Şedinţa publică din data de 27 iunie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 27 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L., societate în faliment prin B., în calitate de lichidator judiciar, numită de Tribunalul Vâlcea prin încheierea din data de 21.10.2015 în dosarul nr. x/2012, a chemat în judecată pe pârâta C. S.R.L., solicitând acesteia să-i predea bunurile semiremorca 04 Koegel x serie x şi autoutilitara x, identificate conform cărţii de identitate şi certificatului de înmatriculare anexate la dosar, sau contravaloarea acestora de 42.900 RON (la care se adaugă TVA), în situaţia nerestituirii.
Prin sentinţa civilă nr. 5766 din data de 25 noiembrie 2022, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepţia prescripţiei dreptului de a formula acţiunea invocată în întâmpinare şi a respins acţiunea, ca prescrisă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta.
Prin decizia civilă nr. 513/A din data de 15 iunie 2023, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a respins apelul.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L..
I.2. Hotărârile care au generat conflictul
I.2.1. Prin încheierea din 31 ianuarie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare în favoarea secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti a reţinut statuările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 4/2023. Astfel, în aplicarea acestei decizii, a constatat că Tribunalul Vâlcea este instanţa de apel (nu de prim grad de jurisdicţie) ce are structuri specializate (secţii), iar decizia civilă atacată - nr. 513/A/15.06.2023 a fost pronunţată de secţia I Civilă a Tribunalului Vâlcea. Prin urmare, instanţa superioară este Curtea de Apel Piteşti, ca instanţă de recurs, iar secţia corespunzătoare este secţia I Civilă, singura competentă material procesual să soluţioneze calea de atac exercitată, potrivit Deciziei RIL a ÎCCJ nr. 4/2023.
S-a mai reţinut că Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016 repartiza cauzele între secţiile civile ale acestei instanţe pe criteriul obiectului şi naturii litigiului (litigii cu profesionişti), însă acest criteriu nu mai poate fi aplicat ulterior pronunţării Deciziei nr. 4/2023, având în vedere că Tribunalul Vâlcea (instanţă de apel) are structuri specializate (Secţia I Civilă şi secţia a II-a civilă) şi, prin urmare, conform Deciziei nr. 4/2023, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se determină cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac.
I.2.2. Prin încheierea din 09 mai 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a ajunge la această concluzie, s-a reţinut, în esenţă, că la nivelul Tribunalului Vâlcea, ca de altfel şi la nivelul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, nu există completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi (litigiile cu profesionişti). Astfel, în concordanţă cu teza a II-a a dispozitivului Deciziei de unificare a practicii nr. 4/2023, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se determină în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).
Dat fiind că Judecătoria Râmnicu Vâlcea nu cuprinde structuri specializate în materie civilă (secţii/completuri), iar Tribunalul Vâlcea a stabilit că prezentul litigiu este unul cu profesionişti, Curtea, ca instanţă de recurs, constatând că nici tribunalul nu are completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, urmează a stabili competenţa sa materială procesuală în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost corect stabilite de instanţa de fond.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 136 din acelaşi act normativ Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., societate în faliment prin B., în calitate de lichidator judiciar, prin care a solicitat să fie obligată pârâta C. S.R.L., să-i predea bunurile semiremorca 04 Koegel x serie x şi autoutilitara x sau contravaloarea acestora de 42.900 RON (la care se adaugă TVA), în situaţia nerestituirii.
Cauza a fost soluţionată în fond prin sentinţa civilă nr. 5766 din 25 noiembrie 2022, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, care a pronunţat decizia civilă nr. 513/A din 15 iunie 2023.
Recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei Tribunalului Vâlcea a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, această ultimă instanţă declinând, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, ivindu-se, astfel, prezentul conflict negativ de competenţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Dispoziţiile art. 136 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere."
Întrucât declinarea competenţei materiale procesuale a operat între două secţii cu specializări diferite din cadrul Curţii de Apel Piteşti, dispoziţiile textului de lege mai sus redat sunt îndeplinite în prezenta cauză.
