Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2020, Inspecţia Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ("Legea nr. 303/2004"), pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, cercetat sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I şi teza a II-a şi lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004.
2. Excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a invocat excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare, susţinută, în esenţă, de următoarele motive de nelegalitate:
- repartizarea lucrării nr. x/2020 inspectorilor judiciari B. şi C. s-a efectuat cu încălcarea art. 15 alin. (1) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie cu referire la faptul că au fost desemnaţi doi inspectori pentru verificarea unei lucrări cu grad "standard";
- repartizarea lucrării inspectorului aflat în echipa numărul 3, poziţia numărul 3, ca urmare a modificării ordinului de repartizare - întrucât inspectorul din echipa numărul 1, poziţia numărul 3, desemnat iniţial, se afla în concediu de odihnă - a fost efectuată cu încălcarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie;
- nulitatea absolută a acţiunii disciplinare şi a rezoluţiei nr. 2640/B/31.08.2020, a cercetării disciplinare şi a rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare, ca urmare a încălcării principiului imparţialităţii şi independenţei inspectorilor judiciari, dat fiind faptul că repartizarea lucrării nu a avut caracter aleatoriu, deoarece fişa de repartizare a lucrării nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 72 teza I din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, iar repartizarea ciclică folosită de Inspecţia Judiciară nu are caracter aleatoriu întrucât, printr-un algoritm matematic, se poate calcula probabilitatea ca o lucrare să ajungă la un anumit inspector judiciar;
- nulitatea absolută a acţiunii disciplinare şi a rezoluţiei nr. 2640/B/31.08.2020, dat fiind faptul că cercetarea disciplinară nu îndeplineşte exigenţele art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, deoarece nu sunt stabilite urmările faptelor;
- nulitatea acţiunii disciplinare ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 49 alin. (2) C. proc. civ., întrucât rezoluţia a fost emisă fără ca cererea de recuzare a doamnei inspector C., formulată în cauză de către pârât, să fi fost soluţiontă;
- sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu săvârşirea abaterilor disciplinare a fost făcută de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a activităţilor de control efectuate sub nr. x/2020, acesta neavând calitatea de titular al acţiunii disciplinare.
3. Hotărârea instanţei disciplinare
Prin Hotărârea nr. 5P din 2 iunie 2021, secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 2640/B/31.08.2020 dată în lucrarea nr. x din 31 august 2020 şi, în consecinţă, a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cercetat sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I şi teza a II-a şi lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătrorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Soluţia sus-menţionată, pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, are la bază considerentele de mai jos.
Cu privire la situaţia de fapt din prezenta cauză
La 9 aprilie 2020, a fost înregistrată la Direcţia de Inspecţie pentru procurori, sub nr. x, sesizarea formulată de doamna D. - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect aspecte privind conduita şi activitatea profesională a magistratului procuror militar A. - prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti - care, în opinia autorului sesizării, puneau în discuţie abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, constând în:
"nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de legi sau regulamente", şi art. 99 lit. t) din Legea 303/2004, constând în "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni".
Lucrarea a fost repartizată, la 9 aprilie 2020, inspectorului judiciar B.. La 11 mai 2020, urmare a referatului întocmit de inspectorul judiciar iniţial desemnat, B., a fost modificat gradul de complexitate al lucrării şi s-a desemnat al doilea inspector, C.. Atât inspectorul-şef E., cât şi inspectorul-şef adjunct F. s-au abţinut în prezenta lucrare, referatul fiind avizat şi aprobat de către inspectorul judiciar G., în baza art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (1) din Ordinul inspectorului-şef nr. 22/01.02.2019.
Verificările prealabile au fost finalizate la 9 iunie 2020.
Prin rezoluţia nr. 1791/A/9 iunie 2020, s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de a de art. 99 lit. g), art. 99 lit. m) teza I şi teza a II-a şi art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004.
La 25 august 2020, magistratul procuror miliar A., prin reprezentant convenţional, a transmis o cerere de recuzare a inspectorului judiciar C., cerere ce a fost respinsă prin rezoluţia nr. C 20-1116/27.08.2020.
