Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1767/2024

Decizia nr. 1767

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 2 iulie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 101/2018. Faţă de lipsa părţilor, prin încheierea din data de 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Prin decizia civilă nr. 135 pronunţată la data de 25 aprilie 2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respins recursul formulat de recurentul-contestator A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva încheierii de suspendare a judecăţii cauzei, pronunţată la data de 28 noiembrie 2018 de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 40R din 25 mai 2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 135 pronunţată în data de 25 aprilie 2019 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 786 din 6 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul - contestator A., împotriva deciziei civile nr. 40R din 28 mai 2020 pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata B..

Prin decizia civilă nr. 49 din 26 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererile de completare, de lămurire şi de îndreptare a hotărârii nr. 786 din 6 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulate de petentul A., în contradictoriu cu intimata B., ca nefondate.

Împotriva acestei din urmă decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 20 februarie 2022, sub nr. x/2022.

Prin decizia civilă nr. 415 din 16 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei civile nr. 49 din 26 ianuarie 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă, în contradictoriu cu intimata B., ca netimbrată.

2. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin decizia civilă nr. 891 din 10 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie s-a anulat cererea, având ca obiect revizuire, formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 415 din 16 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. bl. 9, ca netimbrată.

3. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 891R din 10 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs revizuentul A..

Prin cererea de recurs, recurentul şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modalitatea de soluţionare a litigiului de fond, reclamând interzicerea accesului său la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat şi arătând că, prin decizia recurată, curtea de apel a respins, ca netimbrată, cererea de revizuire.

Recurentul a susţinut că instanţele anterioare nu au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate, inclusiv cu cea care vizează dispoziţia din Legea nr. 230/2007, prin care asociaţiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părţi, de vreme ce în sarcina sa s-a stabilit obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru.

Prin motivele expuse, recurentul a criticat şi modalitatea de soluţionare a contestaţiei la executare, suspendarea acesteia, solicitând anularea actelor de executare pentru nelegalitate.

Recurentul a reiterat excepţiile de neconstituţionalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispoziţiile art. 21, 16 şi 44 din Constituţia României şi la egalitatea părţilor din perspectiva timbrajului, faţă de dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, pe care le-a invocat şi în actele de procedură depuse în stadiile procesuale anterioare.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata B. nu a depus întâmpinare.

5. Procedura de filtru

Prin raportul întocmit în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că recursul îndreptat împotriva deciziei nr. 891 din 10 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, este inadmisibil iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., întrucât nu reflectă modalitatea de soluţionare a cererii de revizuire, din perspectiva soluţiei pronunţate asupra acesteia. De asemenea, s-a reţinut că recurentul nu a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.

Raportul a fost comunicat părţilor. La data de 23 aprilie 2024, recurentul a depus note scrise.

Prin rezoluţia din data de 21 mai 2024, completul de judecată a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la data de 20 iunie 2024, conform dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ.

La termenul menţionat, Înalta Curte a rămas în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţiei nulităţii recursului pentru netimbrare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea, prin prisma excepţiei netimbrării, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 "(1)Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de representant".

Art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

În cauza pendinte, prin rezoluţia de primire s-a stabilit, în sarcina recurentului, obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum 20 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa comunicată la data de 10 iulie 2023 (dovada de comunicare fiind la dosar ICCJ) i s-a pus în vedere recurentului că are obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat. Însă, până la data şedinţei de judecată, obligaţia nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 891 din 10 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 iunie 2024.