Şedinţa publică din data de 15 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:
- în principal obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) şi PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicaţia GLIOBLASTOM;
- în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 171 din 12 septembrie 2022 Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat că prima instanţă a admis în mod eronat excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2021 a avut ca obiect solicitarea care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa a avut ca obiect solicitarea de includere în listă a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN), în timp ce în prezenta cauză s-a solicitat includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) şi PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicaţia GLIOBLASTOM.
Acest lucru se datorează evoluţiei bolii pacientei, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinaţia de medicamente anterior menţionată, care acţionează sinergic.
Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanţe preşedinţiale pentru a evoca excepţia autoritătii de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinaţie) căci numai în acest mod vor avea efect terapeutic.
4. Apărările formulate de intimaţi
Intimaţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România au depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului şi menţinerea ca legală a sentinţei primei instanţe, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România reluând şi apărările formulate în faţa instanţei de fond referitoare la lipsa calităţii sale procesuale pasive.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Demersul judiciar iniţiat de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, structurat pe două capete de cerere, a a vizat:
- obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) şi PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicaţia GLIOBLASTOM;
- obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Instanţa de fond a constatat că prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Constanţa reclamanta din prezenta cauză a solicitat în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicaţia GLIOBLASTOM; precum şi obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2021 a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 33/17.02.2022, definitivă prin nerecurare, astfel încât, apreciind că există triplă identitate de obiect, părţi şi cauză, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 431 alin. (1) şi art. 432 C. proc. civ. şi a respins acţiunea pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.
Fiind învestită cu recursul declarat de reclamantă împotriva sentinţei primei instanţe, Înalta Curte constată caracterul fondat al acestuia, soluţia pronunţată asupra primului capăt de cerere fiind rezultatul greşitei interpretări şi aplicări a dispoziţiilor art. 430 - 431 C. proc. civ.
Astfel, verificând cele două cereri de chemare în judecată prin prisma dispoziţiilor art. 431 C. proc. civ., se constată că, într-adevăr, ele vizează aceleaşi părţi şi au aceeaşi cauză.
În privinţa identităţii obiectului, Înalta Curte apreciază că aceasta poate fi reţinută doar pentru cel de-al doilea capăt de cerere, care vizează "obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018."
Primul capăt de cerere din prezenta cauză are ca obiect solicitarea reclamantei de obligare a pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a unei combinaţii de medicamente (BEVACIZUMAB - denumire comercială AVASTIN şi PEMBROLIZUMAB - denumire comercială KEYTRUDA pentru indicaţia GLIOBLASTOM), în timp ce prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 aceeaşi solicitare de includere în listă a fost formulată doar pentru medicamentul BEVACIZUMAB - denumire comercială AVASTIN.
Întrucât dispoziţiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente cât şi la combinaţii distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menţionată, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut, în mod eronat, îndeplinirea condiţiei privind identitatea de obiect şi a admis excepţia autorităţii de lucru judecat.
În aceste condiţii, date fiind admiterea, în mod greşit, a excepţiei autorităţii de lucru judecat şi necercetarea fondului cauzei, Înalta Curte apreciază că se impune casarea în parte a sentinţei atacate şi trimiterea spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond a primului capăt de cerere, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurării tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A., va casa în parte sentinţa recurată şi va trimite spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond capătul de cerere vizând obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente Bevacizum (denumire comercială Avastin) şi Penbrolizumab (denumirea Comercială Keytruda) pentru indicaţia glioblastom, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 171 din 12 septembrie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată şi trimite spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond capătul de cerere vizând obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente Bevacizum (denumire comercială Avastin) şi Penbrolizumab (denumirea Comercială Keytruda) pentru indicaţia glioblastom.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 februarie 2024.