La 27 august 2020, la sediul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, anterior realizării activităţii de prezentare a probelor administrate până la acel moment, magistratul procuror militar A., prin reprezentant convenţional, a depus cerere de redistribuire a lucrării de inspecţie, cerere respinsă prin rezoluţia C 20-1123/31.08.2020.
La 31 august 2020, a fost întocmită rezoluţia cu nr. 2640/B/31 august 2020, prin care s-a dispus admiterea sesizării privind exercitarea acţiunii disciplinare faţa de procurorul A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I şi teza a II-a şi lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 şi sesizarea secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară.
Raportat la dispoziţiile legale şi infralegale care reglementează procedura de repartizare aleatorie a lucrărilor, secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată, în scris şi motivat, de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
Activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecţie este reglementată de dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care prevăd că modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii.
În aplicarea principiului repartizării aleatorii a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari, activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecţie cu grad de complexitate standard este detaliată de dispoziţiile art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, în vigoare la momentul primirii şi înregistrării la Inspecţia Judiciară a lucrării ce face obiectul prezentului dosar disciplinar.
Potrivit acestor dispoziţii infralegale, "Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează:
a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora;
b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă.
Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă."
Analizând actele şi lucrările dosarului, atât prin prisma aspectelor invocate de către pârâtul-procuror, cât şi a răspunsului Inspecţiei Judiciare, instanţa disciplinară a identificat mai multe aspecte ce conduc la concluzia că repartizarea lucrării ce face obiectul acţiunii disciplinare a fost făcută cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor.
Astfel, repartizarea lucrărilor s-a realizat pornind de la faptul că ultima lucrare repartizată la 7 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1440 şi a revenit inspectorului judiciar H., poziţia nr. 2 din echipa nr. 1.
Prima lucrare repartizată la 9 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1312, revenind inspectorului judiciar I., poziţia nr. 2 din echipa nr. 2. Lucrările cu nr. 20-1470 şi nr. 20-1471 au fost repartizate, în mod corect, inspectorilor de pe poziţia nr. 2 din echipele nr. 3 şi nr. 4.
Lucrarea nr. x, care face obiectul prezentei cauze, ar fi trebuit să fie repartizată inspectorului judiciar J., poziţia nr. 3 din echipa nr. 1, care însă se afla în concediu de odihnă (situaţie prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare).
Potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Regulament, în cazurile prevăzute la alin. (1), inclusiv situaţia în care inspectorul judiciar efectuează concediul legal de odihnă, lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziţie în cadrul echipei. Dacă toţi membrii echipei se află într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecţie cu numărul următor.
S-a reţinut că, în această situaţie, lucrarea trebuia repartizată inspectorului judiciar K. care ocupa poziţia nr. 1 din aceeaşi echipă cu J. şi care nu se afla în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 78 alin. (1) din Regulament.
Contrar acestor dispoziţii regulamentare, persoana responsabilă cu efectuarea repartizării a repartizat lucrarea inspectorului B., poziţia nr. 3 din echipa nr. 3, invocând faptul că repartizarea s-a făcut potrivit Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului-şef, în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari.
Instanţa disciplinară a remarcat, pe de o parte, faptul că persoana responsabilă cu efectuarea repartizării a aplicat Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef, care instituie o altă modalitate de repartizare a lucrărilor în cazul în care se modifică ordinea de repartizare a acestora, în detrimentul dispoziţiilor regulamentare menţionate anterior.
Pe de altă parte, formula de repartizare potrivit ordinii alfabetice a inspectorilor judiciari nu apare instituită în vreun text legal sau regulamentar şi nici măcar în Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef, pentru a putea fi invocată ca un criteriu de repartizare aleatorie a lucrării.
Chiar şi în ipoteza în care, la repartizarea lucrării nr. x, care face obiectul prezentei acţiuni disciplinare, s-ar fi avut în vedere Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef, aşa cum s-a susţinut în referatul Inspecţiei Judiciare, lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului nr. 3 din echipa nr. 2, L., care urma de drept la repartizare, se afla în activitate şi nu era blocată de la repartizare, şi nu inspectorului nr. 3 din echipa nr. 3, B., neexistând nicio explicaţie pentru care echipa nr. 2 a fost sărită de la repartizarea lucrării.
