Şedinţa publică din data de 21 mai 2024
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 11 aprilie 2022 pe rolul Tribunalului Braşov, reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a chemat în judecată pe pârâta Casa Naţională de Pensii Publice, solicitând să se constate existenţa dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului teren şi construcţie situat în Municipiul Braşov, str. x, identificat în extrasul de carte funciară CF x, CF vechi x Braşov, nr. cadastral x, clădire cu amprentă la sol de 195 mp şi teren în suprafaţă de 837,21 mp, în baza sentinţei civile 11060/2000 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul x/2000 şi inexistenţa dreptului de proprietate al Casei Naţionale de Pensii Publice asupra imobilului mai sus menţionat şi constatarea nulităţii dreptului de proprietate întabulat asupra acestui imobil în baza încheierii 87624/2016 emisă de Biroul de Cadastru al OCPI Braşov.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:
Prin sentinţa civilă nr. 272/S din 27 octombrie 2022, Tribunalul Braşov a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Pensii Publice.
3. Hotărârea intermediară pronunţată de instanţa de apel:
Prin decizia intermediară nr. 782/A din 28 aprilie 2023, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 272/S din 27 octombrie 2022 pronunţată de Tribunalul Braşov.
A anulat sentinţa apelată şi a fixat termen pentru evocarea fondului.
4. Decizia pronunţată de instanţa de apel, după evocarea fondului:
Prin decizia nr. 1155/Ap din 26 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, rejudecând fondul, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formlată de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Pensii Publice.
5. Calea de atac formulată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 1155/Ap din 26 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs, indicând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că instanţa de apel a respins, nefondat şi nelegal, cererea de chemare în judecată formulată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu Casa Naţională de Pensii Publice, reţinând în motivare argumente străine de natura obiectului cu care a fost învestită la soluţionarea cauzei deduse judecăţii.
Precizează că instanţa a fost învestită cu soluţionarea cererii de chemare în judecată al cărui obiect este constatarea de către instanţa judecătorească a dreptului de proprietate a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra imobilului (teren şi construcţie) şi nu cu constatarea posesiei imobilului respectiv şi/sau constatarea dreptului de proprietate asupra acestuia de către CNPAS.
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a reţinut că, "apelanta-reclamantă deţine posesia bunului, iar dreptul său este contestat de intimata-pârătă si nu mai are la îndemână o altă cale de recunoaştere a dreptului său de proprietate, astfel a rezultat că acţiunea în constatarea dreptului său de proprietate este admisibilă, conform dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ..".
Potrivit art. 35 C. proc. civ., "cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege."
Deşi în mod corect a reţinut că reclamanta CNAS deţine "posesia bunului" şi "astfel a rezultat că acţiunea în constatarea dreptului său de proprietate este admisibilă, conform dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ..", a respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra imobilului, drept recunoscut de Judecătoria Braşov prin sentinţa civilă nr. 11060/2000 pronunaţtă în dosarul nr. x/2000.
Totodată, instanţa de apel deşi reţine în mod corect faptul că, "în privinţa acţiunilor în realizare menţionate de către prima instanţă ca fiind la dispoziţia reclamantei, se constată că acţiunea în revendicare nu poate fi promovată, raportat la situaţia prezentată a imobilului. Apreciind că acţiunea în rectificare se află la îndemâna proprietarului neposesor. respectiv Casa Naţională de Pensii Publice, or apelanta-reclamantă are posesia imobilului, astfel cum s-a arătat", a recunoscut dreptul de proprietate a CNPAS asupra imobilului ce face obiectul prezentei cauze. Ori, CNAS a învestit instanţa să analizeze şi să se pronunţe asupra constatării dreptului de proprietate al CNAS asupra imobilului pe care îl deţine în fapt, şi nu CNPAS a formulat cerere de recunoaştere a dreptului său de proprietate asupra imobilului pe care CNAS.
De asemenea, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a reţinut în considerente aspecte cu care nu a fost învestită, respectiv că "nu se poate constata existenţa dreptului de proprietate al reclamantei şi corelativ inexistenţa dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului în cauză", prin raportare la sentinţa civilă nr. 11060/2000 pronunţată în dosarul nr. x/2000, motivat de faptul că, CNPAS nu a fost parte în litigiul anterior, iar potrivit art. 435 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora".
Mai mult, a reţinut în cauză incidenţa dispoziţiilor art. 174 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale " în vigoare în perioada de referinţă", potrivit cărora "CNPAS se consideră urmaşul de drept al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale ", dispoziţii legale care nu existau la data obţinerii de către CNAS a dreptului de proprietate asupra imobilului prin sentinţa civila mai sus menţionată.
Prevederile art. 174 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 19/2000 au intrat în vigoare odată cu publicarea acestei reglementări în Monitorul Oficial nr. 446/25.06.2002, respectiv prin Legea nr. 338 din 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, deci ulterior obţinerii de către CNAS prin sentinţa civilă nr. 1197/19.01.2000 a dreptului de proprietate al CNAS asupra imobilului respectiv.
