Şedinţa publică din data de 21 mai 2024
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată la data de 17 februarie 2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C. şi D., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate, calitatea sau lipsa calităţii de membri ai E. a pârâţilor, precum şi dreptul sau lipsa dreptului de a exercita funcţii executive în cadrul E..
Prin sentinţa civilă nr. 8104 din 15 septembrie 2021, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:
Prin sentinţa civilă nr. 1970 din 13 decembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A..
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel:
Prin decizia nr. 1462 A din 25 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 1970 din 13 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
4. Calea de atac formulată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 1462 A din 25 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamanta A. a declarat recurs.
În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că nu s-a ţinut cont de înscrisurile depuse la dosar şi situaţia de fapt existentă cu privire la "Asociaţie", în conformitate cu art. 287 alin. (2) C. proc. civ.
A precizat că a anexat copie a copiei legalizate ce atestă statutul E., din care rezultă faptul că pârâţii nu se regăsesc ca membri cu semnături opozabile, însă numele acestora apar în dosare în care au încercat modificarea statului existent, menţionând dosarul nr. x/2020.
Mai mult, pârâtul B. figurează în tabelul anexă a noului statut propus pentru legalizare, dar semnează şi ca preşedinte în mod fals, întrucât modificările la statut le poate solicita un preşedinte care deja este membru conform art. 8 şi art. 57 din Legea nr. 196/2018.
Anexează concluziile scrise depuse în dosarul nr. x/2021 şi certificatul de grefă din 17 februarie 2022, în care preşedinte figurează F., persoană care este însă demisionată din 2012, rezultând că există un vid de conducere şi persoane aflate la conducere care încalcă legea.
Recurenta-reclamantă precizează că, deşi instanţa de apel a arătat că respectivele hotărâri trebuiau atacate conform legii, are mai multe cauze înregistrate pe rolul instanţelor, dosare în care a solicitat anularea proceselor-verbale ale Adunării Generale, motivat de neconstituţionalitatea procedurii de organizare a întrunirilor, de existenţa unor semnături ale unor persoane care nu sunt membri şi care nu au semnături opozabile în faţa instanţelor sau a terţilor.
Concluzionând, solicită admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul constatării faptului că pârâţii nu au calitatea de membri ai E..
În drept, indică dispoziţiile Legii nr. 196/2018, art. 73-76 C. civ., art. 287 alin. (2) C. proc. civ.
5. Apărările formulate în cauză:
La dosar nu au fost depuse întâmpinări.
6. Procedura în faţa instanţei de recurs:
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (17 februarie 2021), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 21 mai 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare cu prioritate asupra excepţiei nulităţii cererii de recurs pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată din oficiu.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Aspectele evidenţiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs succint redactată, reclamanta A. a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, prezentând exclusiv chestiuni legate de situaţia de fapt şi de fondul litigiului.
Astfel, recurenta deduce judecăţii chestiuni legate de circumstanţele factuale în care susţine, în esenţă, că pârâţii din cauză nu se regăsesc ca membri ai E. cu semnături opozabile.
O astfel de modalitate de redactare a motivelor de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., ce presupune ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel, astfel că, în atare circumstanţe, controlul de legalitate pe care îl exercită instanţa de recurs este imposibil de realizat.
Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează o examinare a hotărârii atacate sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs verifică, pe baza unor critici circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Drept urmare, această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.
Cum susţinerile recurentei-reclamante nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, aşa cum deja s-a menţionat, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 1462 A din 25 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2024.