Analizând atât actele dosarului, cât şi răspunsul Inspecţiei Judiciare la excepţiile invocate, precum şi dispoziţiile legale şi infralegale aplicabile, secţia a constatat că repartizarea lucrării nr. x s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi de art. 73 şi 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a prezentei lucrări, ce face obiectul acţiunii disciplinare, cu consecinţa modificării ordinii de repartizare a acesteia.
Acţiunea disciplinară are natura unui act de procedură civilă întocmit de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, care învesteşte secţia pentru procurori cu soluţionarea acesteia, similar modului de sesizare a instanţelor judecătoreşti, prin cererea de chemare în judecată.
Acţiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancţiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Aşadar, în cazul de faţă, dispoziţiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică pe deplin: dacă secţia pentru procurori, ca instanţă de judecată în materie disciplinară, constată că acţiunea disciplinară, ca act procesual civil ce jalonează debutul procesului civil în faţa secţiei, este întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale, sunt aplicabile dispoziţiile art. 174 şi următoarele din C. proc. civ., privind nulitatea actelor de procedură.
Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ. defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă.
Efectuarea unui act de procedură presupune îndeplinirea, în mod cumulativ, a tuturor cerinţelor prevăzute de lege pentru validitatea lui, indiferent de natura acestora, chiar dacă respectivele cerinţe vizează forma actului sau fondul acestuia.
Pentru stabilirea înţelesului noţiunii de "nerespectarea cerinţei legale" trebuie avute în vedere atât prevederile art. 175 C. proc. civ., cât şi ale art. 176 C. proc. civ.. Aşa fiind, rezultă că sintagma tehnico-juridică "nerespectarea cerinţei legale" vizează împrejurarea că actul de procedură a fost întocmit cu nerespectarea oricăror cerinţe legale, în speţă, a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii, detaliat în dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Legalitatea acţiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile şi procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută şi nu mai pot fi refăcute, evident că însăşi acţiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă şi civilă, în acelaşi timp, este nulă absolut.
Jurisprudenţa în materie disciplinară a stabilit că actul de sesizare a instanţei disciplinare (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare) este un act procesual ce poate fi cenzurat (sub aspectul nulităţii) de instanţa sesizată, validitatea acestui act depinzând de validitatea actelor anterioare din procedura administrativă disciplinară, începând cu actul de sesizare disciplinară (Decizia civilă nr. 312 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători. Decizia civilă nr. 150 din 10 septembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători).
Instanţa disciplinară este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea procedurii de repartizare aleatorie a acestuia. Nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
În acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia constatarea desemnării celui de-al doilea inspector judiciar cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor conduce la nulitatea actelor procedurale astfel efectuate şi a actelor subsecvente (Decizia civilă nr. 253 din data de 25 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători).
Secţia a constatat că această nulitate nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă (art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.). Cerinţele legale extrinseci actului de procedură (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (2) C. proc. civ., în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. O astfel de dovadă, însă, nu a fost făcută.
În aceste condiţii, secţia a constatat întemeiată excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, având ca obiect săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I şi teza a ll-a şi lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004, ca urmare a constatării nulităţii procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză, pentru argumentele de drept şi de fapt indicate anterior şi, prin urmare, a constatat nulitatea acţiunii disciplinare.
În aceste condiţii, secţia a constatat că nu mai este necesară analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate în motivarea excepţiei formulate de pârât, întrucât motivul de nelegalitate analizat anterior, respectiv încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrării din prezenta cauză, a condus la constatarea nulităţii acţiunii disciplinare pentru încălcarea dispoziţiilor legale detaliate în cele de mai sus.
4. Recursul formulat de Inspecţia Judiciară
Împotriva Hotărârii nr. 5P din 2 iunie 2021 pronunţate de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. x/2020, a formulat recurs Inspecţia Judiciară, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare secţiei pentru procurori în materie disciplinară.
Criticile formulate de recurentă vizează netemeinicia hotărârii judecătoreşti atacate, invocându-se, în esenţă, caracterul eronat al aprecierii instanţei disciplinare cu privire la nulitatea absolută a procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză.
