Şedinţa publică din data de 23 februarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019 la data de 15.04.2019, reclamantul A. a formulat plângere împotriva Ordinului nr. 16 din 25.01.2019 al Procurorului Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, solicitând ca, prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună:
- anularea Ordinului nr. 16/25.01.2019 şi a Ordinului de soluţionare a contestaţiei nr. 93 din 14.03.2019 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- obligarea pârâtei la emiterea unui Ordin de calculare şi plată a drepturilor salariale prin stabilirea unui salariu de bază potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu" (art. 6 lit. f) raportat la dispoziţiile art. 22, alin. (1) din Secţiunea a 6-a, art. 1, lit. e), art. 3 alin. (1) din Cap. VIII şi nr. crt. 4 de la lit. B) din Cap. I din Anexa V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie şi Curtea Constituţională, combinat cu art. 6, art. 8 şi art. 10, art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (4), toate din Legea 153/2017, coroborat cu prevederile art. 34 alin. (1) din O.U.G. 114, începând cu data de 01.01.2019 (astfel cum este prevăzut în Legea - cadru nr. 153/28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) şi până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, precum şi pentru viitor;
- plata drepturilor de mai sus, actualizate cu indicele de inflaţie, ca urmare a devalorizării monedei naţionale, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data efectuării plăţii;
- plata dobânzilor legale cuvenite pentru drepturile restante, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data executării hotărârii judecătoreşti;
- obligarea pârâtei ca în Anexa nr. 2 la noul Ordin de calculare şi plată a drepturilor salariale menţiunea anterioară vechimea în DNA - 20% să fie înlocuită cu sintagma vechimea în funcţie.
2. Hotărârea instanţei de fond
Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 472 din 19 septembrie 2019, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 493 C. proc. civ.
În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 6 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., recurentul- reclamant a relevat, pe scurt, situaţia în fapt a cauzei şi a invocat, în esenţă, următoarele motive:
Recurentul-reclamant a arătat că hotărârea atacată este nelegală având in vedere că modul de stabilire a salariului de bază este întărit de legiuitor la alin. (2) al aceluiaşi art. 22 din lege, prin care se stabileşte faptul că, "Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte".
Altfel spus, legiuitorul introduce beneficiul celorlalte drepturi conferite de categoria profesională din care fac parte specialiştii, întărind simultan existenţa unei excepţii ce operează doar în privinţa elementelor salariale ce compun salariul de bază.
Or, cum excepţia este una de strictă interpretare în temeiul principiului "exceptio est strictissimae interpretatîonis et aplicationis", în determinarea salariului de bază angajatorul nu poate aplica excepţia arătată în mod extensiv, prin excluderea din modul de individualizare a vechimii din funcţie care, alături de vechimea în muncă, este cuprinsă în chiar salariul de bază.
Arată în continuare recurentul că dacă Direcţia Naţională Anticorupţie acceptă că salariul specialistului se poate raporta la vechimea în funcţia de magistrat al procurorului de judecătorie (în speţă acceptă că se poate raporta la procurorul cu vechime în magistratură de 0-3 ani), atunci înseamnă că acest salariu se poate raporta şi la o vechime de peste 3 ani, în baza principiului "ubi eadem legis raţio ibi eadem legis dispozitio" (unde este aceeaşi raţiune a legii, acolo este aceeaşi aplicare a ei).
Altfel spus, salariul de bază al specialistului este, conform art. 22 alin. (1) din Legea 153/2017 cel înscris în cuprinsul întregului nr. crt. 4 al cap. I, lit. B) Anexa nr. V din lege, fiind determinat la concurenţa criteriului vechimii în funcţie şi al vechimii în muncă.
Conchide recurentul în sensul că cele susţinute anterior sunt întărite şi de modul de determinare a salariului de bază al specialiştilor IT din cadrul instanţelor de judecată, CSM şi Inspecţia Judiciară specialişti în cazul cărora nivelul salariului este stabilit prin trimitere la dispoziţiile art. 22 alin. (1), CAP. I lit. B) nr. crt. 4 din lege, aplicabile specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin considerarea atât a vechimii în muncă cât şi a vechimii în funcţie.
1.4. Apărările formulate în cauză
Legal citată, intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat precizări prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.
Î n susţinerea apărărilor a invocat decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 31/2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.
