Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov sub numărul de dosar x/25.04.2023, petentul A. a solicitat instanţei instituirea măsurii de ocrotire a curatelei în favoarea intimata B. şi desemnarea sa ca tutore pentru aceasta.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin încheiera din camera de consiliu de la 27 iulie 2023, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, reţinând, în esenţă, incidenţa art. 114 alin. (2) din C. proc. civ. şi faptul că persoana ocrotită îşi are domiciliul la Centrul de ocrotire din Bucureşti, situat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 3507 din 8 aprilie 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Braşov, reţinând, în esenţă, incidenţa art. 114 din C. proc. civ. şi faptul că persoana ocrotită este internată doar temporar la Centrul de ocrotire din Bucureşti, fapt pentru care a reţinut că este competentă instanţa de la domiciliul din cartea de identitate a persoanei ocrotite, respectiv Judecătoria Braşov.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a suspendat judecata si a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze acţiunea de faţă este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, pentru următoarele considerente:
Instanţele aflate în conflict au reţinut în concordanţă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită’’, însă chestiunea care a determinat declinările reciproce de competenţă a privit interpretarea diferită, atribuită noţiunii de domiciliu în situaţia particulară din speţă. Judecătoria Braşov s-a raportat la domiciliul de fapt al intimatei, iar Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a dat prevalenţă domiciliului care figurează înscris în actul de identitate, câtă vreme nu a fost probată intenţia de a stabili domiciliul la unitatea spitalicească unde se află internată partea.
Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde acesta declară că îşi are locuinţa principală.
Art. 91 din acelaşi act normativ prevede că "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".
Înalta Curte reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.
Din actele dosarului, rezultă că intimata este instituţionalizată din 04.05.2022 la Centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice din Bucureşti, Drumul Lunca Ozunului, nr. 27-29.
Astfel, în scopul determinării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate, respectiv în Municipiul Braşov, apare ca fiind lipsit de relevanţă.
Cum intimata locuieşte efectiv pe raza Sectorului 3 Bucureşti, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de instituire a curatelei.
În raport cu considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.