Principiul repartizării aleatorii a sesizărilor şi dosarelor disciplinare a fost prevăzut de legiuitor prin art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, iar, prin art. 65 alin. (4) şi art. 66 alin. (3) din aceeaşi lege, a fost încredinţată inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare sarcina de a da contur infralegal acestui principiu.
În marja de apreciere conferită de legiuitor, inspectorul-şef a emis Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi alte ordine, prin care a stabilit, între altele, etapele repartizării lucrărilor de inspecţie, situaţiile de modificare a ordinii de repartizare a lucrărilor de inspecţie şi procedura de urmat, precum şi cazurile în care poate avea loc redistribuirea lucrărilor de inspecţie şi procedura de urmat în aceste situaţii.
Atât timp cât Legea nr. 317/2004 nu a reglementat o procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalităţi prevăzute de lege (repartizarea aleatorie/asigurarea imparţialităţii şi independenţei inspectorilor judiciari), a revenit inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, ca emitent al actului administrativ normativ, să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege.
Legiuitorul a acceptat, astfel, ca, printr-un act de reglementare secundară, să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii.
Astfel, pornind de la situaţia prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. a) - g) din Ordinul nr. 134/10.12.2018 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. a)1), lit. a)2) şi lit. d) din Legea nr. 317/2004, la 29.01.2019, inspectorul-şef a emis Ordinul nr. 17 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă.
Conform art. 2 din Ordinul nr. 17/2019, în cazul în care, pentru lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard, pentru care, în primă etapă a repartizării, a fost stabilită o echipă de inspecţie, unul sau doi inspectori din acea echipă se află într-una dintre situaţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) - g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 78 alin. (3) din acelaşi regulament, în sensul ca inspectorii să fie desemnaţi aleatoriu dintre ceilalţi inspectori de la direcţia de inspecţie corespunzătoare.
Criteriul de desemnare aleatorie, în situaţiile enumerate la lit. b) - g) ale art. 74 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, s-a stabilit a fi ordinea alfabetică a numelor inspectorilor judiciari.
Ordinul nr. 17/2019 nu se abate şi nici nu adaugă la o normă de rang superior, ci aplică o modalitate alternativă prevăzută în Regulament, pentru situaţiile în care, din motive obiective (altele decât cele vizând incompatibilitatea constată la repartizare), o lucrare nu a putut fi repartizată inspectorului care urma la repartizare, potrivit ordinii.
Alegerea celei mai articulate soluţii, în lipsa unei reglementări restrictive la nivel legal, nu este de natură să afecteze cerinţa independenţei şi imparţialităţii obiective, varianta aleasă de legiuitorul secundar (desemnare în ordine alfabetică, fără posibilitatea predeterminării inspectorului judiciar) respectând elementul aleatoriu.
Prin modificarea ordinii de repartizare a lucrării nr. x în acord cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef, nu au fost transformate/pervertite regulile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, fiind eronată concluzia instanţei disciplinare potrivit căreia nerespectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare a avut drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie. secţia a plecat de la falsa premisă că repartizarea lucrării, în cazul modificării ordinii de repartizare, trebuia să urmeze doar una dintre regulile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
5. Întâmpinarea
Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat: 1) admiterea excepţiei nulităţii recursului, pentru neindicarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind că dezvoltarea criticilor din cererea de recurs nu permite încadrarea acestora în motivele de casare indicate; 2) respingerea, ca nefondat, a recursului formulat de Inspecţia Judiciară.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând hotărârea instanţei disciplinare, atât din perspectiva legalităţii, cât şi sub aspectul temeiniciei, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă şi cu apărările cuprinse în întâmpinarea depusă de intimat, Înalta Curte va respinge recursul, pentru considerentele arătate în continuare.
