterior, la Judecătoria Chişineu-Chiş volumul de activitate s-a situat mult peste media naţională (în anul 2022, încărcătura de dosare de soluţionat/judecător a fost de 1715, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura de dosare de soluţionat/schemă a fost de 1029, comparativ cu media naţională de 893.
Potrivit relaţiilor comunicate de direcţia de resort, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/06.07.2019 a fost indisponibilizat postul de execuţie vacant de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă pentru concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 07.07.2023 - 06.03.2024, existând aşadar premisele ocupării acestui post în viitorul apropiat.
Prin Hotărârea nr. 1018/18.07.2023 secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus delegarea în funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a domnului B., începând cu data de 20.07.2023, până la respectivul moment această funcţie fiind ocupată prin delegare de intimata A..
Din cele învederate anterior, reiese faptul că, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a dovedit preocupare pentru ameliorarea situaţiei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, luând măsurile necesare pentru evitarea provocării unor disfuncţionalităţi în activitatea acestuia, urmare a numirii ca judecător a intimatei A..
Totodată, reţine Înalta Curte că, dincolo de datele statistice care relevă situaţia dificilă cu care se poate confrunta la un anumit moment o unitate de parchet, o componentă importantă a dreptului la carieră al unui magistrat este reprezentată chiar de vocaţia numirii din funcţia de procuror în funcţia de judecător sau viceversa, aceasta reprezentând o manifestare a libertăţii de alegere a evoluţiei traseului profesional, în condiţiile în care persoana în discuţie a dovedit pe de o parte, stabilitate în exercitarea funcţiei pentru o perioadă suficientă de timp (în cazul doamnei procuror A. 3 ani şi 5 luni), iar pe de altă parte motivaţia şi aptitudinile necesare pentru a accede la o altă funcţie în cadrul profesiei de magistrat.
Dacă ar fi acceptate susţinerile contestatorului, ar însemna că un procuror care provine de la o unitate de parchet neatractivă, cu un grad scăzut de ocupare a posturilor, din motive independente de persoana acestuia, niciodată nu ar putea accede la profesia de judecător, deşi acesta manifestă aptitudini deosebite specifice acestei din urmă profesii.
În acest sens, observă Înalta Curte că, tocmai acesta este scopul susţinerii unui interviu în faţa secţiei pentru judecători, în cadrul interviului verificându-se aspecte precum motivaţia de a accede în profesia de judecător, activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei de judecător, existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea şi responsabilitatea.
În cauză, intimata A. avea o vechime neîntreruptă în funcţia de procuror de 3 ani şi 5 luni, în toată această perioadă activând în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă.
Aceasta a susţinut interviul prevăzut de art. 196 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în faţa secţiei pentru judecători, în şedinţa din data de 28.06.2023, relevând că aceasta este motivată să abordeze activitatea de judecător cu asumarea tuturor provocărilor ce decurg din această profesie, iar experienţa în calitate de procuror şi de avocat va contribui la îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor în calitate de judecător.
Astfel, raportat la vechimea intimatei A. în funcţia de procuror, la evoluţia profesională a acesteia, precum şi la volumul de activitate al parchetului, respectiv instanţei implicate în procedură, reţine Înalta Curte că, în mod corect, secţia pentru judecători a apreciat că era oportună numirea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Chişineu-Criş.
În ceea ce priveşte susţinerile contestatorului vizând imposibilitatea funcţionării Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă ca o consecinţă a admiterii cererii de numire a intimatei A. în funcţia de judecător, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, întrucât, aceasta nu poate constitui un temei pentru anularea actului administrativ atât timp cât, în cauză nu există niciun impediment obiectiv pentru delegarea unor procurori în cadrul acestei unităţi de parchet, iar aceasta cu atât mai mult cu cât atribuţia delegării procurorilor revine chiar procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile art. 177 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.
În ceea ce priveşte presupusa încălcare a prevederilor H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025, în dimensiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a gestiona resursele umane pentru instanţe şi parchete, reţine Înalta Curte că, obiectul strategic nr. 3 indicat în contestaţie vizează dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar în ansamblul său, printre obiectivele specifice fiind enumerat cel referitor la ocuparea posturilor vacante de judecători şi procurori din sistemul judiciar, iar nu numai asigurarea resurselor umane pentru parchete, precum eronat susţine contestatorul.
În raport de aceste considerente, având în vedere că prezumţia de legalitate şi temeinicie a actului atacat nu a fost răsturnată, Înalta Curte urmează a respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1878 din 28.06.2023.
Cu privire la cererea de suspendare a executării hotărârii contestate, având în vedere că aceasta viza suspendarea până la soluţionarea contestaţiei, iar contestaţia a fost soluţionată la termenul de astăzi, Înalta Curte o va respinge ca rămasă fără obiect.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 şi a art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestator, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Respinge contestaţia formulată de contestatorul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Hotărârii nr. 1878 din 28 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de contestator privind suspendarea executării hotărârii atacate, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.