Recurenta-reclamantă precizează că, prin promovarea cererii de chemare în judecată, a urmărit confirmarea dreptului său de proprietate, prin raportare la înscrierea nelegală şi nefondată a dreptului de proprietate al CNPAS asupra imobilului, însă instanţa de apel a analizat sentinţa recurată numai sub aspectul situaţiei de fapt şi a reţinut că CNAS se află în stăpânirea bunului, iar CNPAS are un drept de proprietate asupra imobilului, deşi nu a fost învestită să se pronunţe asupra acestui fapt.
De asemenea, pe de altă parte, a mai reţinut instanţa de apel faptul că în situaţia particulară dedusă judecăţii, reclamanta CNAS deţine posesia imobilului în litigiu şi nu are posibilitatea de a exercita acţiunea în revendicare ori o altă acţiune în realizarea dreptului de proprietate, apreciind ca fiind admisibilă cererea de chemare în judecată a CNAS, a cărei obiect este constatarea dreptului de proprietate al CNAS asupra imobilului, făcând trimitere netemeinic şi nelegal la faptul că numai la o eventuală "plângere de carte funciară" formulată de CNAS şi "în situaţia admiterii plângerii de carte funciară, faţă de contestarea de către pârâtă a dreptului de proprietate înscris iniţial în favoarea reclamantei, acesteia din urmă îi rămâne la dispoziţie prezenta acţiune în constatare, aceasta fiind modalitatea prin care se poate tranşa situaţia litigioasă dintre părţi"
Dat fiind că ambele părţi au invocat titluri de proprietate asupra unui imobil în litigiu, CNAS justifică un interes în promovarea cererii de constatare a dreptului său de proprietate, cererea fiind temeinică şi legal, în condiţiile dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ. şi nu în situaţia reţinută de instanţa de apel.
După prezentarea unor aspecte de ordin teoretic referitoare la condiţiile de exercitare a acţiunii în constatare, recurenta-reclamantă a arătat că cererea de chemare în judecată are ca obiect constatarea dreptului de proprietate a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra imobilului şi nu constatarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt a imobilului, indicând drept practică judiciară aspectele reţinute în cuprinsul deciziei nr. 458 din 16 octombrie 2013 pronunţată de Înalta Curte.
Pentru toate considerentele expuse, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, să se admită cererea de chemare în judecată, ca fiind temeinică şi legală.
6. Apărările formulate în cauză:
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, comunicată, invocând excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
7. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată (11 aprilie 2022), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 21 mai 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare cu prioritate asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care "motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.."
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs formulată de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu conţine precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate a deciziei nr. 1155/Ap din 26 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, ce face obiect al analizei în prezenta cale de atac.
Prin decizia recurată anterior menţionată, Curtea de Apel Braşov, evocând fondul, analizând actele dosarului şi dispoziţiile legale incidene, a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, urmaşul de drept al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale este CNPAS, aceasta având obligaţia de a formula acţiuni în revendicare pentru imobilele ce au aparţinut asigurărilor sociale. Cum calitatea de proprietar al imobilelor ce au aparţinut fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale este stabilită de legiuitor în favoarea pârâtei, instanţa a reţinut că nu se poate constata existenţa dreptului de proprietate al reclamantei şi, corelativ, inexistenţa dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului în cauză, petitele fiind neîntemeiate.
Din lecturarea cererii de recurs, reiese că toate criticile formulate de parte vizează, în fapt, considerentele deciziei intermediare nr. 782/A din 28 aprilie 2023, prin care Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 272/S din 27 octombrie 2022 pronunţată de Tribunalul Braşov, a anulat sentinţa apelată şi a fixat termen pentru evocarea fondului. În cuprinsul acestei decizii intermediare, ce nu face obiect al prezentului recurs, s-a prezentat succesiunea operaţiunilor de carte funciară, instanţa făcând trimitere la admisibilitatea acţiunii în constatarea dreptului, în condiţiile art. 35 C. proc. civ.
Cum pasajele citate şi criticile prezentate în cuprinsul memoriului de recurs formulat de recurenta-reclamantă fac trimitere la considerentele deciziei intermediare, Înalta Curte reţine că acestea nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunţarea soluţiei de respingere, în rejudecare, a cererii de chemare în judecată, ci detaliază critici ce vizează o altă decizie şi o altă soluţie pronunţată anterior de instanţă, nu în rejudecarea fondului după anularea sentinţei primei instanţe, ci în judecarea apelului declarat împotriva sentinţei.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii atacate. Or, în cauză, atare critici nu pot fi identificate, autoarea motivelor de recurs făcând referire exclusiv la considerentele hotărârii intermediare, hotărâre ce nu face obiect al analizei în prezenta cale de atac.
În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva deciziei nr. 1155/Ap din 26 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2024.