În primul rând, excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul A., nu poate fi primită, întrucât criticile formulate de recurentă, astfel cum au fost expuse în precedent, supun dezbaterii aspecte legate de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor relevante din Legea nr. 317/2004, Ordinele nr. 134/2018 şi nr. 17/2019 emise de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, norme de drept substanţial, fiind, ca atare, susceptibile de încadrare în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pe fondul recursului, prin hotărârea atacată, instanţa disciplinară a reţinut faptul că, în ceea ce priveşte lucrarea nr. x/2020, ce formează obiectul acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară în dosarul nr. x/2020, procedura operaţională de repartizare s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi de art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a lucrării sus-menţionate, determinat de modificarea ordinii de repartizare a acesteia.
Or, nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare, nulitate necondiţionată, conform dispoziţiilor art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că argumentele şi concluziile instanţei disciplinare sunt corecte şi corespund situaţiei de fapt, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Aşa cum a reţinut, în mod just, instanţa disciplinară, indicând, în considerentele hotărârii atacate, textele legale şi regulamentare ce constituie sediul materiei, repartizarea sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.
Înalta Curte consideră că este necesar a sublinia faptul că, în soluţionarea cauzei, trebuie avute în vedere dispoziţiile din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare (Ordinul nr. 134/2018) ("Regulamentul") privind repartizarea lucrărilor de inspecţie cu grad de complexitate standard, acesta fiind gradul de complexitate a lucrării, stabilit iniţial; modificarea gradului de complexitate a avut loc la cererea inspectorului căruia i s-a atribuit lucrarea, B., fiind desemnat şi cel de-al doilea inspector, C.. Prin urmare, în acest context, interesează respectarea dispoziţiilor legale de repartizare în cazul lucrărilor cu grad de complexitate standard şi vizează exclusiv inspectorul desemnat iniţial, B..
În aplicarea dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, prevederile art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare dispun:
ü "Art. 73 - Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează:
a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora;
b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă.".
ü "Art. 74 - (1) Modificarea ordinii de repartizare are loc în următoarele situaţii:
a) în caz de incompatibilitate a inspectorului, constatată la repartizare;
b) când inspectorul efectuează concediul legal de odihnă sau se află în concediu medical;
c) când, în baza ordinului de serviciu al inspectorului-şef, inspectorul participă la efectuarea unui control sau se află într-o altă localitate pentru efectuarea de verificări ori a cercetării disciplinare;
d) când inspectorul participă la pregătirea profesională obligatorie ori la o altă formă de pregătire profesională, inclusiv în calitate de formator, cu acordul inspectorului-şef;
e) când a fost blocată repartizarea faţă de unul sau mai mulţi inspectori;
f) pentru perioada în care inspectorul este desemnat să îndeplinească atribuţiile directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători ori Direcţiei de inspecţie pentru procurori;
g) în alte cazuri temeinic justificate.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziţie în cadrul echipei. Dacă toţi membrii acesteia se află într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecţie cu numărul următor".
În cauză, situaţia de fapt ce reiese din actele şi lucrările dosarului, reţinută, în mod corect, de instanţa disciplinară şi necombătută, de altfel, de către recurentă, prin susţinerile formulate în cadrul cererii de recurs, este următoarea:
- repartizarea lucrării nr. x, înregistrate la Direcţia de Inspecţie pentru procurori la 9 aprilie 2020, s-a realizat pornind de la faptul că ultima lucrare repartizată la data de 7 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1440 şi a revenit inspectorului judiciar H., care ocupa poziţia numărul 2 în cadrul echipei nr. 1;
- la 9 aprilie 2020, prima lucrare repartizată a fost cea cu nr. 20-1312 şi a revenit inspectorului judiciar I., poziţia nr. 2 din echipa nr. 2;
- lucrările nr. 20-1470 şi nr. 20-1471 au fost repartizate inspectorilor de pe poziţia nr. 2 din echipa nr. 3 şi, respectiv, echipa nr. 4; în această modalitate au fost epuizate toate poziţiile nr. 2 din cadrul echipelor de inspectori, urmând a se efectua repartizarea celorlalte lucrări începând cu poziţia nr. 3 din echipa nr. 1 de inspectori;
- lucrarea nr. x, care face obiectul acţiunii disicplinare în prezenta cauză, ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar J., care ocupa poziţia nr. 3 din echipa nr. 1;
- inspectorul judiciar J. se afla, la data repartizării, în concediu de odihnă, astfel că deveneau aplicabile dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, conform cărora lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar K., care ocupa poziţia nr. 1, numărul următor în aceeaşi echipă cu inspectorul judiciar aflat în concediu de odihnă, respectiv echipa nr. 1;
- contrar dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din Regulament, lucrarea nr. x a fost repartizată inspectorului judiciar B., care ocupa poziţia nr. 3 în echipa nr. 3, invocându-se repartizarea în ordine alfabetică, urmare a aplicării dispoziţiilor Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului-şef privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari.
