Şedinţa publică din data de 15 februarie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Contestaţia judiciară
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:
- anularea Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 emise de secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
- obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită un act administrativ prin care să dispună transferul contestatoarei de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Braşov.
În motivarea contestaţiei, partea a prezentat situaţia sa personală şi profesională şi a susţinut faptul că îndeplineşte criteriile reglementate de art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor pentru a se dispune transferul său la Curtea de Apel Braşov.
Contestatoarea a arătat că hotărârea în discuţie nu este motivată în mod corespunzător, deoarece aceasta nu cuprinde nicio referire la motivele de ordin personal şi profesional prezentate în cererea de transfer. Or, analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute de lege trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.
Contestatoarea a susţinut faptul că are vechime de 17 ani şi 8 luni în funcţia de judecător şi deţine gradul profesional de curte de apel, grad pe care l-a fost obţinut în cadrul concursului de promovare pe loc a judecătorilor în funcţii de execuţie din perioada august - noiembrie 2020, unde a obţinut nota cea mai mare dintre concurenţi la materia drept civil, respectiv nota 9,60. În plus de aceasta, Tribunalul Covasna a avizat favorabil transferul său, iar Curtea de Apel Braşov a exprimat de asemenea un punct de vedere favorabil transferului.
Titulara căii de atac a precizat şi faptul că, prin hotărârea nr. 453/28.03.2023, a fost admisă cererea de transfer al altui judecător, în aceeaşi sesiune de transferuri, pe acelaşi loc urmărit de aceasta, în condiţiile în care atât Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti cât şi Curtea de Apel Braşov, în raport de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, au avizat nefavorabil transferul solicitantului de la Tribunalul Bucureşti.
Într-adevăr, în raport de situaţia posturilor, din schema de 15 posturi existente la Tribunalul Covasna, la data formulării cererii de transfer existau ocupate 11 posturi. Însă, partea arată că trebuie avut în vedere faptul că deficitul de personal a fost cauzat prin pensionarea unor judecători. Cu toate acestea, există posibilităţi reale ca, şi ulterior pensionării unor colegi, locurile vacante să fie ocupate într-un termen scurt ca urmare a organizării sesiunilor de transfer, a solicitărilor de delegare sau a concursurilor de promovare.
Conform susţinerilor contestatoarei, încărcătura pe schemă şi judecători, volumul de activitate pentru Tribunalul Covasna este mult sub nivelul mediu naţional, pentru anul 2022. Potrivit datelor centralizate, încărcătura pe schemă, raportat la dosarele intrate, a prezentat un coeficient de 182.7 pentru Tribunalul Covasna, mult sub medie, iar pentru Tribunalul Bucureşti s-a relevat un coeficient de 304,9. Or, în raport de aceste aspecte, contestatoarea apreciază faptul că nu se poate reţine că admiterea cererii sale de transfer ar determina perturbarea insurmontabilă a activităţii Tribunalului Covasna.
Contestatoarea arată că şi-a exprimat opţiunea de a activa în cadrul secţiei civile a Curţii de Apel Braşov, postul vacant existând în cadrul acestei secţii.
În fine, contestatoarea subliniază şi faptul că domiciliul unic avut (de la naştere) este în municipiul Braşov, fiind nevoită să efectueze naveta zilnică (dus -întors 80 km) timp de aproximativ 16 ani, transferul în cadrul Curţii de Apel Braşov, care are sediul în localitatea de domiciliu, constituind un avantajat şi sub aspect personal, nu doar profesional.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată, pentru apărările prezentate la dosar.
3. Soluţia instanţei
După cum s-a precizat la pct. 1 al acestei decizii, contestatoarea A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 prin care secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Braşov
În esenţă, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reţine că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecăţii este contestat sub următoarele aspecte:
(i) motivarea deficitară pe soluţia de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret motivele de ordin personal care au determinat formularea acestei cereri;
(ii) ierarhizarea nepermisă a criteriilor statuate de dispoziţiile legale pentru cererile de transfer.
