Şedinţa publică din data de 30 mai 2024
Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr. x/2021, la 2 decembrie 2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 8000 euro, respectiv 9000 euro în rate pe un an, cu dobândă şi inflaţie.
2. Sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia civilă
Prin sentinţa civilă nr. 4397 din 9 mai 2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâţi; a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., ca prescrisă; a fost obligat reclamantul la plata către pârâtul B. a sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat; a fost obligat reclamantul la plata către pârâtul C. a sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
3. Decizia Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă
Prin decizia civilă nr. 1246 din 25 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4397 din 9 mai 2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, în contradictoriu cu B. şi C.; a fost obligat apelantul la plata către intimatul B. a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat; a fost obligat apelantul la plata către intimatul C. a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
4. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Prin decizia civilă nr. 779 din 6 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1246 din 25 aprilie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi B. şi C..
5. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamantul A. a declarat recurs.
În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurentul A. arată că din dosarul nr. x/2015 au fost sustrase înscrisuri, iar consultarea acestuia i-a fost refuzată.
Expune situaţia de fapt şi îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a acestei cauze penale, solicitând repunerea în drepturile de parte vătămată, constituită parte civilă la 15 decembrie 2015, cu acordarea despăgubirilor într-un cuantum pe care îl lasă la aprecierea instanţei de recurs.
5. Apărările formulate
Intimaţii B. şi C. au depus întâmpinare, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.
6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 18 martie 2024, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la 30 mai 2024.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. statuează în sensul că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, iar art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Recursul declarat în cauză de recurentul A. a fost formulat împotriva deciziei civile nr. 779 din 6 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în recurs.
Întrucât hotărârea atacată a fost pronunţată în calea de atac a recursului, Înalta Curte reţine că reiterarea aceleiaşi căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că în dreptul procesual român sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalităţii, respectiv al unicităţii.
Potrivit principiului legalităţii căii de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege; aşadar, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.
Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunţată în soluţionarea unui recurs, părţile nu o mai pot ataca cu recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 779 din 6 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 779 din 6 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 30 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.