Analizând situaţia de fapt reţinută raportat la dispoziţiile legale şi regulamentare aplicabile, Înalta Curte constată faptul că, în cadrul art. 74 alin. (2) din Regulament, este prevăzută, în mod clar, procedura de urmat în cazul în care intervine vreunul dintre cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) din acelaşi articol, respectiv "lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziţie în cadrul echipei".
Urmare a aplicării dispoziţiilor normative mai sus citate, lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar K., care figura la poziţia nr. 1 din aceeaşi echipă cu doamna inspector J..
Doar în cazul în care toţi membrii echipei respective s-ar fi aflat într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1) din art. 74 din Regulament, "lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecţie cu numărul următor" [alin. (2) al art. 74 din Regulament], şi care, oricum, ar fi fost din cadrul echipei cu nr. 2, iar nu cu nr. 3.
Înalta Curte reţine, în acord cu cele reţinute de instanţa disciplinară în considerentele hotărârii atacate, faptul că formula de repartizare potrivit ordinii alfabetice a inspectorilor judiciari, invocată de recurentă, nu este prevăzută de nici un text legal sau regulamentar, nefiind instituită nici prin Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef, indicat drept bază legală pentru aplicarea modalităţii de repartizare a lucrării nr. 20 - 1472.
Prin urmare, Înalta Curte constată faptul că, şi în ipoteza în care s-ar lua în considerare aplicarea Ordinului nr. 17/2019 în detrimentul dispoziţiilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, modalitatea de repartizare a lucrării nr. 20 - 1472 s-a realizat cu încălcarea, inclusiv, a acestui ordin, care, la art. 2, prevede:
"În cazul în care lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard, pentru care, în prima etapă a repartizării, a fost stabilită o echipă de inspecţie din care unul sau doi inspectori se află într-una din situaţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) - g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 78 alin. (3) din acelaşi regulament".
Potrivit alin. (3) al art. 78 din Regulament, "În cazul în care lucrarea a fost repartizată unei echipe de inspecţie alcătuite din unul sau doi inspectori, aceasta se completează, pentru fiecare lucrare prevăzută la alin. (1), cu numărul necesar de inspectori, desemnaţi aleatoriu dintre ceilalţi inspectori de la direcţia de inspecţie corespunzătoare".
Or, pe lângă împrejurarea că, criteriul ordinii alfabetice nu este prevăzut nici în ordinul sus-enunţat, drept modalitate de repartizare aleatorie, nu se poate pune nici semnul echivalenţei între "desemnarea aleatorie dintre ceilalţi inspectori", prevăzută în art. 78 alin. (3) din Regulament, dispoziţie la care face trimitere art. 2 din Ordinul nr. 17/2019, şi repartizarea în "ordine alfabetică". "Desemnarea aleatorie" presupune stabilirea "la întâmplare" a inspectorului, în orice modalitate care să asigure lipsa predictibilităţii numirii acestuia, ca element strâns legat de imparţialitate, iar nu un criteriu cum este cel alfabetic, care, raportat la inspectorii existenţi în cadrul direcţiei de inspecţie respective, al căror nume şi, deci, ordine alfabetică sunt cunoscute, nu asigură acel element de "alea", de întâmplare, incertitudine asupra desemnării inspectorului.
Prin urmare, niciuna dintre reglementările sus-menţionate nu induce un drept de apreciere care să permită distribuirea lucrării nr. 20 - 1472 direct inspectorului B..
Principiul imparţialităţii şi independenţei inspectorilor judiciari este unul dintre principiile care guvernează activitatea Inspecţiei Judiciare, potrivit dispoziţiilor § 3.4. din Secţiunea a 3-a a Capitolului I al Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.