Prin rezoluţia din 30 ianuarie 2021 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 23 februarie 2022, cu citarea părţilor.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar şi faţă de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că este nefondat recursul de faţă, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:
În prealabil, Înalta Curte constată că cele reclamate de către recurentul-reclamant sunt elemente care ţin de temeinicia respingerii acţiunii de către instanţa de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ţinând de aprecierea suverană a instanţelor de fond.
Atributul esenţial al instanţei de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speţă, nu există critici de nelegalitate în sensul exigenţelor art. 488 alin. (1) pct. 6 sau pct. 8 C. proc. civ.., care să vizeze încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Considerentele curţii de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situaţia de fapt care se degajă din înscrisurile administrate.
Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant A., în calitate de specialist în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, a contestat Ordinul nr. 16/25.01.2019 prin care i-au fost stabilite drepturile salariale începând cu data de 01.01.2019, respectiv: salariul de bază în cuantum de 13.719 RON, spor condiţii de muncă 2.058 RON, spor risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii 2.058 RON, cuantum aferent unei gradaţii pentru vechime în muncă de 5, iar vechime în DNA 20% .
Ordinul a fost emis în temeiul prevederilor art. 85 din Legea nr. 304/2004, art. 3 alin. (3) şi art. 28 alin. (8) din O.U.G. nr. 43/2002, art. 34 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 114/2018 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Contestaţia administrativă a reclamantului împotriva acestui ordin a fost respinsă prin ordinul nr. 93/14.03.2019.
Înalta Curte reţine că potrivit punctului 53 din Legea nr. 207/2018, specialiştii IT sunt asimilaţi sub aspectul stabilirii salariului de bază specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul PÎCCJ (deci şi cele ale recurentei-reclamante) sunt stabilite de Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. VIII, art. 22, în conformitate cu care:
"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4. (2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.".
La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din Anexa V la Legea - cadru nr. 153/2017 se află funcţia de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcţie şi o ierarhizare pe orizontală raportată la gradaţie, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcţie de "0-3 ani". Prin urmare, începând cu data de 23.07.2018, specialiştii IT au fost asimilaţi în ceea ce priveşte stabilirea salariului de bază, procurorilor cu grad de judecătorie, fără însă a se face nicio distincţie în lege, cu privire la alte diferenţieri.
În Notele nr. 1 şi nr. 3 la Capitolul I lit. B) se prevede că "Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.", respectiv că "Indemnizaţia de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradaţiei."
Cap. I lit. B) nr. crt. 4 se referă la indemnizaţia de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, iar din coroborarea textelor de lege arătate mai sus rezultă că salariile de baza ale specialiştilor din PÎCCJ, la care se raportează nivelul de salarizare al recurentului-reclamant se stabileste doar în condiţiile acestor dispoziţii legale.
Prin urmare, devine cert că singura referinţă relevantă pentru stabilirea salariului unui specialist din cadrul DNA este cea la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 primul rând, vizând ierarhizarea aferentă unei vechimi în funcţie de "0-3 ani" cu variaţiile date de gradaţiile diferite.
Astfel, specialiştii din Parchet, deşi asimilaţi din perspectiva salariului de bază celui reglementat pentru funcţia de procuror cu grad de judecătorie, nu se bucură decât de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru rândul aferent vechimii "0-3 ani" şi gradaţiilor corespunzătoare acesteia, întrucât deţin vechime "0" în sensul Notei nr. 1 la Capitolul I lit. B), nejustificând acumularea de vechime în funcţiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie", singurele relevante pentru observarea şi a celorlalte grile de la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, anume rândurile normative pentru "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" şi "peste 20 ani".
Altfel spus, pentru aplicarea Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 în sensul art. 22 din Capitolul VIII ale Anexei V la Legea - cadru nr. 153/2017 nu este relevantă vechimea în funcţia de specialist acumulată în instituţiile din sistemul judiciar, întrucât nu există nicio normă juridică prin care să se asimileze această vechime celei de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" prevăzută explicit la Nota nr. 1 la Capitolul I lit. B) spre a fi avută în vedere la determinarea rândurilor raportat la vechimea în funcţie.
Este adevărat că dispoziţiile art. 22 din anexa V, cap. VIII din Legea nr. 153/2017 fac referire la salarizarea potrivit cap. I lit. B) nr. crt. 4, însă textul de lege nu poate fi lecturat şi, în consecinţă, nu poate fi aplicat făcându-se abstracţie de prevederile Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază antereferite.