Analizând motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 emise de secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prezentate în cadrul contestaţiei de faţă, precum şi apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil şi a documentaţiei care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reţine următoarele:
3.1. Referitor la nerespectarea principiului motivării actului administrativ
Într-adevăr, un act administrativ este motivat atunci când el enunţă motivele de fapt şi de drept pentru care autorul său îl consideră justificat.
Motivarea reprezintă o condiţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ.
Altfel spus, motivarea este o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului. Aşadar, motivarea este o formalitate substanţială a cărei absenţă sau insuficienţă antrenează invaliditatea actului.
Motivarea urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte o funcţie de transparenţă a procedurilor administrative în profitul cetăţenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat şi permite autorităţii judiciare să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză, motivarea trebuie să expună într-un mod clar şi neechivoc raţionamentele instituţiei publice care a emis actul administrativ. De asemenea, motivarea trebuie să indice în mod expres baza juridică a actului adoptat.
O motivare insuficientă sau greşită este considerată a fi echivalentă cu lipsa motivării actului administrativ, iar aceasta atrage nulitatea sau nevalabilitatea lui.
Înalta Curte apreciază că intimatul nu a examinat în mod efectiv şi concret toate criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ci şi-a limitat analiza doar la două dintre acestea, fiind vorba despre numărul posturilor vacante şi încărcătura pe schemă şi pe judecător la cele două instanţe antrenate în procedura de transfer.
În raport de aspectele anterior descrise, Înalta Curte apreciază că principiul motivării actelor administrative nu a fost respectat de emitentul hotărârii deduse controlului de legalitate al instanţei.
3.2. Referitor la cererea de transfer
În motivarea cererii de transfer, contestatoarea a invocat motive personale şi profesionale, mai precis faptul că este afectată de obligaţia de a face naveta între localităţile Covasna (unde îşi desfăşoară activitatea profesională la tribunal) şi Braşov (unde domiciliază).
Totodată, contestatoarea a susţinut că are disponibilitatea de activa, în cadrul Curţii de Apel Braşov, la secţia civilă, în raport de specializarea pe care o are în această materie.
Contestatoarea a opinat în sensul că îndeplineşte criteriile impuse de dispoziţiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, deoarece a primit aviz favorabil de la cele două instanţe implicate în procedura de transfer.
Potrivit prevederilor art. 192 din Legea nr. 303/2022, la soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:
"a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);
b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;
d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;
f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;
g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;
h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;
i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
j) starea de sănătate şi situaţia familială."
În ceea ce priveşte criteriul instituit la lit. a) din art. 192 din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte reţine că ambele conduceri ale instanţelor implicate în procedură au avizat favorabil cererea contestatoarei de transfer. De asemenea, Curtea de Apel Braşov a arătat că "d-na judecător A. are o conduită corespunzătoare în şedinţele de judecată şi în relaţiile cu colegii, nefiind formulate sesizări cu privire la modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor care-i revin."
În legătură cu criteriul instituit la lit. b) al art. 192 din legea în discuţie, în cuprinsul hotărârii contestate au fost precizate următoarele date:
- la Tribunalul Covasna, instanţa de la care s-a solicitat transferul, din cele 15 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 11 posturi, fiind vacante 4 posturi;
- în anul 2022, la Tribunalul Covasna, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 301 dosare, comparativ cu media naţională de 514 dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 271 de dosare, comparativ cu media naţională de 388 de dosare;
- la Curtea de Apel Braşov, instanţa la care s-a solicitat transferul, dintre cele 41 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 39 de posturi, fiind vacante 2 posturi care sunt utile pentru transfer; la această instanţă există 1 post temporar vacant pentru care a fost aprobată ocuparea în condiţiile art. 147 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară; de asemenea, la Curtea de Apei Braşov există 1 post de judecător la secţia penală, care a fost indisponibilizat pentru promovarea efectivă a unui magistrat.