Pe de altă parte, imparţialitatea şi independenţa exercitării atribuţiilor de către inspectorii judiciari sunt asigurate, potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 9 alin. (3) din secţiunea menţionată a Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, prin repartizarea aleatorie a lucrărilor.
Prin rezoluţia nr. 1791/A/9 iunie 2020, ca urmare a verificărilor efectuate, s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), art. 99 lit. m) teza I şi teza a II-a şi art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004.
Ulterior, prin rezoluţia nr. 2640/B/31 august 2020, s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de domnul procuror A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare anterior menţionate.
Înalta Curte reţine faptul că rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, ca act de învestire a instanţei disciplinare, este un veritabil act de procedură civilă, supus cenzurii instanţei, sub aspectul validităţii sale.
Prin urmare, trebuie avute în vedere conditiile de valabilitate ale acestuia, elementul central reprezentându-l legalitatea în raport cu cerinţele instituite de Legea nr. 317/2004, de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi de Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie.
În funcţie de aspectul la care se referă condiţiile unui act, rezultă două categorii de astfel de condiţii, şi anume: condiţii intrinseci şi condiţii extrinseci.
Printre condiţiile extrinseci se numără şi respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare cu privire la distribuirea aleatorie a lucrărilor, iar încălcarea prevederilor legale referitoare la "alte cerinţe legale extrinseci actului" atrage nulitatea necondiţionată a acestuia în condiţiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ.
Înalta Curte reţine faptul că încălcarea normelor legale cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor conduce la nulitatea necondiţionată a tuturor actelor desfăşurate de inspectorul astfel desemnat, inclusiv a celui de sesizare a instanţei disciplinare, care nu poate fi înlăturată în nicio modalitate.
Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei disciplinare este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 5P din 2 iunie 2021 pronunţate de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2021.
Cu opinia concurentă a doamnei judecător M.
Recursul formulat de Inspecţia Judiciară este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse în continuare.
Prin hotărârea atacată, instanţa disciplinară a reţinut faptul că, în ceea ce priveşte lucrarea nr. x/2020, ce formează obiectul acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară în dosarul nr. x/2020, procedura operaţională de repartizare s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi de art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a lucrării sus-menţionate, ceea ce a determinat modificarea ordinii de repartizare a acesteia.
Aşa cum a reţinut instanţa disciplinară, indicând, în considerentele hotărârii atacate, textele legale şi regulamentare ce constituie sediul materiei, repartizarea sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, dar şi conform art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare care se completează cu dispoziţiile Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef.
În cauză, repartizarea lucrării nr. x, care face obiectul acţiunii disciplinare în prezenta cauză, s-a realizat, astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, printr-o serie de operaţiuni succesive, aşa cum vor fi expuse în continuare.
Repartizarea lucrării nr. x, înregistrate la Direcţia de Inspecţie pentru procurori la 9 aprilie 2020, s-a realizat pornind de la faptul că ultima lucrare repartizată la data de 7 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1440 şi a revenit inspectorului judiciar H., care ocupa poziţia numărul 2 în cadrul echipei nr. 1.
La 9 aprilie 2020, prima lucrare repartizată a fost cea cu nr. 20-1312 şi a revenit inspectorului judiciar I., poziţia nr. 2 din echipa nr. 2. Lucrările nr. 20-1470 şi nr. 20-1471 au fost repartizate inspectorilor de pe poziţia nr. 2 din echipa nr. 3 şi, respectiv, echipa nr. 4.
Lucrarea nr. x/2020, care face obiectul acţiunii disciplinare în prezenta cauză, ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar J., care ocupa poziţia nr. 3 din echipa nr. 1. Inspectorul judiciar J. se afla, la data repartizării, în concediu de odihnă, astfel că deveneau aplicabile dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, conform cărora lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar K., care ocupa poziţia nr. 1 în aceeaşi echipă cu inspectorul judiciar aflat în concediu de odihnă, respectiv echipa nr. 1.
În consecinţă, lucrarea nr. x a fost repartizată inspectorului judiciar B., care ocupa poziţia nr. 3 în echipa nr. 3, invocându-se repartizarea în ordine alfabetică, urmare a aplicării dispoziţiilor Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului-şef privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari.
