Şedinţa publică din data de 8 februarie 2024
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ.:
"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Mureş a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (cu denumirea anterioară Ministerul Fondurilor Europene), ca prin hotărârea ce va fi pronunţată în cauză, Curtea să dispună: - anularea Deciziei nr. 85.136/19.10.2016 emisă de pârâtă prin Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu; - exonerarea de plată a sumei stabilite de organul de control, respectiv Autoritatea de Management POS Mediu, cu titlu de creanţă bugetară în sarcina reclamantei.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 54 din 22 iunie 2022, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Mureş în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Totodată, a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 4.700 RON cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu expert tehnic.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Mureş solicitând admiterea căii de atac, schimbarea sentinţei atacate, în sensul admiterii contestaţiei nr. 11.850/28.09.2016 formulată împotriva Raportului de Neconformitate nr. 73.295/26.08.2016 emis de Ministerul Fondurilor Europene prin A.M. POS Mediu şi, în consecinţă, exonerarea de plată a sumei stabilite de organul de control cu titlu de creanţă bugetară, cu consecinţa anulării Deciziei nr. 85.136/19.10.2016, înregistrată sub nr. x.256/24.10.2016.
A apreciat că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală, făcând o aplicare greşită a prevederilor legale, limitându-se strict la analizarea în detaliu a conceptului de imprevizibilitate, fără a ţine cont de complexitatea obiectivului de investiţii derulat, durata de timp avută la dispoziţie de autoritatea contractantă pentru a soluţiona noile aspecte apărute, cauzate de motivele tehnice, invocate atât în cuprinsul contestaţiei cât şi în faţa instanţei de fond atât în primul ciclu procesual cât şi în rejudecate. Ulterior desfăşurării evenimentelor care au dus la încheierea Actului Adiţional nr. 3, analizarea "conceptului de circumstanţe imprevizibile" s-a extins pe o perioadă de 6 ani. Or, acest timp nu a putut fi alocat analizei în timpul desfăşurării lucrărilor, iar necesitatea efectuării lucrărilor suplimentare a fost recunoscută chiar de către Curtea de Apel în decizia pronunţată în al doilea ciclu procesual.
În esenţă, în motivarea recursului, recurenta-reclamantă a reluat în integralitate susţinerile din cererea de chemare în judecată formulată în primul ciclu procesual referitoare la starea de fapt, la aspectele reţinute în Nota de contatate a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare contestată, prezentând în detaliu modul în care a fost necesar adaptarea documentaţiei la situaţia actuală din teren în ceea ce priveşte: 1. Amenajarea Valea Maiad, 2. Nodul hidrotehnic Miercurea Nirajului, 3. Subtraversări, 4. Blocaj piatra la ziduri, 5. Prag ancoramente, 6. Traverse, 7. Transport la 1 km distanţă, 8. Consolidări de mal, 9.
În continuare, recurenta-reclamantă a prezentat motivele pentru care s-a dispus rejudecarea prin decizia nr. 3481/14.07.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi modul în care s-a efectuat Raportul de expertiză tehnică judiciară dispus în rejudecare, care au fost obiecţiunile formulate, ş.a.m.d.
În final, recurenta-reclamantă a opinat în sensul că, analizând întreg probatoriul depus la dosarul cauzei, acte privind: procedura de achiziţie şi încheierea Contractului de lucrări nr. x/19.10.2012, Actul adiţional nr. x/08.12.2016, derularea contractului şi raportul de raportul de expertiză tehnică, se pot concluziona următoarele:
- lucrările suplimentare au rezultat în urma unor cerinţe solicitate prin acorduri şi avize, prin recomandări ale consultantului tehnic al finanţatorului şi ca urmare a unor condiţii tehnice care nu au putut fi prevăzute la data întocmirii proiectului tehnic;
- lucrările suplimentare nu sunt de natura deficienţelor în elaborarea documentaţiei de atribuire, a deficienţelor în derularea contractului şi de natură tehnică, ci au drept cauze circumstanţe imprevizibile. Ele se încadrează în prevederile Ordinului nr. 543/2013 al Ministerului Fondurilor Europene, Partea I, nota subsol viii cap II, pct. 3, ultimul paragraf privind noţiunea de "circumstanţe imprevizibile" întrucât se referă la situaţii pe care A. nu le-a putut prevedea, condiţii tehnice noi solicitate de consultantul tehnic al finanţatorului, de avizele date de Administraţia Natura 2000 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului, de concluziile expertizei tehnice pentru nodul hidrotehnic Miercurea Nirajului, întocmită ulterior încheierii contractului de lucrări.
În plus, au apărut modificări ale morfologiei albiei datorate viiturilor din perioada ulterioară încheierii contractului. Modificarea morfologiei albiei coroborată cu condiţiile tehnice care nu au putut fi prevăzute iniţial constituie interpretarea obiectivă a noţiunii de "circumstanţe imprevizibile".