- la Curtea de Apel Braşov, în anul 2022, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 190 de dosare, comparativ cu media naţională de 258 de dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 179 de dosare, comparativ cu media naţională de 227 de dosare.
Din datele anterior prezentate, rezultă faptul că la instanţa de la care s-a solicitat transferul încărcătura efectivă pe judecător, precum şi încărcătura efectivă pe schemă au fost cu mult mai mici decât media naţională, iar posturile vacante era în număr de patru.
Cu toate că în cuprinsul hotărârii contestate, emitentul acesteia a apreciat că nu era oportună aprobarea cererii de transfer în raport de datele existe la cele două instanţe implicate în procedura de transfer, în aceeaşi sesiune de transfer a aprobat alte două cereri de transfer la Curtea de Apei Braşov. În concret, prin hotărârea nr. 453/28.03.2023, secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat cererea de transfer a unui judecător pe acelaşi post cu cel solicitat de către contestatoare cu toate că, în raport de prevederile art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Braşov au avizat nefavorabil transferul solicitantului de la Tribunalul Bucureşti. În plus de aceasta, conform datelor centralizate, încărcătura pe schemă, raportat la dosarele intrate, a prezentat un coeficient de 182,7 pentru Tribunalul Covasna, mult sub medie, iar pentru Tribunalul Bucureşti s-a relevat un coeficient de 304,9. Totodată, la Tribunalul Bucureşti din cele 262 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate la momentul analizării cererilor 219 posturi, fiind vacante 43 de posturi. Prin urmare, resursa de personal era mai mică la Tribunalul Bucureşti, instanţa de la care s-a aprobat transferul judecătorului în cauză.
În ceea ce priveşte criteriile instituite la lit. c) - g) din art. 192 din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte reţine că, în speţa de faţă, contestatoarea şi-a exprimat opţiunea de a activa în cadrul secţiei civile a Curţii de Apel Braşov, secţie unde se afla postul vacant. În motivarea opţiunii sale, contestatoarea a arătat că beneficiază de specializare îndelungată în materie civilă, că şi-a desfăşurat activitatea la secţia civilă atât la Judecătoria Sfântu Gheorghe cât şi la Tribunalul Covasna. Din analiza traseului profesional, rezultă faptul că aceasta are o vechime de 17 ani şi 4 luni în funcţia de judecător, o vechime de 2 ani şi 8 luni la Tribunalul Covasna şi o vechime de 2 ani şi 1 lună în gradul profesional de curte de apel. Contestatoarea a ocupat funcţia de preşedinte cu delegaţie a secţiei civile a Tribunalului Covasna, începând cu data de 18.11.2022, pentru o perioadă de 6 luni, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 2289/2022 a secţiei pentru judecători.
Comparativ, beneficiarul hotărârii nr. 453/28.03.2023 avea o vechime de 12 ani şi 4 luni în funcţia de judecător la momentul analizării cererii, iar opţiunea sa a fost pentru secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Braşov, secţie la care nu era post vacant, aşa cum rezultă din motivarea avizului nefavorabil exprimat de preşedintele acestei instanţe.
În legătură cu criteriile ce vizează situaţia personală a solicitantului, Înalta Curte reţine argumentaţia contestatoarei în sensul că aceasta are domiciliul în municipiul Braşov şi efectuează naveta zilnic pe o distanţă de 80 km.
Concluzionând, în raport de datele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că emitentul Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 a acţionat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât contestatoarea îndeplinea criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, motiv pentru care se impune admiterea cererii sale şi obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Braşov.
3.3. Temeiul legal al soluţiei pronunţate
În consecinţă, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 40 lit. j) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 şi va obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul acesteia de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de A. în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Anulează Hotărârea nr. 446 din 28 martie 2023 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători.
Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Braşov.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 15 februarie 2024.