Înalta Curte, analizând dispoziţiile legale şi regulamentare aplicabile, constată faptul că procedura instituită prin dispoziţiile Regulamentului se completează cu Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef care prevede posibilitatea repartizării aleatorii, cu introducerea unor criterii pentru echilibrarea volumului de activitate, aplicarea acestora având drept consecinţă repartizarea în ordine alfabetică a inspectorilor de la Direcţia de inspecţie pentru procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare.
Trebuie subliniat că, atât Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, cât şi Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-şef au aceeaşi valoare juridică, urmărind punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.
Analizând procedurile operaţionale ale Inspecţiei Judiciare rezultă că repartizarea aleatorie în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor reprezintă o uzanţă bine stabilită în cadrul procedurilor administrative, fiind utilizată atunci când nu sunt suficiente criteriile stabilite prin Regulament şi Ordinul nr. 17/2019.
Repartizarea aleatorie prevăzută de dispoziţiile legale în materie se poate realiza în mai multe feluri: prin repartizare ciclică, informatică, prin repartizare alfabetică sau prin orice altă modalitate care asigură limitarea intervenţiei umane, dar şi echilibrarea volumului de activitate, specifică situaţiilor în care instanţele sau parchetele primesc mii de lucrări.
Or, este evident că în aceste situaţii nu se poate realiza repartizarea aleatorie prin tragere la sorţi a cauzelor, deoarece s-ar ajunge la o disproporţie vădită în repartizarea lucrărilor, consecinţa previzibilă fiind aceea a unei imposibilităţi de funcţionare. De altfel, în sistemul judiciar, tragerea la sorţi se efectuează numai pentru desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători, precum şi pentru desemnarea membrilor Birourilor Electorale Centrale conform dispoziţiilor legale în materie electorală. Aşadar, tragerea la sorţi este utilizată numai în ceea ce priveşte aplicarea unor norme de organizare judiciară, nu de procedură civilă sau administrativă.
În materia repartizării aleatorii, sistemul judiciar nu foloseşte un singur sistem, fiind operaţionale, de pildă, conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, atât repartizarea în sistem informatic, dar şi cea ciclică potrivit dispoziţiilor art. 94, 103 şi 104 din actul normativ menţionat anterior.
Mai mult, dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 nu prevăd care este modalitatea de repartizare aleatorie (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), astfel încât, având în vedere varietatea modalităţilor de efectuare a acestui tip de repartizare, nu poate fi exclusă o repartizare în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor, chestiune consacrată printr-o procedură operaţională la nivelul inspecţiei judiciare, în vigoare chiar dinainte de adoptarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare.
Procedura instituită la nivelul Inspecţiei Judiciare este specifică activităţii administrative, aceasta fiind constantă pe parcursul mai multor ani, astfel încât nu se poate considera că a fost încălcată dispoziţia legală ce reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor prin alocarea cauzelor conform unui sistem alfabetic.
În ceea ce priveşte caracterul administrativ al operaţiunilor desfăşurate de Inspecţia Judiciară, acesta este confirmat de art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 care prevede că dispoziţiile C. proc. civ. se aplică în cadrul procedurii disciplinare numai referitor la garanţiile procedurale (dreptul la apărare, dreptul de a fi citat, de a fi ascultat, de a propune probe etc.).
Având în vedere caracterul administrativ al actelor şi operaţiunilor desfăşurate de Inspecţia Judiciară înainte de sesizarea secţiei pentru procurori, regimul nulităţilor aplicabil nu poate fi cel prevăzut de art. 176 din C. proc. civ., deoarece actele de procedură civilă sunt efectuate numai în cadrul unui proces civil.
Aceste argumente ar fi fost de natură să înlăture raţionamentul secţiei pentru procurori care a stabilit că repartizarea aleatorie a lucrării nr. x/2020 nu a fost efectuată conform dispoziţiilor legale, însă având în vedere că nu au fost invocate în recurs de Inspecţia Judiciară, Înalta Curte nefiind învestită cu analizarea acestora, recursul urmează a fi respins, ca nefondat.