Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 10/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi  14 ianuarie 2003.

            S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Olt împotriva sentinței civile nr.6 din 24 ianuarie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ.

            La apelul nominal  s-a prezentat intimatul reclamant  O.I. personal și asistat de avocatul N.F., lipsind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii Olt.

            Procedura completă.

            S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul este declarat peste termenul legal prevăzut.

            Apreciind cauza în stare de judecată, Curtea a acordat cuvântul părții prezente, pe acest aspect.

            Avocatul intimatului a solicitat respingerea recursului ca tardiv declarat, cu cheltuieli de judecată și a depus la dosar o chitanță justificativă, în acest sens.

 

C U R T E A

            Asupra recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin acțiunea înregistrată la data de 30 aprilie 2001, reclamantul O.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Olt, anularea deciziei nr.27149 din 8 februarie 2001 a Oficiului de pensii și a hotărârii nr.687 din 20 martie 2001 a Comisiei Județene de contestații și obligarea pârâtei să-l înscrie la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, cu acordarea drepturilor bănești cuvenite.

            În motivarea cererii sale,  reclamantul a susținut că, în mod eronat, prin actele administrative contestate, s-a stabilit că nu  îndeplinește cerințele prevăzute de art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, deoarece din actele depuse rezultă că trebuia adăugată la calculul vechimii în muncă în grupa a II-a și perioada  1 martie 1997 – 1 noiembrie 1999, care ar fi determinat înscrierea sa la pensie cu reducerea limitei de vârstă.

            Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ, prin sentința nr.6 din 24 ianuarie 2002, a admis acțiunea reclamantului, a anulat actele administrative contestate și a obligat pârâta să înscrie la pensie pe reclamant începând cu data de 1 noiembrie 2000, pentru suma depusă cu  reducere de vârstă, conform grupei a II-a de muncă, cu luarea în calcul a perioadei din 1 noiembrie 1999 – 1 noiembrie 2000.

            Motivându-și soluția, prima instanță a reținut că, prin adeverința depusă la dosar, reclamantul a probat că în perioada 1 martie 1997 – 1 noiembrie 1999 a lucrat la AGROMEC Radomirești,  unitatea achitând CAS aferent grupei a II-a de muncă și că pârâta nu a avut în vedere la calculul vechimii și această perioadă.

            A mai reținut că, prin adeverința menționată, reclamantul a dovedit că îndeplinește condițiile legale de înscriere la pensie pentru munca depusă cu reducere de vârstă, începând cu data de 1 noiembrie 2000, urmând să fie lucrată în  calcul la stabilirea vechimii în muncă și perioada 1 noiembrie 1999 -  1 noiembrie 2000.

            Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

            Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că hotărârea recurată i-a fost comunicată pârâtei la data de 21 martie 2002 (fila 87 dosar fond) și că aceasta a declarat recurs la data de 9 aprilie 2002 (fila 2 dosar recurs).

            Cum, potrivit dispozițiilor art.301 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la data comunicării hotărârii ce se atacă, rezultă că recursul a fost declarat cu depășirea acestui termen.

            Având în vedere natura  imperativă a termenului fix prevăzut de legea procesuală pentru exercitarea unui drept, reiese că nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii, în conformitate cu dispozițiile art.103 alin.1 teza 1 din Codul  de procedură civilă.

            Constatând că recursul nu a fost declarat în termenul  imperativ prevăzut de art.301 din Codul de procedură civilă, că recurenta nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor legale sancționatorii mai sus invocate și să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv declarat.

            Având în vedere cererea intimatului reclamant O.I. de acordare a cheltuielilor de judecată dovedite cu chitanța de plată a onorariului  avocațial existentă la fila 15 dosar recurs și constatând aplicabile prevederile art.274 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea va obliga recurenta pârâtă la plata sumei de 4.500.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

            Respinge recursul declarat de pârâta  Casa Județeană de Pensii Olt împotriva sentinței civile nr.6 din 24 ianuarie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ, ca tardiv declarat.

            Obligă recurenta să-i plătească intimatului O.I. suma de 4.500.000 lei cheltuieli de judecată.

            Pronunțată în ședință publică, astăzi  14 ianuarie 2003.