În consecinţă, deşi în cap. I lit. B) nr. crt. 4 se prevăd mai multe niveluri de salarizare pentru procurorii cu grad de judecătorie, diferenţa fiind dată inclusiv de vechimea în funcţie, care conduce la majorarea "bazei de salarizare", o astfel de majorare nu poate fi aplicată decât dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru vechimea în funcţie, astfel cum sunt acestea explicitate în pct. 1 al notei, respectiv dacă se face dovada vechimii în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.
Specialiştii din cadrul PÎCCJ, respectiv specialiştii IT, nu fac parte din categoria magistraţilor ori a personalului asimilat magistraţilor, limitativ indicaţi în textul notei şi, pe cale de consecinţă, nu pot beneficia de majorarea aferentă vechimii în funcţia de magistrat sau personal asimilat.
În aceste condiţii, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, Înalta Curte constată că în mod corect intimata-pârâtă a stabilit salariul de bază al acesteia.
În măsura în care s-ar da relevanţă susţinerilor recurentului, potrivit cărora ar trebui să beneficieze de salariul de bază aferent unui procuror cu grad de judecătorie, dar în acelaşi timp şi de majorarea pentru vechimea în funcţie, s-ar adăuga în mod nepermis la lege, în condiţiile în care în Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu este prevăzută în grilele de salarizare o astfel de posibilitate, majorările pentru vechimea în funcţie prevăzute pentru categoria magistraţilor şi cele pentru specialiştii din cadrul PÎCCJ fiind diferite şi fiind prevăzute în mod distinct pentru fiecare categorie profesională.
De altfel, această chestiune a făcut obiectul unei sesizări adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 31/2021 stabilindu-se că "În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie."
Astfel, în cuprinsul considerentelor acestei decizii, s-au reţinut următoarele aspecte, cu relevanţă pentru soluţia pronunţată în prezenta cauză:
"94. Faptul că prin nota de subsol la tabelul prevăzut de capitolul I lit. B) din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede că, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie denotă că ierarhizarea salarizării în funcţie de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizare se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.
95. Menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată."
Totodată, în notele de subsol ale tabelelor din cap. I la care face referire art. 22 alin. (2), se menţionează la pct. 1 " Prin vechime în funcţie, în sensul prezentei anexe, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat. acestora sau magistrat-asistent"", drept urmare nu se aplică decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizarea se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtului ca în anexa nr. 2 la ordin menţiunea vechimea în DNA 20% să fie înlocuită cu sintagma vechimea în funcţie, învederând în acest sens că sistemul de salarizare introdus prin Legea nr. 153/2017 nu reglementează un spor, indemnizaţie, compensaţie, etc. care valorifică vechimea în cadrul unui angajator specific şi implicit vechimea în DNA.
Ca atare, prin "vechime în funcţie" … se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie, ceea ce nu poate fi primit în cazul categoriei profesionale din care face parte reclamantul.
Mai mult decţât atât, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol Cap. I lit. B), se) înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie. Promovarea procurorilor, a personalului asimilat acestora şi a magistraţilor-asistenţi se face doar prin examen sau concurs, în condiţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Deşi la punctul 2 este folosită tot sintagma "personal asimilat" este clar că este avut în vedere "personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor" întrucât numai acestora li se aplică dispoziţiile legii 303/2004.
Nu poate fi vorba nici de discriminare, ca urmare a instituirii unui tratament diferenţiat între categoria din care face parte reclamantul şi cea a procurorilor, aşa cum susţine reclamantul; discriminarea este definita de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 37/2000 ca fiind "orice deosebire, excludere restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie sociala, etc., care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea, recunoaşterii, folosinţei, sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale ordinii publice", iar art. 16 din Constituţia României prevede egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.
Or, reclamantul are atribuţii şi sarcini diferite faţă de cele ale unui procuror, şi ca atare, nu se poate pune problema încălcării principiului salarizării egale pentru o muncă egală, reglementat şi de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Referirile la celelalte categorii de personal, pentru care, de asemenea, este folosită noţiunea de vechime în funcţie, nu prezintă relevanţă, întrucât salariile acestora sunt stabilite în mod expres de lege, şi nu prin trimitere la alte categorii de personal.
Nu în ultimul rând, se impune a menţiona că prevederile legii anterioare cuprindeau menţiuni similare, în sensul că salariul de bază pentru categoria de personal din care face parte reclamantul era stabilit tot prin raportare la indemnizaţia unui judecător/procuror, şi tot fără a se ţine seama de "vechimea în funcţie".
În concluzie, instanţa constată că ordinele contestate au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, argumentele instanţei de fond fiind la adăpost de orice critică.
III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 472 din 19 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2022.