Astfel, Actul Adiţional nr. 3/2015 de suplimentare a valorii Contractul de lucrări nr. x/19.10.2012, a fost încheiat de către Administraţia Bazinală de Apă Mureş cu respectarea întocmai, prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2008 privind achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care, datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare îndeplinirii contractului întrucât atribuirea a fost făcută contractantului iniţial, lucrările suplimentare nu puteau fi separate din punct de vedere tehnic şi economic de contractul iniţial, iar valoarea lucrărilor suplimentare nu a depăşit 20% din valoarea contractului iniţial.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare arătând că nu s-au indicat motivele de nelegalitate a sentinţei, iar criticile nu pot fi încadrate în motivele de casare ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind reiterate criticile din cererea de chemare în judecată.
În subsidiar, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind temeinică şi legală.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 25 ianuarie 2024, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.. Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
În speţă, recurenta-reclamantă critică soluţia instanţei de fond susţinând, în esenţă, că lucrările suplimentare au rezultat în urma unor cerinţe solicitate prin acorduri şi avize, prin recomandări ale consultantului tehnic al finanţatorului şi ca urmare a unor condiţii tehnice care nu au putut fi prevăzute la data întocmirii proiectului tehnic.
În ceea ce priveşte apariţia unor circumstanţe noi, în principal ca urmare a producerii unor viituri ulterior momentului semnării contractului, instanţa de fond a reţinut, bazându-se pe concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză, în conformitate cu cele statuate în primul ciclu procesual, prin decizia de casare nr. 3481/14.07.2020, că "viiturile de pe râul Niraj în perioadă 2012 - 2015 nu puteau conduce la modificări suplimentare ale proiectului tehnic şi, deci, nici la lucrări suplimentare, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a prezentat documente care să ateste calamităţi naturale, cum ar fi viiturile."
Nu se pune, aşadar, în discuţie, modalitatea de interpretare sau aplicare de către instanţa de fond a unei norme juridice, ci modalitatea în care prima instanţă a interpretat probele şi a stabilit situaţia de fapt. Criticile recurentei-reclamante cu privire la acest aspect nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., fiind ridicată o problemă de temeinicie a sentinţei, şi nu de legalitate a acesteia. De altfel, în cuprinsul recursului, recurenta-reclamantă se limitează la afirmarea unei situaţii diferite de cea reţinută de instanţa de fond, fără a prezenta critici concrete cu privire la raţionamentul instanţei care, aşa cum am menţionat mai sus, şi-a întemeiat constatările pe concluziile expertului consultat în cauză.
În ceea ce priveşte apariţia unor cerinţe solicitate prin acorduri, avize şi recomandări ale consultantului tehnic al finanţatorului, prima instanţă nu a negat acest lucru, dar a apreciat că atât acordurile şi avizele menţionate, cât şi o expertiză tehnică, ar fi trebuie să se realizeze anterior demarării procedurii iniţiale. Or, recurenta-reclamantă nu formulează critici cu privire la acest raţionament al instanţei, reluând, în cadrul recursului aspecte care nu au fost negate de instanţa de fond.
Astfel, referitor la recomandările consultantului tehnic, instanţa de fond a reţinut că expertiza tehnică trebuia realizată anterior încheierii procedurii de achiziţie iniţială, în acord şi cu dispoziţiile art. 5 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului - cadru al documentaţiei tehnico - economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. Recurenta-reclamantă se limitează la reluarea susţinerilor potrivit cărora doar la momentul la care a luat cunoştinţă de recomandările consultantului tehnic al finanţatorului a cunoscut necesitatea realizării unor lucrări suplimentare, dar nu arată de ce nu a realizat, anterior demarării procedurii de achiziţie publică, o astfel de expertiza tehnică.
În ceea ce priveşte solicitările suplimentare formulate de Administraţia Natura 2000 şi de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prima instanţă a reţinut în rejudecare că, în primul ciclu procesual, concluzia instanţei a fost în sensul că, în condiţiile în care autoritatea contractantă nu a solicitat aceste avize anterior iniţierii procedurii de achiziţie publică, reclamanta nu a respectat legislaţia în vigoare, respectiv dispoziţiile art. 35 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006, aceste dispoziţii prevăzând că specificaţiile tehnice trebuie să cuprindă, printre altele, şi cerinţele privind impactul de mediu, iar aceste specificaţii tehnice, care ar fi trebuit să cuprindă şi impactul de mediu, să fie inserate ca atare în caietul de sarcini al procedurii de atribuire din anul 2012.
Şi în acest caz, recurenta-reclamantă reia susţinerile potrivit cărora nu a cunoscut necesitatea respectivelor lucrări decât la momentul emiterii avizelor, dar nu arată motivele pentru care nu a solicitat respectivele avize anterior iniţierii procedurii de achiziţie publică.
Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a aspectelor deja prezentate în faţa instanţei de fond, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.
Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea integrală a argumentelor expuse prin cererea de chemare în judecată depusă la fond, fără niciun fel de adaptare la considerentele sentinţei atacate, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât şi va constata nul recursul formulat de reclamanta Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât.
Constată nul recursul formulat de reclamanta Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Mureş împotriva sentinţei nr. 54 din 22 iunie 2022 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.