Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 30.03.2021, ulterior precizată, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Prim-Ministrul României, Guvernul României, Ministrul Finanţelor şi Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, să dispună anularea O.U.G. nr. 8/18.02.2021 în care se prevede menţinerea valorii punctului de pensie de 1442 RON în cursul anului 2021; repunerea în vigoare a art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019, care prevede o valoare a punctului de pensie de 1875 RON de la 1 septembrie 2021, cu menţiunea că la data intrării în vigoare a legii (respectiv 1 septembrie 2021), valoarea punctului de referinţă este de 75 RON; restituirea diferenţelor de pensie aplicând Legea pensiilor nr. 127/2019, plata valorii punctului de pensie de 1875 RON cu valoarea punctului de referinţă de 75 de RON, începând cu 1 septembrie 2021, actualizat cu rata medie a inflaţiei la momentul plăţii efective, cu dobânda legală şi o nouă decizie de revizuire a pensiei; majorarea cuantumului pensiei prin aplicarea Legii pensiilor nr. 127/2019, respectiv art. 152 alin. (4) care prevede o mărire a punctajului pe perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001 cu 10% celor care nu fac dovada venitului lunar brut realizat începând cu data de 1 septembrie 2021; obligarea Guvernului la daune materiale în cuantum de 10.000 RON deoarece dovezile administrate sunt evidente, iar prejudiciul moral suferit rezultă din starea de frustrare şi de neputinţă a reclamantului faţă de autorităţile statului şi de nesiguranţa legată de drepturile de pensie.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 934/CA/20.10.2021 Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, excepţie invocată din oficiu, şi a declinat competenţa materială de soluţionare a acţiunii formulată şi precizată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii: Prim - Ministrul României, Guvernul României, Ministrul Finanţelor şi Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a constatat următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., tribunalele judecă în primă instanţă "toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe".
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile care privesc actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.
Întrucât reclamantul a solicitat, prin primul petit, anularea O.U.G. nr. 8/2021, act normativ emis de pârâtul Guvernul României, s-a constatat că sunt incidente dispoziţiile legale cu privire la competenţă evocate anterior şi, astfel, în speţă, competenţa materială aparţine curţii de apel.
Reţinând şi prevederile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.
2.2. Prin sentinţa nr. 2/2022 din 12 ianuarie 2022, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată şi precizată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii: Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice prin AJFP Braşov, Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Braşov, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, a înaintat dosarul la Î.C.C.J., secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, prin precizările făcute în faţa Curţii de Apel Braşov, reclamantul a clarificat obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că litigiul are ca obiect valoarea punctului de pensie şi faptul că nu a învestit Curtea de Apel cu anularea O.U.G. nr. 8/2021, ci a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispoziţiile acestui act normative. Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 8/2021 prin care este prevăzută îngheţarea pensiilor în anul 2021.
Reclamantul a precizat că înţelege să se judece în cauză cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi a indicat punctual pretenţiile, după cum urmează: obligarea pârâtei Casa de Pensii Braşov la restituirea diferenţelor de pensie şi la plata valorii punctului de pensie; obligarea pârâţilor la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin publicarea O.U.G. nr. 8/2021în Monitorul Oficial al României nr. 168/18.02.2021; majorarea cuantumului pensiei; obligarea Guvernului la plata de daune morale în valoare de 10.000 RON.
Aşadar, acţiunea reclamantului are ca obiect principal obligarea pârâtei Casa de Pensii Braşov la acordarea de despăgubiri cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, acţiune care se circumscrie ipotezei reglementate de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Conform dispoziţiilor art. 95 pct. 1 C. proc. civ. tribunalul are plenitudine de competenţă în judecarea pe fond a cererilor în materia contenciosului administrativ, iar faţă de pretenţia vizând obligarea pârâtei Casa de Pensii Braşov la restituirea diferenţelor de pensie şi la plata valorii punctului de pensie, în raport de rangul autorităţii, potrivit art. 10 din Legea 554/2004, competenţa revine tribunalului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
În prezenta cauză, conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ce vizează aspectul instanţei competente material să soluţioneze litigiul pendinte, are la bază calificarea juridică diferită dată de cele două instanţe petitelor cererii de chemare în judecată.
În timp ce Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că petitul principal este reprezentat de cererea de anulare a O.U.G. nr. 8 din 18 februarie 2021, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a considerat că acesta are un caracter subsidiar pretenţiilor reclamantului privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin dispoziţiile unui astfel de act normativ.
Înalta Curte constată că, în mod corect, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dezlegat excepţia de necompetenţă materială, reţinând că, în cauză, în cadrul acţiunii deduse judecăţii, obiectul principal al acesteia constă în solicitarea reclamantului de a se anula O.U.G. nr. 8 din 18 februarie 2021, fiind aplicabile dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., şi, întrucât, actul normativ este emis de pârâtul Guvernul României, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială aparţinând aşadar curţii de apel.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel",
Astfel, legea reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal raportat la două criterii: rangul autorităţii şi cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat, însă, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, ce nu vizează taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, în determinarea instanţei competente să soluţioneze prezenta cauză incident este primul criteriu.
În acest context, întrucât pretenţia principală a reclamantului este cea privind anularea O.U.G. nr. 8 din 18 februarie 2021, în virtutea dispoziţiilor legale cu privire la competenţă evocate anterior, Înalta Curte apreciază că aparţine curţii de apel competenţa de soluţionare a cauzei de faţă.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor, Prim-Ministrul României, Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Braşov în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 februarie 2022.