Astfel, pe de o parte, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, aplicând primul criteriu de determinare a competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar statuate prin Decizia nr. 4/2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii (respectarea specializării primei instanţe), a considerat că litigiul se soluţionează de instanţa de drept comun în materie civilă, justificat de faptul că secţia civilă a Tribunalului Vâlcea a soluţionat apelul declarat în cauză, iar pe de altă parte, secţia I civilă, aplicând cel de-al doilea criteriu statuat prin Decizia anterior menţionată, a considerat că se păstrează competenţa materială procesuală a instanţei de fond, în mod corespunzător, în calea de atac, în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum corect au fost stabilite de instanţa de fond, respectiv că prezentul litigiu este unul cu profesionişti.
Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)".
Soluţia expusă în cadrul recursului în interesul legii a fost nuanţată în funcţie de existenţa sau, dimpotrivă, inexistenţa unei specializări a instanţei de fond (secţie, complet), care a pronunţat hotărârea atacată. Aplicând principiul competenţei derivate, instanţa supremă a constatat că, atunci când pricina a fost judecată de o secţie civilă de drept comun, secţia corespunzătoare a instanţei superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competenţa materială procesuală (specializată) a secţiei pentru litigii cu profesionişti ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competenţa instanţei de control judiciar se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia sau completul specializat care a judecat procesul în primă instanţă. Singura situaţie în care instanţa de control judiciar îşi poate verifica, în apel sau recurs, competenţa materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanţei superioare există secţii ori complete specializate pentru materia respectivă, nu şi la nivelul instanţei a cărei hotărâre se atacă.
Astfel, regula în materie de competenţă materială procesuală a instanţei de control judiciar este aceea că se determină prin raportare la specializarea primei instanţe (complet/secţie) în ipoteza în care există la nivelul acestei instanţe completuri sau secţii specializate şi în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în ipoteza în care prima instanţă nu cuprinde astfel de structuri specializate.
Potrivit actelor dosarului, la nivelul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea nu există completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi (litigiile cu profesionişti), astfel cum reiese din menţiunile din sistemul informatizat al instanţelor Ecris.
De asemenea, se observă că la nivelul Tribunalului Vâlcea, potrivit hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, litigiile cu profesionişti, la data întregistrării cererii de chemare în judecată, 27 aprilie 2021, se soluţionau de secţia I civilă a Tribunalului Vâlcea, această instanţă având în structură, în materie non-penală, încă o secţie, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, ce soluţiona cauzele civile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale, respectiv litigii în materie de insolvenţă şi înfiinţare de societăţi comerciale, litigii în materie de contencios administrativ şi fiscal.
Se constată astfel, că în cauza pendinte, se regăseşte situaţia premisă pentru aplicarea primei teze a dispozitivului Deciziei nr. 4/2023 a instanţei supreme, competenţa materială procesuală a Curţii de Apel Piteşti, ca instanţă de recurs, urmând a se determina cu respectarea specializării primei instanţe.
Astfel, se constată că prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7 din 06 martie 2013, s-a stabilit ca începând cu data de 18 martie 2013, toate litigiile cu profesionişti să fie soluţionate de secţia I civilă, indiferent de obiectul acestora şi de stadiul procesual, mai puţin litigiile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale, respectiv litigii în materie de contencios administrativ şi fiscal, litigii în materie de insolvenţă şi litigii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale (art. 1).
De asemenea, se constată că prezentul litigiu a fost judecat în apel de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, ca litigiu cu profesionişti, astfel cum reiese din chiar înregistrarea acestuia în Sistemul informativ ECRIS.
Prin urmare, în raport cu elementele de determinare a competenţei materiale procesuale, stabilite prin Decizia de unificare a practicii judiciare anterior menţionate şi reţinând că în structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, dintre care doar aceasta din urmă soluţionează litigii cu profesionişti, potrivit Deciziei nr. 31/2023 prin care preşedintele Curţii de Apel Piteşti a stabilit înfiinţarea de completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi în cadrul secţiei a II-a civile şi de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, Înalta Curte constată că aparţine acestei ultime secţii competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L., societate în insolvenţă, prin lichidator judiciar B., împotriva deciziei civile nr. 513/A din 15 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 iunie 2024.